Diformitatile coloanei vertebrale

Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta segmentul central al aparatului locomotor uman.

Functiile coloanei vertebrale

sustinerea corpului in spatiu stabilitate - rezistenta la gravitatie, si fortele inertiale; mobilitatea - pentru a permite flexie, extensie, rotatie si inclinatie laterala protectia continutul nobil al canalului rahidian

Anatomia coloanei vertebrale

7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrate 4-5 coccigiene

Anatomia vertebrei:
corp vertebral pediculi vertebrali arcul vertebral lame vertebrale apofize articulare : 2 superioare si 2 inferioare apofize transverse apofiza spinoasa

Discul intervertebral inel fibros periferic foarte rezistent nucleul pulpos (88% apa) central - localizat posterior fata de marginea anterioara a corpului vertebral al 2/3, la egala distanta fata de marginea anterioara si articulare.

Solicitat prin compresiune nucleul pulpos pierde apa, noaptea se reimbiba cu apa; variatia de inaltime aprox. 2cm.

Aparatul ligamentar
ant si post de corpul vertebral, intre lamele vertebrale intre apofizele spinoase intre apofizele transverse.

Muschii
muschi situati anterior de corpul vertebral muschi situati in partea posterioara a coloanei vertebrale muschi laterali.

Biomecanica coloanei vertebrale

Mobilitatea coloanei se realizeaza in asa numitul segment motor alcatuit din doua vertebre cu articulatiile si ligamentele dintre ele. segment de miscare - Junghans 1950 segment motor dupa Schmorl, Schenk, Roaf

Segmentul motor :
segment pasiv - vertebra propriu zisa, segment mobil - discul intervertebral, articulatiile interapofizare, ligamentul galben si ligamentle interspinoase - cuprind gaura de conjugare

Unitatea de actiune este miscarea intersegmentara ce apare intre doua vertebre adiacente. Sumarea miscarilor din numeroase segmente motoare ofera coloanei o amplitudine importanta de miscare, cu trei grade de libertate: flexie-extensie, inclinatie laterala dreapta stinga si rotatie axiala dreapta stinga.

MOBILITATEA COLOANEI

Cervical: flexie-extensie 75, inclinare 50, rotare captrunchi 100-110 Toracal: e cea mai putin mobila Lombar: flexie-extensie 80, inclinare 30, rotatie 1015

Solicitarile suportate de coloana sunt foarte variabile; pentru calcularea sarcinilor s-a apelat la teoria pirghiilor. Pentru ca echilibrul sa fie mentinut momentele fortelor trebuie sa fie de aceiasi valoare; iar fortele vor fi in raport invers cu lungimea bratelor de pirghie.

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale

Curbura cervicala cu convexitate anterioara; Curbura dorsala cu concavitatea anterioara; Curbura lombara cu convexitatea anterioara; Curbura coloanei pelviene formata din sacru si coccis cu concavitatea anterioara

Evolutia coloanei vertebrale

Cucerirea pozitiei verticale ! Echilibrul coloanei este mai mult dinamic decit static Echilibrul inconstient automat al coloanei este rezultatul integrarii permanente a senzatiilor extero si interoceptive Fiecare individ are personalitatea lui statica si dinamica obtinuta pe parcursul dezvoltarii sale, orice scadere a vitalitatii individului tinde sa compromita acest echilibru.

Evolutia filogenetica ?

Evolutia ontogenetica

Echilibrul rahidian si forma definitiva a coloanei se realizeaza spre varsta de 10 ani.

Cresterea coloanei vertebrale

Se face concomitent cu celelalte organe dar cu viteze diferite. Cresterea coloanei vertebrale nu este uniforma. Exista doua perioade de crestere rapida,
prima de la nastere pina la 3 ani

a doua in timpul puseului pubertar.

La fete inceperea puseului pubertar de crestere coincide sau este usor anterior inceperii dezvoltarii sinilor si aparitiei pilozitatii pubiene, aproximativ 11 ani de virsta osoasa La baieti puseul pubertar de crestere apare cu 2 ani mai tirziu. Aceste valori sunt medii si exista mari variatii individuale normale.

Majoritatea diformitatilor vertebrale se accentueaza in timpul puseului pubertar de crestere osoasa Indiferent de etiologa diformitatii vertebrale factorul biomecanic intervine cu un rol agravant in toata perioada de crestere.

Atitudinea de cifoza toracala Scolioza

DEVIATIILE COLOANEI VERTEBRALE

In plan sagital In plan frontal In plan frontal si sagital
reductibile, functionale si dispar prin decubit sau prin contractarea voluntara, corectiva a musculaturii corpului acestea se mai numesc atitudini vicioase sau curburi functionale si nu sunt insotite de modificari ale corpilor vertebrali. curburi rigide fixe si nu se pot redresa decit cel mult partial si nu dispar in decubit, insotite de modificari de structura a corpilor vertebrali si sunt etichetate drept deviatii structurale persistenta indelungata a deviatiilor functionale duce in timp la structuralizarea lor.

DEVIATIILE COLOANEI VERTEBRALE IN PLAN SAGITAL

Amploarea curburilor fiziologice:
varsta, tipul constitutional, anumite stari fiziologice.

Accentuarea curburilor poate fi legata uneori de procese patologice la distanta, pe care coloana le compenseaza.

Modificarea curburilor in plan sagital

Exagerarea curburilor fiziologice
Exagerarea curburii toracale normale
hipercifoza toracala spate rotund cu umeri coboriti si adusi inainte; curbura toracala devine rigida si are tendinta de a se agrava progresiv.

Exagerarea curburii lombare normale

hiperlordoza duce la proeminenta anterioara exagerata a abdomenului; curbura odata structuralizata devine rigida si nu dispare nici in decubit dorsal.

Cel mai frecvent cele doua sunt asociate hipercifoza dorsala si hiperlordoza lombara.

 Alteori curburile sunt sterse - spate plan Curburile se pot extinde la segmentele invecinate,
depasind astfel limitele obisnuite, cel mai frecvent se realizeaza o cifoza toraco-lombara sau cifoza totala (foarte rar lordoza totala)

Directia curburilor poate fi chiar inversata, cifoza

toracala fiind inlocuita de lordoza - spate scobit iar in regiunea lombara exista o cifoza realizindu-se astfel inversiunea vertebrala.

Posturile vicioase (deviatiile functionale) in plan sagital

Lordoza

primei copilarii Atitudinea astenica prepubertara si pubertara Atitudinea astenica post partum Atitudini vicioase legate de modificari patologice la distanta

Deformatiile structurale
Traumatism Infectia Proces

tumoral Malformatie congenitala ce modifica o verterbra sau mai multe

Maladia Scheuermann
Alterare a structurii platourilor vertebrale ce conduce la aparitia unei cifoze ce se agraveaza progresiv sub influenta factorilor biomecanici;

Clinic apare la 8-10 ani ca o postura defectuoasa ce se accentueaza si devine rigida si ireductibila pe masura cresterii.

Radiografic: 1. neregularitati ale platourilor vertebrale, 2. impresiuni ale discului pe platoul vertebral (hernia intra spongioase noduli Schmorl) 3. cuneiformizari (>5) ale corpilor vertebrali.

Alte cauze de cifoze structurale:

Congenitale prin defect de formare sau segmentare a corpilor vertebrali; Neuromusculare; Post-traumatice; Osteocondrodistrofii; Boli metabolice: rahitism, osteoporoza, osteomalacie; Tumori vertebrale; Leziuni inflamatorii ale corpilor vertebrali: TB, SA;

Lordozele
Posturale functionale nestructurale, de obicei compensatorii pentru existenta unei cifoze; Structurale: Neuromusculare Congenitale

Modificarea curburilor in plan frontal

In plan frontal nu exista curburi fiziologice; orice deviatie aici este patologica scolioza functionala scolioza structurala.

Scoliozele functionale (atitudinile scoliotice)

reductibile, functionale si dispar prin decubit sau prin contractarea voluntara, corectiva a musculaturii corpului acestea se mai numesc atitudini vicioase sau curburi functionale si nu sunt insotite de modificari ale corpilor vertebrali.
Inegalitati de membre Ankiloze in pozitii vicioase ale soldului Contracturi paravertebrale antalgice hernia de disc;

Scoliozele structurale
curburi rigide fixe si nu se pot redresa decit cel mult partial si nu dispar in decubit, insotite de modificari de structura ale corpilor vertebrali

Bending test

ETIOLOGIE

Factori genetici :scolioze idiopatice , esentiale; Factori metabolici : tulburari in metabolismul tesutului conjunctiv Factori de deficienta a sistemului de echilibru scoliozele neuromusculare Asimetriile constitutionale Factorul biomecanic Procesul de crestere al organismului

In scolioza exista o curbura laterala a coloanei in plan frontal asociata cu rotatie vertebrala

CLASIFICARE

Idiopatice (mai frecvent la fete 75%):

Scolioze infantile 0-3 ani Scolioze juvenile 3 pubertate Scolioze ale adolescentilor aparute intre pubertate si terminarea cresterii osoase

Secundare
Scolioze neuromusculare : poliomielita; IMC Scolioze miopatice secundare unor afectiuni musculare Scolioza din cadrul neurofibromatozei Scolioze post-traumatice Scolioze din boli genetice osteocondrodistrofii Scolioze din boli metabolice Scolioze din tumori vertebrale Scolioze congenitale

CLASIFICARE

Localizare: - cervicale - toracale - lombare - toraco-lombare - toracala si lombara

CLASIFICARE
Scolioze infantile 0-3 ani Scolioze juvenile 3 pubertate Scolioze ale adolescentilor aparute intre pubertate si terminarea cresterii osoase Scolioze ale adultului

Scolioze congenitale

DIAGNOSTIC

ANAMNEZA EXAMEN CLINIC IMAGISTICA

 Somatoscopia
Examenul

clinic obiectiv

Somatoscopia

Din profil analizam pozitia capului si a gitului precum si amploarea curburilor cervicala, dorsala si lombara; apoi din profil sezand pe scaun fara spatar in pozitie relaxata obisnuita necontrolata. Din spate urmarim curburile in plan frontal, care de regula nu exista, si pozitia verticala a coloanei; din aceasta pozitie se palpeaza apofizele spinoase pentru a evidentia mai bine proiectia coloanei;

 In cazul unei scolioze remarcam :

Asimetrii ale umerilor Inegalitatea triunghiului taliei Proiectia laterala a unuia din solduri Scoliozele structurale sunt mai evidente cind se apleaca usor trunchiul inainte, In atitudinile cifotice omoplatii se cheama decoltati sau in aripioare Cand exista inegalitate de membre

Din fata la fel umerii asimetrii toracice, inegalitatile de membre. Se solicita apoi copilului sa se corecteze in oglinda.

Examenul obiectiv

se face cu firul cu plumb

protuberanta occipitala externa C7 sant interfesier. In scolioze deviatia laterala maxima de la fir = sageata maxima (daca totusi cade in santul interfesier se cheama echilibrata)

Radiografiile de coloana

Masuratori

Unghiul COBB

Rotatia vertebrala - MOE

Istoria naturala a curburilor scoliotice

Exista de regula doua perioade evolutive ale curburilor scoliotice:

- in perioada initiala de agravare lenta - aparitia apoi a primelor semne ale pubertatii si agravarea de 2- 8 ori mai rapida (10-11 ani fete si 12-13 ani baieti)

apoi perioada de stagnare relativa.

Factori ce influentiaza evolutia scoliozei:

- etiologie - sediul (Ponseti si Friedman)
scoliozele toracale toraco-lombare cervico-toracice toracale si lombare cu dubla curbura majora lombare cele mai benigne.

- varsta de aparitie: agravarea in medie cu 120 pe luna in puseu.

Prognosticul scoliozelor idiopatice dupa scoala lyoneza Stagnara

-

de la 0 la 30:
- evolueaza 50 % - in puseul pubertar se stabilizeaza 90% - la maturitate ososasa sunt stabile 90%

de la 30- 50:
- evolutie lunga si severa - in puseu evolueaza - dupa terminarea cresterii se stabilizeaza 50%

peste 50 :
- evolutie lunga si severa - evolueaza in puseul pubertar - agravare lenta 90%.

Varsta osoasa se apreciaza prin

radiografia de creste iliace : Risser radiografia de pumn sting

Indicatii terapeutice
Terapia deviatiilor vertebrale se face de catre o echipa multidisciplinara: ortoped, kinetoterapeutul, medicul de explorari functionale, radiologul, protezistul.

In functie de curbura se descriu urmatoarele indicatii terapeutice :

Sub 300 sunt putin evolutive dar totusi sunt supravegheate in perioada de crestere la 6 luni; kinetoterapia singura;

Peste 300 toate sunt evolutive (pana la 500) tratament ortopedic: redresari cu aparate gipsate si apoi corsete ortopedice asociat cu kinetoterapie.

Cifozele sub 40-50 tratament numai kineto cele intre 50-80 redresari cu aparate gipsate si mentinere corectie cu corset. Cifozele peste 80 chirurgical.

Peste 500 chirurgical

Tratamentul ortopedic

aparatele ghipsate ortopedice ce se aplica timp de 1-2 luni dupa care se schimba corsetele ortopedice clasic aparatul activ Milwaukee 1945 (Blount si Schmidt) autoelongare; corsete mai noi Boston, Euro Boston, etc

Biomecanicii ii revine rolul de a indruma actiunile terapeutice in aceste afectiuni pentru a obtine o efivienta maxima.

Tratamentul chirurgical

1962 Harrington

CDI

INSTRUMENTATIA SEGMENTARA

Cel

mai important tratament in orice diformitate a coloanei diagnosticul precoce