Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
proiect practica CONSTRUCTII

proiect practica CONSTRUCTII

Ratings: (0)|Views: 117|Likes:
Published by Violeta Mihalache

More info:

Published by: Violeta Mihalache on Jun 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2013

pdf

text

original

 
Amenajarea hidroenergetic SIRIU
ă
Amenajarea râului Buzu este conceput ca o
ă ă
 amenajare complex, reunind într-un ansamblu
ă
 amenajarea propriu-zis a cursului superior al râului Buzu
ă ă
  în treapta Siriu – Nehoiaşu şi amenajarea afluentului BâscaMare în treapta Cireşu – Surduc – Nehoiaşu.Râul Buzu are un bazin hidrografic de cca. 5400 km
ă
2
,dar 80% din stocul su anual se formeaz în poriunea
ă ă ţ
 superioar a bazinului, în amonte de localitatea Nehoiu.
ă
 Râul are în regim natural un grad ridicat de torenialitate,
ţ
 debitele fiind cuprinse între 0,76 m
3
/s şi 5020m
3
/s. Tronsonul Siriu – Nehoiaşu a fost executat în totalitate(1986), iar la tronsonul Cireşu – Surduc – Nehoiaşu au fost începute lucrrile, dar au fost întrerupte şi intrate în
ă
 conservare din lipsa fondurilor necesare continurii
ă
 construciei.
ţ
Acumularea Siriu este destinat alimentrii cu ap
ă ă ă
 potabil şi industrial a unor localiti şi obiective
ă ă ăţ
 industriale din aval cu cca. 2.5 m³ pe secunda, irigareaunor suprafete agricole de cca. 50 000 ha, reducerea deenergie electrica CHE Nehoiu cu 122 GWh/k aferentacadedii Siriu .In sectiunea barajului Siriu , debitul multianual estede 9,59 m³/s, iar debitele maxime cu asigurarea de 0,01%sunt de 2900 m³/s , cu asigurare de 0,1% sunt de 1,720m³/s si cu asigurare de 1% sunt de 980 m³/s.Morfología amplasamentului se caracterizeaza printr-oingustare a vaii pana la o latime la baza de cca. 200 m cuversanti simetrici in cazul barajului .
 
Roca de baza este constituita din alternante degresii fine si grosiere , sisturi argilo-grezoase , in staturisuccesive , traversate de mai multe falii insotite debraccii , care au dat nastere unui sistem complex de fisuri.Pe falii apar izvoare sulfuroase de debit mic si cu un slabcaracter ascendent. 
Solutia tehnica:
Tipul de baraj a fost definitivat inaintea crizeienergetice din anii ’70. Initial a fost stabilit un tip de barajde greutate din beton cilindrat. Din considerente politice,arbitrare si nejustificate a fost impusa solutia unui baraj deumpluturi din materiale locale.Pentru aplicarea acestei solutii s-a gasit o cariera deargila la 20km in aval, dar care contine fragmente mari deroca. Carierele de piatra situate in apropierea barajului nupermiteau obtinerea unui material de umplutura avandcaracteristicile anrocamentelor. Materialul local obtinut laSiriu are o granulometrie continua, cu roci neselectate,partial degradate extrase “ tout venant”. Ca urmare, tipulde baraj executat din acest material trebuie plasat incategoria barajelor de pamant si nu in categoria barajelorde anrocamente.Cele de mai sus si gradul ridicat de intensitate sismicain amplasament, de 8-9 pe scara Percalli au dus la solutiaunui baraj de umpluturi cu nucleu inclinat din beton deargila format din amestec de balast cu 20-30% argila.Intrucat in argila naturala s-au intalnit fragmente mari deroca, aceasta a fost trecuta printr-un aruncator (rampa desegregare) de cca 60 m inaltime pentru separarea
 
fractiunilor mari si uscarea relativa a materialelor. Deasemenea s-au prevazut niste prisme de balast de trecerede la nucleu la prisma de piatra. Nucleul a fost prelungitprin straturi de aluviuni pana la roca de baza iar rostul decontact nucleu-roca a fost tencuit manual cu mortar deargila. Peste mortar s-a depus un strat de 3m de argila decontact mult mai plastica, avand granula maxima de70mm. Lateral nucleului s-a realizat un prim filtru de nisipcu rolul de a preveni sufoziile sau eventualele fisuri alenucleului. Un al doilea filtru spre aval capteaza si dreneazaapele spre un covor de balast asternut la baza, prevazutcu o serie de bretele de strapungere a prismului de piatrasi care permit apei sa fie drenata la piciorul parametruluiaval unde sunt conectate de o galerie. Prismele lateraledin balast si piatra au fost fondate in albie pe stratul dealuviuni grosiere. 
Etansari si consolidari:
Perdeaua de etansare alcatuita din trei siruri de forajeinjectate, distantele la 0,75 m este prelungita in versantipe 80m .Injectiile de consolidare a contactului dintrenucleu si roca de baza au fost executate de la suprafata peadancimi de 5-10 m, dispuse la densitatea de un forajla 9 m². La 10 – 20 m aval de perdeaua de etansare esteprevazuta o perdea de drenaj. Majoritatea injectiilor de

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->