Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CUVÂNT LA RUSALII 2012 SIMPLITATE, MODESTIE, UMILINŢĂ ŞI SMERENIE

CUVÂNT LA RUSALII 2012 SIMPLITATE, MODESTIE, UMILINŢĂ ŞI SMERENIE

Ratings: (0)|Views: 50|Likes:
Published by Teodorescu Radu

More info:

Published by: Teodorescu Radu on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2012

pdf

text

original

 
CUVÂNT LA RUSALII 2012SIMPLITATE, MODESTIE, UMILIN ŞI SMERENIE
ŢĂ
 Teolog Radu TeodorescuSrbtoarea Rusaliilor sau a Cincizecimii care o srbtorim şi anul acesta este o veche
ă ă ă ă
 srbtoare cu o istorie de 2000 de ani. Textul fondator al Praznicului Cinzecimii este gsit în
ă ă ă
 Noul Testament unde ni se spune c Duhul sau Spiritul Sfânt al lui Dumnezeu s-a pogorât
ă
 peste sfinii apostoli mai înainte ca actia s fie trimişi la propovduire în cele patru pri ale
ţ ă ă ă ţ
 lumii. Ni se spune în textele biblice c pe când sfinii apostoli stteau adunai la un loc Duhul
ă ţ ă ţ
 lui Dumnezeu, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ei în chip de limbi ca de foc.
1
 Srbtoarea Rusaliilor nu este îns o srbtoare obişnuit. Aceasta fiindc ea insist
ă ă ă ă ă ă ă ă
 foarte mult pe caracterul de spiritualitate a lui Dumnezeu. Ni se spune aici s Duhul lui
ă
 Dumnezeu s-a artat Apostolilor lui Hristos în form de „foc nematerial.Acesta este un
ă ă
 adevr de ordin teologic fiindc mai muli sfini L-au experimentat pe Dumnezeu sub chipul
ă ă ţ ţ
 focului. S nu uitm c şi odinioar lui Moise, Dumnezeu i s-a artat sub chipul unui „rug
ă ă ă ă ă
 aprins.” Fiind prin Sine lumin, Dumnezeu a fost de mai multe ori descris ca şi foc dar mai
ă
 mult decât orice ca şi foc imaterial.
2
Prin urmare, Rusaliile sau Cincizecimea ne reamintesc întotdeauna c Dumnezeu nu este materie ci Spirit sau Duh.
ă
Ceea ce aş dorii s art în momentul de fa este c sunt foarte muli buni creştini şi
ă ă ţă ă ţ
 oameni profund religioşi care ştiu foarte multe lucruri din Biblie şi din tradiia Bisericii. Astfel
ţ
 avem o categorie de oameni simpli. Oamenii simplii sunt oameni care în cele mai multe cazuriprivesc existena şi lumea din jur cu simplitate. Simplitatea este o mare calitate intelectual
ţ ă
 şi este prezent la mai toi marii oameni ai istoriei.
ă ţ
3
Simplitatea nu este îns simplism.
ă
 În timp ce simplitatea este calitatea de a trece sau a vedea ceea ce este esenial sau
ţ
 ceea ce este definitoriu într-o anumit situaie sau conjunctur confuz sau ambigu,
ă ţ ă ă ă
 simplismul este „o prostie mascatsau „ascunderea ignoranei.” Foarte muli dintre cei
ă ţ ţ
 proşti şi ignorani se ascund sub masca simplismului. Prin urmare trebuie s ştim c în timp
ţ ă ă
 ce simplitatea este o calitate, simplismul este un defect. Simplismul este cel care ne face s
ă
 uitm de ceea ce este important în momente cruciale sau ne orbeşte în a evalua lucruri,
ă
 persoane şi situaii.
ţ
Pe o înalt scar moral este dup simplitate modestia. Mai toat lumea ştie c pe cum
ă ă ă ă ă ă
 „drumeului îi şade bine cu drumul” omului cult sau intelectualului îi şede bine cu modestia.
ţ
 Este din ce în ce mai recunoscut c modestia este o mare lips a lumii şi a societii în care
ă ă ăţ
 trim. Fie c este vorba de un preşedinte, de un înalt demnitar sau mare om de stat, un mare
ă ă
 magnat economic sau un mare academician, modestia este o valen universal a tuturor
ţă ă
 timpurilor şi a tuturor marilor oameni. La fel de bine modestia nu este un lucru cu care nenaştem ci ea se cultiv asemena cerealelor sau pomilor fructiferi. Omul modest chiar dac are
ă ă
 mari realizri este un om ce nu cunoaşte îngâmfarea şi orgoliu exacerbat.
ă
1
Relatarea evenimentului Pogorârii Duhului Sfânt a lui Dumnezeu o avem în Biblie la Faptele Apostolilor capitolul2.
2
Cultul penticostal este un cult creştin care pretinde c s-a fondat pe cele spuse în textul din Faptele Apostolilor.
ă
 De fapt Penticostal în limba greac veche înseamn Cincizecime sau Rusalii [π].
ă ă εντικοστας
3
Filosoful român Ernest Bernea ne şi îndemna într-un din crile sale la Simplitate. A se vedea
ă ţ
Îndemn lasimplitate
(Bucureşti, 1941)
.
 
 În special la marii oamenii de stat [la fel ca şi la regii şi împraii din antichitate]
ă ţ
 modestia este o mare calitate şi virtute moral. Mai multe rzboaie şi conflicte armate inutile
ă ă
 s-au declanşat din cauza unor orgolii rnite. Odat ajunşi pe piedestalul recunoaşterii publice
ă ă
 sau sociale, modestia dispare de la foarte muli semeni de ai noştii. Nu este paradoxal c toi
ţ ă ţ
 mari dictatori şi tirani ai lumii doresc cu înverşunare ovaiile şi aclamaiile unor mase supuse
ţ ţ
 şi servile? Istoria a demonstrat c lipsa de modestie este cea care a fost la baza marilor tirani
ă
 ai lumii. Ne mai punând frâu pornirilor personale de mrire şi ovaionare, foarte muli regi,
ă ţ ţ
 prini, preşedini sau împrai au instaurat adevrate sisteme de teroare asupra supuşilor si.
ţ ţ ă ţ ă ă
 Un sinonim al modestiei este umilina. Ceea ce voi arta aici este c deşi termenii de
ţ ă ă
 modestie şi umilin sunt sinonimici ei nu sunt identici. Umilina este o trstur ce o gsim în
ţă ţ ă ă ă ă
 special în limbajul religios şi ea ne duce foarte mult cu gândul la smerenie în spre care aremai mult un caracter tranzitoriu. În timp ce prin umilin înelegem modestie, ea poate s
ţă ţ ă
  însemne şi înjosirea cuiva sau mai mult decât orice calomnierea sau insulta cuiva. Poi umilii
ţ
 un om prin calomnie, prin btaie de joc, prin defimare sau prin diferite insulte [în unele
ă ă
 cazuri abuzuri verbale sau scrise]. Umilirea unei persoane este prin excelen un lucru
ţă
 negativ. A fii îns un om umil înseamn a fii un om modest.
ă ă
Omul umil dup cum am artat este în general un om supus, aceasta nu înseamn c el
ă ă ă ă
 este şi un om prost sau netot. Aş putea fii întrebat cum reconciliez stima de sine care este o învtur creştin şi ortodox cu modestia şi umilina? La aceast întrebare voi rspunde în
ăţă ă ă ă ţ ă ă
 ultima parte a acestui cuvânt. Dup cu
ă
m am spus, un om umil este un om modest, dartrebuie s inem cont c în timp ce modestia nu ne las nici un loc în spre negativ, umilirea
ă ţ ă ă
 ne las. Putem umilii un om prin a îl persecuta, a îl dispreui, a îl urî, a îl marginaliza sau a îl
ă ţ
  înşela. Din nefericire în viaa noastr cotidian întâlnim multe astfel de cazuri. Umilirea poate
ţ ă ă
 s fie îns privat dar poate s fie public. Un exemplu celebru de umilire public a fost
ă ă ă ă ă ă
 rstignirea Domnului Iisus Hristos. Exemplele au fost mult mai multe în istoria umanitii, m
ă ăţ ă
 rezum numai la acesta.Strâns sinonimic şi legat de modestie şi de umilin avem smerenia. Ce este smerenia
ţă
 şi de ce folosesc smerenia ca şi un termen separat fa de modestie şi umilin? În primul
ţă ţă
 nd smerenia nu este o calitate sau o virtute moral ci este una teologic. De ce spun
ă ă
 teologic? Religia şi ortodoxia ne impum s avem o atitudine modest fa de Dumnezeu.
ă ă ă ţă
 And în vedere c modestia poate s existe şi fa de semeni s-a gsit de cuviin fondarea
ă ă ţă ă ţă
 unui nou termen, smerenia.Apucm s înelegem mai bine smerenia când ne raportm la Dumnezeu. S-a spus în
ă ă ţ ă
 vechime c „Dumnezeu celor mândrii le st împotriv în timp ce celor smerii le d har.
ă ă ă ţ ă
  Înelegem prin aceasta c cei care vor s fie plcui în „faa lui Dumnezeu” nu au mari şanse
ţ ă ă ă ţ ţ
 dac sunt oameni mândrii, orgolioşi şi plini de sine. Marii sfini din vechime au fost oameni
ă ţ
 smerii şi nu oameni trufaşi.
ţ
Deşi muli dintre semenii noştri nu o arat, comportamentul lor este unul de-a dreptul
ţ ă
 trufaş, fie prin genul de automobil pe care îl conduc, prin genul de îmbrcminte pe care îl
ă ă
 poart sau prin modul în care se comport în biseric sau cu semeni lor. Smerenia îns este o
ă ă ă ă
 calitate pe care este necesar s o avem atunci când ne raportm la Dumnezeu. În faa
ă ă ţ
 universului cu puzderia sa de galaxii, de planete şi de constelaii nu putem decât s ne
ţ ă
 vedem micimea noastr în faa lui Dumnezeu cel care le-a creat şi le proniaz. Trebuie s
ă ţ ă ă
 ştim c în faa lui Dumnezeu atitudinile trufaşe nu ajut la nimic. Dup expresia mai multor
ă ţ ă ă
 autori biblici, în orice moment Dumnezeu poate face ca pntul de sub noi s se deschid şi
ă ă ă
 s ne înghit.
ă ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->