Prezentare- SOFISME DE ARGUMENT DETERMINATE DE LIMBAJ

In aceasta categorie de sofisme, limbajul este elemetul principal.Argumentul propus nu este de fapt argument fiindca mijlocul prin care el este adus la cunostinta il denatureaza.In aceasta clasa intra argumentele aparente determinate de faptul ca limbajul le face sa fie false desi in realitate ele ar putea fi chiar corecte.Actele de limbaj constituie instrumentul prin care il ducem in eroare pe interlocutor.Punem in circulatie argumete de o vaguitate evidenta, astfel incat, chiar daca ele sunt false sau aparente, interlocutorul este pus in imposibilitatea de a determina acest lucru si actioneaza ca si cum ar fi adevarate. Aceasta clasa cuprinde mai multe sofisme cum ar fi:

Sofismul ambiguitatii- bazate pe folosirea imprecis, inadecvat a termenilor falsa dilema Echivocatia- prin folosirea inadecvat a sensurilor diferite a unui termen Amfibolia- unul sau mai muli termeni sunt folositi ambiguu Sofismul dezacordului intre a spune si a face- sofismul incoerentei dintre gesturi si cuvinte

1.Sofismul ambiguitatii se refera la faptul ca interlocutorul este pus in dificultate de suprasaturatia de sens a unor termeni sau expresi utilizate in argumentare.In acest caz interlocutorul este pus in situatia de a face o alegere gresita, aceasta ducand la o eroare de argumentare. Acest tip de sofisme pot fi recunoscute i datorit tehnicii utilizrii figurilor de stil care fie ambiguizeaz mesajul, fie induc n eroare emitentul. Ambiguitatea este determinat de structura defectuoas a frazei, de polisemia unor lexeme (cuvnt sau parte de cuvnt care servete ca suport minimal al semnificaiei) sau de particularitile semantice pe care le capt anumite mbinri de cuvinte. Cum ar fi exemplul: Oprea are un ochi de sticl => Oprea nu vede cu ochi buni Iaul. sau

Florin Tudose(psihiatru) l claseaz pe Corneliu Vadim Tudor la categoria mesajelor ambigue, al crui slogan, Salvai Romnia! SOS Romnia!, nu explic dect c peremistul vrea s ajung marinar, iar pe de alt parte nu se tie cine vrea s l aud, iar dac vrea s strige dup ajutor s ncerce la 112. Exist o amibiguitate lingvistic pe care actorii politici o prefer, deoarece au impresia c aceasta este un veritabil instrument de persuadare. Exist o retoric a ambiguitii, care pornete de la ideea c un discurs suprasaturat de sens ofer publicului o amplitudine opional mult mai diversificat dect aceea dat de un discurs precis, n care totul este ilustrat n alb i negru. ntr-un discurs n care vorbitorul insereaz termeni ambigui cu abilitate, exist mai multe anse ca un numr ct mai mare dintre receptori s adere la ideile expuse i s acioneze n consecin. n plus, un astfel de discurs las auditoriului impresia c este coparticipant la instaurarea de sensuri, ceea ce este mgulitor. Mai mult dect att, n domeniul politicului, un discurs care este precis, exact, este i mult mai uor de contracarat, contraargumentele sunt mai uor de formulat, n timp ce un discurs ambiguu i las tot timpul loc de refugiu n cazul unei poteniale reacii ofensive. Cuvintele i propoziiile pot avea mai multe sensuri. Relaiile deductive ale unei argumentri vor fi sigure dac cuvintele i vor pstra acelai sens pn la concluzie. Sofismele de limbaj ambiguu implic confuzia ntre dou sau mai multe sensuri. 2. Echivocatia. Sofismul echivocaiei este o ambiguitate de limbaj obinut prin folosirea unui cuvnt cu dou sau mai multe nelesuri n cadrul aceleiai argumentri. De exemplu,s lum n considerare aceast variant a unei deducii binecunoscute: Toi oamenii sunt muritori. Pele este om. Totui Pel este nemuritor. Deci cel puin un om este nemuritor. Cum poate fi adevrat n primul exemplu i c Pel este un om (i deci nemuritor) i c Pel este nemuritor? Asta pare s fie echivalent cu a spune c Pel este muritor

i c Pel nu este muritor:contradicie pur. Rspunsul este c termenii muritor inemuritor sunt folosii ntr-un mod care creeaz confuzie, permind unei persoane s fie i una i alta, fr s fie vorba de o contradicie.

De multe ori, echivocurile apar atunci cnd se vrea o expunere ct mai scurt, mai ales n anunuri, oferte, etichete etc. Or, atunci cnd o ntreprindere specializat n producerea obiectelor din piele afieaz texte de tipul Executm mnui din pielea clienilor sau Reparm poete de femei stricate, s-ar putea ca acestea mai degrab s-i sperie ori s-i amuze, dect s-i atrag pe clieni. n general, mica publicitate este un mare furnizor n materie de echivocuri, anunurile de vnzare, cumprare, ofertele de servicii etc. fiind adeseori de tot hazul, cci ele spun ceea ce spun: Vnd cine: mnnc orice i i plac foarte mult copiii; Cumpr mbrcminte de dam deosebit i puin ntrebuinat; Angajm ddac la feti n vrst i nefumtoare... La fel de multe perle pot fi gsite n lucrrile elevilor, cnd acetia scriu eseuri la literatur din care, de exemplu, putem afla c Legile nescrise ale satului sunt respectate cu strictee de Vitoria, Gheorghi i cinele lor; Metoda folosit de Ion pentru a pune mna pe pmntul Anei este nsrcinarea i multe altele. Echivocul este o modalitate eficienta folosita de scriitori pentru carcterizarea prin limbaj a personajelor; procedeul apare frecvent la I.L.Caragiale, ai carui eroi se exprima astfel:Vreau ceea ce mi se cuvine in orasul acesta de gogomani, unde eu sunt cel dintaiintre fruntasii politici; Industria romana e admirabila, e sublime,putem zice, dar lipseste cu desavarsire. Nu se lasa mai prejos nici unii reporteri actuali, de la care am aflat recent caMandatul lui Gorincioi in fruntea CCA urmeaza sa expire in curand, pentru ca a atins varsta de pensionare.

3. Amfibolia apare atunci cnd construcia gramatical a unei propoziii creeaz ambiguitate chiar dac toi termenii ei sunt univoci. Exemplu: Toi i vor binele. Nu-i lsa s i-l ia!

Vindem paturi pentru copii de fier.

Amfibolia indic ambiguitatea sintactic; exemplu: Stelitii spun dinamovitii vor ctiga campionatul.

4.Sofismul dezacordului intre a spune si a face mai este cunsoscut si sub numele de sofismul incoerentei dintre gesturi si cuvinte, dupa Blackburn care ne ofera un exemplu destul de relevant: medicul care trage cu nesat din tigara ne sfatuieste sa ne lasam de fumat, argumentand ca acest obiecei este nociv pentru sanatate, astfel el se afla in miezul unui sofism al dezacordului intre ceea ce spune si ceea ce face. Acest dezacord este considerat un obstacol al argumentarii pentru ca receptorul vede ca nici macar acela care argumenteaza nu tine cont de argumetele sale, chiar daca ele pot fi foarte puternice si convingatoare.Nu este posibil sa determini pe cineva sa faca un anumit lucru daca tu insuti nu il respecti.De aici avem de-a face cu un fals argument care este determinat de aceasta discrepant si anume fals argument in situatia de dezacord data, pentru ca in alte situatii, argumetul s-ar putea dovedi autentic si puternic.Intalnim un astfel de sofism pe panourile publicitare sau in paginile de publicitate ale jurnalelor. Un nou pachet.Acum iti place mai mult. Directiva Consiliului CE 2001/37/CEE:Fumatul dauneaza grav sanatatii tale si a celor din jur

Recalama contradictorie la tigarile Viceroy, prin care esti sfatuit sa faci un anumit lucru:sa consumi tigarile in cauza si pe de alta parte, ti se atrage atentia ca fumatul este daunator sanatatii. Asemenea sofisme sunt foarte raspandite, dar nu-i acordam intotdeauna importanta cuvenita si nu-l tratam ca atare sa nu luam masurile de siguranta impotriva lui si a raului pe carel poate produce in relatia discursive.Sunt numeroase situatii atunci cand suntm pusi in fata unui sofism al dezacordului intre ceea ce se spune si ceea ce se face, sofism care genereaza uneori o situatie comica.Pentru a nu cadea in astfel de sofisme ar insemna sa respecatm o regula de bun simt:nu cere sa faca altii ceea ce tu nu faci nicioadata!. Sofismele pot afecta serios capacitatea noastr de a stabili adevrul. Fie c sunt comise din greeal n cursul procesului de gndire, fie c sunt folosite deliberat n efortul de a-i manipula pe alii, nici unul dintre ele nu ofer motive legitime pentru adevrul concluziei lor. Cunoscnd ce sunt sofismele suntem protejai n ambele cazuri. Dac putem identifica cteva din

cele mai obinuite raionamente incorecte probabilitatea s le folosim noi nine sau s fim nelai de alii este mai mic. Mintea logic trebuie s poat distinge ntre sofisme persuasive i raionamente convingtoare.