Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Michel Albert Capitalism Contra Capitalism

Michel Albert Capitalism Contra Capitalism

Ratings: (0)|Views: 102 |Likes:
Published by sorpv
Capitalism contra capitalism
Capitalism contra capitalism

More info:

Published by: sorpv on Jun 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2013

pdf

text

original

 
 Născut în 1930, fost comisar general al Planului şi pre-şedinte al Asigurărilor Generale ale Franţei (Assurances Ge-nerales de France — AGF), MICHEL ALBERT a publicatmai multe eseuri de pedagogie economică şi socială:
 Le Ma-nifeste radical 
(în colaborare cu Jean-Jacques Servan--Schreiber, Denoel, 1970),
 Les Vaches maigres
(în colabo-rare cu Jean Ferniot, Gallimard, 1975),
 Le Pari francais,
(Editions du Seuil, 1982),
Unparipour l'Europe,
(Editionsdu Seuil, 1983),
Crise, Krach, Boom
(în colaborare cu JeanBoissonnat, Editions du Seuil, 1988),
Capitalisme contrecapitalisme
(Editions du Seuil, 1991).în acord cu editorul francez, din prezenta versiune ro-mânească au fost eliminate patru capitole, care analizeazăcu lux de amănunte situaţia în domeniul financiar şi în acelaal asigurărilor sociale din Franţa şi din Germania. Am ur-mărit, astfel, redarea ideilor şi a tezelor de interes cu ade-vărat generale ale autorului francez.
(N. ed.)
MICHEL ALBERT
CAPITALISMCONTRA CAPITALISM
Traducere deBOGDAN GHIU
HUMANITAS
BUCUREŞTI, 1994
h
*5Z
^G> 25
b*>O
M>
, A
" ./^^^.^feiSşi^ţC*^"": "^
ST
'
SSBS
'-'
SK
~ --^
E
»^
E
&- -
7î« să-mi
exprim aici"' recunoştinţa prietenească faţă de
 JEAN-CLAUDE GUILLEBAND Şi ALEXANDRE DE JUNIAC.
 Această carte este şi opera lor. M. A.
Coperta de
IOANA
DRAGOMIRESCU
MARDARE
MICHEL ALBERT
CAPITALISME CONTRE CAPITALISME 
© Editions du Seuil, 1991
1
Humanitas, 1994, pentru prezenta versiune româneascăISBN 973-28-0481-5
662338S
Introducere
Pentru prima oară în Istorie, capitalismul a învins, astăzi, cu ade-vărat. Pe toată linia. Problema e, în sfîrşit, rezolvată. Poate cea maimare dintre problemele acestui veac.•Victoria capitalismului a avut loc pe trei fronturi.-*) ţ Prima bătălie s-a dat în Anglia, prin Margaret Thatcher, şi în State-le Unite, prin Ronald Reagan. Â fost o bătălje_ internă împotriva inter-venţionismului etatistcare^ohw^arjiHisnnii^Fata de băcan şi fostulactor deTrurTâuTnlaptuit, astfel, împreună prima
revoluţie conserva-toare
în materie de politică economică: revoluţia
 statului minimal.
Principiul cel mai vizibil al acestei revoluţii: mai puţine impozite pen-tru cei bogaţi^ Dacă cei bogaţi — şi, înainte de toate, capitaliştii — 
 
 plătesc mai puţine impozite, creşterea economică va fi cu atît mâi te-meinică şi toată lumea va avea de profitat de pe urma ei. în 1981, înStatele Unite, guvernul federal preleva pînă la 75% din veniturile celemai ridicate ale unui cetăţean; în 1989, nivelul maxim al impozitelor scăzuse la 33%. în Marea Britanie, nivelul impozitării atinsese, subguvernele laburiste, 98% din veniturile la capital.) O dată cu venireala putere a lui Margaret Thatcher, acest procent maxim a scăzut pînăla 40%. Nici o altă reformă financiară nu s-a bucurat vreodată de maimultă popularitate în întreaga lume. în zeci de ţări, ea a schimbat sensulraporturilor istorice dintre stat şi cetăţeanjtyreme de două secole, pre-siunea fiscală nu încetase să crească, mai ales în ţările dezvoltate. Aceastăevoluţie s-a inversat, astăzi, şi asistăm, dimpotrivă, la o cursă mondialăde relaxare fiscală. Ceea ce reprezintă cu adevărat o revoluţie!"0) f~Cea de-a doua victorie a capitalismului a fost cu atît mai specta-culoasă cu cît a fost în acelaşi timp frontală, totală şi, mai ales, ob-ţinută fără luptă. De un secol, capitalismul era confruntat cu comunis-mul.. De aproape o jumătate de secol, această confruntare, ai cărei protagonişti principali erau Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dominaansamblul relaţiilor internaţionale. La 9 noiembrie 1989, tinerii ger-
6
CAPITALISM CONTRA CAPITALISM
mani din Est care au îndrăznit să treacă peste zidul Berlinului erauexponenţii a peste 300 de milioane de frustraţi din ţările comuniste aleEstului Europei. Frustraţi de libertate, dar şi de supermagazine, adicăde capitalism.Cît despre cea de-a treia victorie, o bătălie de o sută de ore purtatăîn sudul Irakului_a fost de ajuns pentru a o repurta cu o mie la unu.T^T^SaTnle de toate, victoria îngemănată a forţei şi a dreptului, vic-toria Statelor Unite, sprijinite de douăzeci şi opt de ţări (dintre careopt, musulmane) şi susţinute, la ONU, chiar şi de URSS şi de Chinacomunistă. Este, totodată, victoria capitalismului asupra halucinaţiilor unor populaţii private de dezvoltare economică de către dictaturile carele oprimăŢ^Punem rămăşag că, începînd din acest moment, soarta aces-tor populaţii este hotărîtă: într-o bună zi, mulţimile minţite de SaddamHussein o vor lua pe acelaşi drum ca şi masele comuniste. Către ca- pitalism.*^Această victorie a capitalismului plasează într-o lumină cu totulnouă
istoria
economică a lumii. îi transformă profund
 geografia J 
Din clipa în care efectul de orbire, „noaptea siberiana" a comunis-mului, a fost risipit de luminile realului,
întregul nostru trecut 
s-a ruptîn două mari perioade iremediabil opuse: — înainte de apariţia capitalismului, de-a lungul întregii istorii,toate ţările — inclusiv civilizaţiile cele mai înfloritoare — semănaucu ceea ce, în zilele noastre, poartă numele de Lumea a Treia. Era olume în care oamenii se năşteau în chip „natural", strict biologic, aproapeca animalele, şi mureau, în medie, înainte de împlinirea vîrstei de trei-zeci de ani, victime ale foametei periodice, ale epidemiilor provocatede subalimentaţie şi ale imemorialei tiranii a Sacrului, adică a Puterii.Franţa — ei bine, da, Franţa însăşi! —, cu toată agricultura ei atîtde „bogată", a avut de îndurat, pînă în ajunul Revoluţiei din 1848, perioade întregi de foamete!Era o lume a penuriei, preistoria economiei.
 —)
Funcţia istoticâjcu totul inedită a capitalismului a fost, timp deaproximativ trei sute de ani, aceea de a determina atenuarea penuriei,a foamei şi a tiraniei torturilor sacrificiale. Această revoluţie a începutîn ţările de tradiţie iudeo-creştină. Ea s-a răspîndit, s-a amplificat şis-a accelerat, în ultima sută de ani, şi în Extremul orient, întemeindu-se, pretutindeni, pe acelaşi sistem instituţional cu bază trinitară:
capitalis-
|
 
INTRODUCERE
 
7
mul, adică libera stabilire g^greţurUor pe piaţăji libera proprietate
 
asupra mijloaceloF^^oduclieJfin
voi da altă definiţie, consBerîncTcă aceste doua rînduri exprimă esenţialul); drepturile omului, începîndcu libertatea conştiinţei; evoluţia progresivă către separaţia puterilor şidemocraţia^După vechea şi îndelungata epocă a penuriei permanente, cea nouă,a dezvoltării economice, se află abia la început. Prin prisma întreiteivictorii istorice a capitalismului, vedem conturîndu-se — mai mult,relieflndu-se cît se poate de distinct — cele două mari dimensiuni ale
 geografiei
economice a lumii
 A
în primul rînd, după ce a atîrnat, timp de două decenii, ca o sabiea lui Damocles, deasupra capetelor noastre, problema aprovizionăriicu petrol — adică problema oxigenului vieţii noastre economice — este, în clipa de faţă, reglată fizic pentru multă vreme. întrebarea numai este dacă vom avea suficient petrol, ci la ce preţ şi dacă nu cumvaîmprăştiem prea mult în atmosferă. Noua geografie energetică va fimai puţin una a forajelor petroliere şi mai mult aceea a energiilor al-ternative şi a mijloacelor de luptă împotriva poluării.Cu mult mai importantă este, însă, dispariţia ca atare a conţinutuluinoţiunii de „Lume a Treia", o dată cu încheierea războiului rece. Atîtavreme cît comunismul îndrăznea să sfideze capitalismul chiar pe tere-nul acestuia, acela al eficienţei economice, puteam, prefăcîndu-ne acrede în ea, să vorbim de tripartiţia: ţări capitaliste — ţări comuniste — Lumea a Treia.Să nu uităm că Hruşciov nu trezise mirarea nimănui atunci cînddeclarase, în 1960, de la tribuna Naţiunilor Unite, că, în anul 2000,economia sovietică va ajunge din urmă economia Statelor Unite! Pînănu cu multă vreme în urmă, sute de universităţi din întreaga lume con-tinuau să predea astfel de inepţii.Acum, cînd măştile au căzut şi cu toţii am putut constata la faţalocului înapoierea lamentabilă a economiilor comuniste, trebuie, evi-dent, să le plasăm în aceeaşi categorie cu celelalte ţări subdezvoltate.Astfel încît vechea tripartiţie cedează locul unei simple dualităţi: de o parte, ţările dezvoltate sau cu un ritm rapid de dezvoltare, care sînt,toate, ţări capitaliste; de cealaltă parte, ţările subdezvoltate, adică ţărilesărace. Expresia „Lumea a Treia" nu mai are literalmente nici un sens.( | Instaurarea capitalismului într-o ţară nu este, fireşte, suficientă pen-\tru ca ţara cu pricina să se înscrie pe calea dezvoltării economice. Mai
 f 
este nevoie şi de un minimum de reguli şi, deci, de un stat eficient şi} necorupt. Există, desigur, săraci — şi chiar, aşa cum vom vedea, de
I .
8
 
CAPITALISM CONTRA CAPITALISM
multe ori, din ce în ce mai săraci — şi în unele ţări capitaliste dintrecele mai avansate, în special în Statele Unite.]Să notăm, totuşi, în trea-căt, un amănunt: obezitatea reprezintă, cu siguranţă, o problemă naţio-nală de sănătate în Statele Unite, însă, acolo, obezi sînt cei săraci...Iată, deci, lista ţărilor capitaUgte dezvoltate sau care au un ritmrapid de dezvoltare: — America de Nord, inclusiv Mexicul şi Chile, atît de impetuoaseîn noul lor avînt; — totalitatea ţărilor Europei occidentale, indiferent dacă fac partedin CEE (Comunitatea Economică Europeană) sau din AELS (Aso-ciaţia Europeană a Liberului Schimb); — Japonia şi noile ţări industrializate (NTI) din Asia: Thailanda,Coreea de Sud şi ceilalţi „dragoni", Taiwan, Hong Kong şi Singapore.Atît!
 
^ . ^Lista aceasta va suscita, desigur, multe(wiectii. De pildă:
A — De
ce
 
 
nu
 
aşezăm
 
Arabia
 
Saudită
 
şi
 
Emiratele
 
Arabe
 
Uniteîn rîndul ţărilor capitaliste dezvoltate, de vreme ce sînt atît de bogate?Pentru simplul motiv că bogăţia lor nu este cîştigată pe piaţă, ci extrasădin sol. Ceea ce, de altfel, le-a şi scutit pînă în clipa de faţă să se

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->