Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Specificul Culturii Marului II

Specificul Culturii Marului II

Ratings: (0)|Views: 190|Likes:
Published by Violeta Mihalache

More info:

Published by: Violeta Mihalache on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

pdf

text

original

 
 
CULTURA MĂRULUIMalus domestica
Fam. Rosaceae,Subfam.Pomoideae
IMPORTANŢĂ, ARIE DE RĂSPÂNDIRE
 
Importanţă.
 
 În producţia mondială de fructe mărul are o poziţie deosebitădeoarece, împreună cu bananierul şiportocalul, asigură 2/3 din recolta globală,fiecare dintre specii contribuind în măsură aproape egală(câte aprox. 40 milioanetone). Analizate după ponderea, componentelor anatomice edibile(consumabile)ale fructelor, mărul ocupă primul loc în producţia fructiferă mondială. El estecultivat pe
circa
4 500 000 ha răspândite în 80 de ţări, dintre care 67 înregistreazărecolte anuale mai mari de 1 000t, iar 13 ţări sunt socotite, pe drept, mari producătoare, deoarece, înregistrează recolte de peste 1 000000 t anual. Desubliniat că în rândul. acestora din urmă a intrat, relativ recent, şi România careocupă
astfel locul al 12-
lea din lume şi al 6
-
lea din Europa.Ponderea pe care o are cultura mărului în economiamondială a producţiei defructe se datorează, în primul rând, rolului pe care îl au fructele înalimentaţiaraţională a omului, apoi în prevenirea şi combaterea unor maladii, în sporireavenituluinaţional, precum şi în ameliorarea condiţiilor microclimatice de viaţă.Merele au o compoziţie chimicăextrem de complexă. Eleconţin : zaharuri, acizi organici, substanţe tanoide, pectice, proteine, celuloză,substanţe fenolice, alcooli, esteri, eteri,carbonili, acetali.Numai în alcătuirea aromei (gustul şimirosul)merelor au fost identificate 169substanţe din aceste ultime categorii (I. F.Radu, 1985). În
alime
ntaţie, rol deosebit revine, însă, alături de cele enumeratemai înainte,vitaminelor şisărurilorminerale.Din prima categorie enumerăm, înordine descrescândă a cantităţii : vitamina C (0,5
40 mg la
100 g substanţă proaspătă) ; vitamina PP (0,1—
0,7 mg la 100 g) ; provitamina vit A (-8-caroten0,02
0,09 mg la 100 g), apoi vitaminele Bl,B2, biotină, acid pantotenic (Radu,1985) şi vitamina B6. În privinţasărurilor minerale, până în prezent au fost iden
-
tificate în mere 45 de elemente, în cantităţidiferite.Conţinutul în substanţe hrănitoare, precum şi echilibrul zahăr/aciditatespecific, asociat cusubstanţele aromate şi cu o coloraţie variată, face ca mărul săconstituie o îmbinare fericită deproprietăţi alimentare şi organoleptice. Armoniagustului, parfumul subtil şi textura plăcută a merelorsunt apreciate unanim şi lesituează în categoria alimentelor solicitate pe toate meridianele şiparaleleleglobului.Sunt consumateproaspete, uscate,preparate camâncărurigătite, cameremurate,cabăuturinealcoolice(sucurişinectaruri)sau alcoolice,rachiude mereşicidru.în privinţaproducţiei de sucuri, este de subliniat că mărul deţine primatulcu 21% din totalul coonsumului mondial.Despre cidru ne limităm să menţionămcâ este o băutură mult apreciată în Franţa, cea mai mareproducătoare din lume,unde rezistă „concurenţei" vinului (această ţară ocupă şi locul întâi pe glob laproducţia de vin), apoi în Germania, Elveţia, Anglia, Spania şi alte ţări.Conţinutul merelor face ca, alăturide valoarea alimentară, acest fruct să aibă şi oserie deproprietăţi terapeuticeşi explică prezenţa lui nu
 
numai în alimentaţiaomului sănătos, ci şi în regimuri alimentare recomandate atât de medicina popularăcât şi de cea ştiinţifică, multor categorii de bolnavi. Deconstipantrenumit, mai ales dacă este c
onsumat la
micul dejun, el are rol important în prevenirea cancerului intestinului gros. La nivelul intestinului mărulmanifestă omare putere absorbantă a toxinelor. Ca urmare, este indicat în infecţiileintestinelor(colibaciloză), iar celuloza lui nu este
 
iritantă. El constituie, deasemenea, unul dintre cele mai bunetratamente ale diareei infantile, acută saucronică. Mărul are o acţiune favorabilă asupra diurezei şi aeliminării aciduluiuric, fiind recomandat artriticilor, obezilor şi reumaticilor. Mulţi medicirecomandăfolosirea cojilor de mere, în acelaşi scop, precum şi pentru înlăturareainsomniilor. Mărul este, deasemenea, unul din mijloacele cele mai simple de luptăcontra hipertensiunii arteriale, preventiv saucurativ.În legătură cu utilizarea mărul
ui caaliment-
medicament,mai este de subliniatfaptul că, datorităexistenţei unui mare număr de soiuri cu coacerea eşalonată (diniunie
-
iulie până în iarnă) şi datorităcapacităţii mari de păstrare a fructelor întimpul iernii, această specie este prezenţă în
consum pe cea
mai mare parteaanului şi în special în sezonul rece, când posibilităţile de aprovizionare aorganismuluiuman cu vitamine sunt reduse.La sporirea importanţei mărului ca specie fructiferă mai trebuie adăugateoserie de particularităţi agrobiologice. Specia este rustică, bine adaptată climatuluitemperat, ale căruiextreme le suportă mai bine decât toate celelalte specii
 
fructifere, dând cele mai mari recolte. Mărulpoate fi cultivat în condiţii pedoclimatice foarte diferite şi se pretează la ori
care dintre sistemele de
cultură,de la cele cu pomi uriaşi până la cele cu pomi de vigoare redusă intensive,superintensive şi chiar în culturi artistice palisate. Fructele sale suportă transportulcu mai multă uşurinţă decât alte specii şi
constituie o mate
rie primă de marevaloare în industria alimentară.Aria de răspândire. Cele peste 4 500000 ha ocupate cu măr sunt răspânditeîn ambele emisfere ale globului terestru şi în toate continentele. În emisfera boreală, în care mărul deţine primatul, limita septentrională a acestui areal sesituează înnordul Chinei şi Siberia (unde temperaturile scad iarna la
-
400C), urcăla peste 66° latitudine, aproape deCercul Polar, în Norvegia, apoi coboară lalatitudini ceva mai mici în Canada. În emisfera australă limita
sudic
ă a culturilor de măr este aproximativ paralela 40°
- în Chile, Argentina, Republica Africa deSud,
Australia, Noua Zeelandă. Între aceste limite extreme culturile masiveformează două centuri amplasate în cele două zone temperate de pe Terra. Ceamai lată estecentura boreală,care porneşte de la limitanordică a culturii măruluişi ajunge la circa 35° latitudine, în nordul Africii pe platourile cu 800
-1200
maltitudine ale Munţilor Atlas, precum şi în California —
 
S.U.A. În emisferaaustrală mărul este cultivat
 î 
ntre 30 şi 40° latitudine sudică.Culturi de mică anvergură, cu soiuri locale sau cu soiuri superioare ce auposibilităţi largi de aclimatizare, cărora li se aplică tratamente pentru întreruperearepausului, există înprezent si în zona intertropicală, la al
titudini de 2 000
—3 000m. Astfel, în Guatemala („Delicios auriu",„Bela vista", „Gloria Mundi",„Jonathan"), în India („Ben Davis", „Delicios" div. cv., „GrannySmith",„Jonathan"), în Tanzania („Gravenstein", „Jonathan", „M. Intosh", „Rome beauty"), Ecuador
 
(„Rome beauty", „Winter banana"), Rhodesia („Rome beauty",„Winter banana") etc. (R u c k, 1975).Deşiunele ţări situate în zone tropicale dau producţii care ajung la nivele cemerită a fi menţionate înstatisticile internaţionale (Rep. Malgaşă), mărul rămânespecia fructiferă caracteristică zonelortemperate. Recoltele obţinute în ţăriletropicale sunt de natură să sublinieze marea variabilitate a acesteispecii, posibilităţile ei de aclimatizare la condiţii de mediu diferite şi, ca urmare, deextindere, în
continuare
, a arealului de cultură.
 
 
 
 În Europa, ţări mari producătoare de mere sunt Franţa cu 2 424 000 t anual,Italia cu 2 144 000 t, Poloniacu aproape 2 milioane tone, urmate de Germania şiSpania, fiecare cu puţin peste 1 milion tone şi apoide România şi
 
Ungaria, ambelecu câte 1 milion tone.În România există condiţii naturale de climă şi solfoarte favorabile pentrucultura mărului, care ocupă în prezent 116 mii ha amplasate în principal înregiunile care corespund ariei naturale de răspândire a speciei spo
ntaneM. silvestris (L.)Mill.
 
mărulpădureţ. Acesta este nelipsit din peisajul pădurilor noastre de stejar şi fag cu care se asociază depreferinţă. Mai rar mărul pădureţ seînsoţeşte şi cu mesteacănul, în schimb nu urcă în etajul coniferelor. În pădurile dedeal el populează coastele însorite, lizierele, poienile şi dumbrăvile adăpostitedevânturi.Principalele regiuni producătoare de mere din ţara noastră sunt situate înacelaşi areal : pedealurile subcarpatice, în zona pădurilor de stejar şi fag.Din analiza producţiei pe ţară se constată cinci judeţe din zonele de deal,enumerate în ordinea volumului producţiei : Bistriţa
-
Năsăud, Argeş,Maramureş,Vâlcea şi Suceava dau aproximativ 40% din recolta totală a ţării. Centrele maiimportante dinaceste judeţe, în
 
care cultura mărului ocupă primul loc, depăşind prunul, sunt : Baia
-
Mare, Şomcuţa,Seini, Beclean, Bistriţa, Rădăşeni. Alte centrerenumite, fără ca mărul să predomine, sunt : Râmnicu
-Vâlcea, Horezu,Câmpulung-
Muscel, Curtea de Argeş, Merişani, Mărăcineni.Alte patru judeţe : Prahova,Dâmboviţa, Sibiu şi Mureş contribuie la producţianaţională de mere cu circa 15%, în cadrul lor existândcentrele : Poseşti, Drajna,Măgurele (Prahova), Voineşti, Gemenea (Dâmboviţa), Cisnădie, Sibişel,Sălişte(Sibiu) şi Reghin (Mureş). Se mai obţin producţii importante de mere în judeţele :Caraş
-Severin,Cluj, Satu-
Mare, Braşov, Buzău, Vrancea, Iaşi, Neamţ, Hunedoaraşi Harghita, în fiecare dintre acesteaexistând centre importante pentru aceastăcultură.
 
PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
 Specii spontane,soiuri, portaltoiFondul biologic al speciei sinteticeM. Domestica
Borkh este extrem de bogatşi heterogen, fiind alcătuit din peste 10 000 de soiuri, cărora li se adaugă
altele(câte 150
200 pe an
Le Lezec, 1990) nou create în zilele noast
re, precum şide un extrem demare număr de portaltoi. Aceasta se datorează faptului că laformarea actualelor soiuri au participatnumeroase specii spontane existente înspaţiul Euro
-
Asiatic, considerat „leagăn de origine" al speciei
cultivate.Specii sponta
ne. Indiscutabil, principala specie spontană ce a contribuit laformarea multor soiuri esteM.
silvestris(L.) Mill.
 
mărul pădureţ. În ţaranoastră el este situat aproximativ în centrul vastei sale arii derăspândire, carecuprinde : Europa (fără Peninsula Iberică şi fără partea septentrională, deoarecemărulspontan nu depăşeşte paralela 63°), Asia Mică, Sudul fostei U.R.S.S.,Transcaucazia, Sudul şi Estul MăriiCaspice. În acest areal, mărul pădureţ existăîntr
-o mare diversitate de tipuri care se deosebesc dup
ăforma coroanei, forma,dimensiunile, coloritul şi epoca de coacere a fructelor, precum şi înprivinţagustului. Ca trăsături comune tuturor formelor spontane, literatura subliniazăvigoarea mare decreştere, intrarea relativ târzie pe rod şi rezistenţa lor la ger.Aceste însuşiri ale specieiM. silvestrisseregăsesc la numeroase soiuri pe care le
-
a generat direct sau la a căror formare a participat alături de altespecii, soiuri carealcătuiesc grupele :calvilelor; rambourelor şi amerelor trandafirii.Fructeleso
iurilor din

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->