Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Aivanhov, Omraam Mikhael - Centrii Si Corpurile Subtile

Aivanhov, Omraam Mikhael - Centrii Si Corpurile Subtile

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:
Published by Gheorghiu Domi

More info:

Published by: Gheorghiu Domi on May 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2014

pdf

text

original

 
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
CENTRII ŞI CORPURI SUBTILE
aura, plexul solar, centrul Hara, chakrele
colec
ţ
ia IZVOR Nr. 219Cap. I
EVOLUIA UMAN ŞI DEZVOLTAREA ORGANELOR
Ţ Ă
 SPIRITUALE
Posedm un corp fizic care e
ă
 compus din organe. Chiar şi copiiiştiu asta: întrebai-i unde le sunt
ţ
 ochii, ei v vor arta; şi gura,
ă ă
 urechile, nasul, picioarele vi le vorarta, de asemenea. Mai rziu,
ă
 la şcoal, ei vor înva c omul
ă ăţ ă
 are cinci simuri (vederea,
ţ
 mirosul, auzul, gustul şi simul
ţ
 tactil), având fiecare funcii bine
ţ
 determinate: funciile senzaiilor
ţ ţ
 tactile nu sunt cele ale gustuluisa
u ale vederii, etc.
 Toate raporturile omului culumea sunt bazate pe cele cincisimuri, de aceea el încearc s
ţ ă ă
 profite la maxim de posibilitile
ăţ
 lor şi, deasemenea, s-şi
ă
 multiplice senzaiile pe care le
ţ
 furnizeaz ochii, urechile, pielea,
ă
 etc...
Printr 
e senzaii, unele sunt
ţ
 mai mult sau mai puin necesare
ţ
 şi mai mult sau mai puin intense.
ţ
 De exemplu, gustul: cine ar negabogia, varietatea senzaiilor
ăţ ţ
 produse de gust, mai ales la omas suculent? Sau simul
ă ă ţ
 tactil... Când un brbat şi o
ă
 femeie se mângâie, ei simtsenzaii de o mare intensitate; se
ţ
 spune c plcerea sexual d cele
ă ă ă ă
 mai puternice senzaii, ceea ce
ţ
 este destul de îndoielnic. Îngeneral, da, e adevrat, dar nu
ă
 pentru toat lumea: anumii
ă ţ
 artişti, înzestrai cu o mare
ţ
 sensibilitate a vederii sau auzului,triesc cele mai puternice
ă
 impresii graie culorilor şi
ţ
 sunetelor, mai intense decât celedin cazul actului sexual, careadesea îi las indifereni şi reci.
ă ţ
Majoritatea oamenilor nu e înc aşa de evoluat, putem
ă ă
 spune c simul tactil (în care
ă ţ
 includem şi sexualitatea) şi gustulsunt, pe moment, cele dou
ă
 simuri care guverneaz lumea.
ţ ă
 Vederea, auzul şi mirosul ocup
ă
 un loc secundar; sunt oameni pecare parfumurile, sunetele şiculorile îi las indifereni, cu
ă ţ
 excepia cazului nd este în joc
ţ
 interesul lor, ca în cazulanimalelor, unde mirosul, auzul şivzul sunt extraordinar de
ă
 dezvoltate, pentru c au nevoie
ă
 de aceste simuri pentru a se
ţ
 proteja şi a-şi cuta hrana.
ă
V vorbesc de lucruri pe care
ă
 le ştii, dar o fac pentru a v
ţ ă
 atrage atenia asupra concluziilor
ţ
 la care, sigur, nu ai ajuns. De
ţ
 milenii oamenii exerseaz cum
ă
 s-şi multiplice, cum s-şi
ă ă
 amplifice senzaiile şi percepiile
ţ ţ
 celor cinci simuri, şi acest joc pe
ţ
 claviatura celor cinci simuri îl
ţ
 numesc cultur şi civilizaie. Ei
ă ţ
 bine, e puin cam srccios
ţ ă ă ă
 acest fel de a vedea lucrurile.Oricare ar fi gradul de finee pe
ţ
 
1
 
care l-ar putea atinge, cele cincisimuri rmân oricum limitate,
ţ ă
 pentru c aparin lumii fizice şi nu
ă ţ
 exploreaz decât planul fizic.
ă
 Natura a prevzut şi alte clape pe
ă
 claviatur... da, un al şaselea, al
ă
 şaptelea sim, de o alt
ţ ă
 intensitate, de o alt putere.
ă
 Numai c, pe moment, oamenii s-
ă
au limitat la cele cinci simuri, nu
ţ
 vor s recunoasc c sunt şi alte
ă ă ă
 domenii de explorat, de vzut, de
ă
 atins, d
e respirat.
Nu este deci demirare c nu pot avea noi
ă
 senzaii, mai extinse, mai bogate,
ţ
 mai subtile. Cum se poate explicafaptul c, fr a-şi hrni în nici un
ă ă ă ă
 fel cele cinci simuri, anumite
ţ
 fiine au percepii care le duc
ţ ţ
 pân la extaz: o lrgire a
ă ă
 conştiinei, o impresie de
ţ
 plenitudine, de grandoare şiimensitate?Oamenii trebuie s îneleag
ă ţ ă
 c, necutând decât acumularea
ă ă
 şi amplificarea senzaiilor fizice,
ţ
 vor avea mari decepii, deoarece
ţ
 senzaiile acestea sunt limitate.
ţ
 De ce? Pentru c fiecare organ
ă
 este specializat: el îndeplineşte ofuncie determinat şi nu procur
ţ ă ă
 decât senzaii ce corespund
ţ
 naturii sale. Pentru a simi noi
ţ
 senzaii, trebuie s ne adresm
ţ ă ă
 altor organe, pe care le posedm.
ă
Observai oamenii: ei au
ţ
 posibilitatea de a vedea totul, dea gusta şi atinge totul, de acumpra totul, şi totuşi le lipseşte
ă
 ceva. De ce? Pentru c ei nu ştiu
ă
 c, pentru a cunoaşte
ă
 plenitudinea, a descoperi senzaii
ţ
 de o putere şi bogie într-adevr
ăţ ă
 excepionale, trebuie s încep
ţ ă ă
 prin a nu mai conta exclusiv pecele cinci simuri.
ţ
 În acestdomeniu orientalii sunt capabilide a face experiene absolut de
ţ
 neconceput pentru occidentali. ÎnIndia sau în Tibet, de exemplu,anumii yoghini locuiesc în guri
ţ ă
 scobite în pmânt. În aceast
ă ă
 obscuritate, în linişte absolut, nu
ă
 exist nici un fel de hran pentru
ă ă
 cele cinci simuri, pe care
ţ
 yoghinul reuşeşte s le
ă
 amoreasc prin meditaie. Iar
ţ ă ţ
 când simurile se opresc din
ţ
 funciune, ele nu mai absorb
ţ
 energia psihic destinat centrilor
ă ă
 subtili: atunci, aceştia se trezescşi yoghinul începe s vad, s
ă ă ă
 aud şi s simt, s ating
ă ă ă ă ă
 elementele fluidice din regiunilesuperioare. Iat deci scopul
ă
 pentru care aceste fiine
ţ
 excepionale încearc, unii timp
ţ ă
 de ani de zile, s-şi suprime
ă
 senzaiile vizuale, auditive,
ţ
 olfactive, etc... oprind oricemcare. Rmâne doar gândirea;
ă
  în continuare, ei îşi opresc pân şi
ă
 gândirea, pentru a tri în
ă
 comunitate total cu Divinitatea.
ă
Dumnezeu a depus în sufletuluman posibiliti pe care o
ăţ
 existen întoars prea mult spre
ţă ă
 exterior le împiedic a se trezi. De
ă
 altfel, ce facei atunci când
ţ
 meditai? Închidei ochii pentru a
ţ ţ
 v putea întoarce atenia spre
ă ţ
 interior... Dar aş dori s aduc o
ă
 precizare la acest subiect. ndmeditai, nu rmânei prea mult
ţ ă ţ
 timp cu ochii închi; altfel, devreme ce nu suntei înc yoghini
ţ ă
 hinduşi, riscai s adormii.
ţ ă ţ
 Deschidei din când în când ochii,
ţ
 fr a v lsa atenia distras de
ă ă ă ă ţ ă
 ceea ce v înconjoar, închidei-i,
ă ă ţ
 apoi deschidei-i din nou...
ţ
 Binneles, pentru a medita se
ţ
 
2
 
recomand în general de a
ă
  închide ochii, pentru c aceasta
ă
 ajut la izolare şi concentrare. Dar
ă
 dac îi închidem prea mult timp,
ă
 adormim...Ce se petrece: deschizândochii, ne trezim, iar închizându-i,ne pregtim s dormim. Este un
ă ă
 proces înregistrat în creier demilioane de ani, iar natura, careeste fidel şi veridic, spune: “Ai
ă ă ţ
  închis ochii? Înseamn c dorii s
ă ă ţ ă
 dormii. Foarte bine, vom aranja
ţ
 asta!Şi iat-v, scufundat într-
ă ă
o... meditaieprofund!
ţ ă
 Dimpotriv, când deschidei ochii,
ă ţ
 este semnalul de trezire: totul sepune în mişcare, începe s
ă
 funcioneze, creierul, braele,
ţ ţ
 picioarele... Da, o mic mişcare, o
ă
 nimica toat - deschiderea ochilor
ă
 - declanşeaz o lume întreag!
ă ă
 Aceast problem, a închiderii şi
ă ă
 deschiderii ochilor, este foarteimportant. Vi se spune uneori:
ă
 “Dar deschidei ochii!” E un fel de
ţ
 a vorbi, pentru c ochii voştri sunt
ă
 deschişi; atunci, despre care ochieste vorba? Ei bine, despre ali
ţ
 ochi care sunt mai lucizi, care auo vedere mult mai profund, mai
ă
 spiritual. Ochii corpului vostru
ă
 sunt deschişi, într-adevr, dar mai
ă
 avei şi ali ochi, iar aceştia sunt
ţ ţ
  închişi. Totuşi uneori, observm
ă
 c ei exist, şi c se pot deschide.
ă ă ă
Uneori, pentru a puteadeschide acti ochi spirituali,care vd aspecte mai subtile ale
ă
 realitii, trebuie închişi ochii
ăţ
 fizici. Alteori, dimpotriv:
ă
  închizând ochii fizici îi închidempe cei spirituali şi deschizândochii fizici îi deschidem pe ceispirituali. Vedei, sunt nuane
ţ ţ
 foarte subtile. Încetncet, vei
ţ
 rei s distingei toate acestea şi
ă ţ
 s v servii de ele în viaa
ă ă ţ ţ
 cotidian.
ă
Occidentali au dus laperfeciune viaa celor cinci
ţ ţ
 simuri. Ei îşi imagineaz c în
ţ ă ă
 acest fel vor cunote totul... şivor fi fericii. Ei cunosc destule
ţ
 lucruri, e adevrat, încearc
ă ă
 multe senzaii, dar cele cinci
ţ
 simuri devoreaz toat energia
ţ ă ă
 lor psihic şi nu le rmâne nimic
ă ă
 pentru partea spiritual. În
ă
 occident, oamenii triesc prea
ă
 mult senzaiile fizice şi nu mai au
ţ
 energie pentru a o concentra sprealte faculti, care se pot trezi.
ăţ
 Prea multe senzaii! Trim...
ţ ă
 desigur c trim; dar e o via
ă ă ţă
 care care ascunde adevrata
ă
 via. Trebuie s înelegei
ţă ă ţ ţ
 aceasta, şi s v decidei s
ă ă ţ ă
 eliminai multe senzaii care
ţ ţ
  împiedic o real percepie a
ă ă ţ
 lucrurilor.La ora actual, folosirea
ă
 drogurilor se extinde tot maimult... Din cauza dorinei de a
ţ
 scpa din insipida via cotidian,
ă ţă ă
 din ce în ce mai muli oameni
ţ
 caut evadarea în opiu, haşiş,
ă
 marijuana, cocain, heroin... Toi
ă ă ţ
 acei care folosesc aceste droguriobin anumite senzaii de
ţ ţ
 clarvedere, de claraudiie, etc...
ţ
 care le pot da iluzia de a atingestri de conştiin superioare. Dar
ă ţă
 se înşal, şi în timp îşi pierd chiar
ă
 şi propriile faculti intelectuale şi
ăţ
  îşi ruineaz sntatea. Aceste
ă ă ă
 droguri, di sunt utilizate desecole în Orient sau în A
merica deSud, sunt foarte nocive pentru sistemulnervos.
Hinduşii şi Tibetanii au o înalt
ă
 cunoaştere a ierburilor, e o ştiin
ţă
 
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->