Analiza Şomajului La Nivel Regional

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS FACULTATEA DE DREPT Specializarea Administraie Public ZI An II Disciplina Politici i Economie Regional
Analiza omajului la Nivel Regional
- Grupa 3 Muat Alina Mogo Corina Mihalache Iulia Morozan Patricia Mocanu Diana Adina Mocnau Daniel-Alexandru
Profesor ndrumtor: Romeo Ionescu
2009
Cuvnt nainte
Lucrarea Analiza omajului la Nivel Regional dezbate problema omajului la nivel regional n Romnia, ct i n Uniunea European. omajul este unul din fenomenele negative care se manifest cu mare intensitate n perioada de tranziie. Este un fenomen inerent, ntlnit n orice economie, n ara noastr, n contextul transformrilor pe care le-a implicat reforma, proporiile omajului au atins cote ridicate. n prima parte a lucrrii se prezint principalele cauze ale omajului contemporan printre care: progresul tehnic, economic i ecologic; procesele economice ciclice; lipsa proteciei pieei i produciei naionale; capcana srciei; infrastructura economicosocial; marile dezechilibre economice, etc. Lucrarea abordeaz modalitatea n care ara noastr a ncercat s fac fa acestui flagel, care sunt politicile adoptate, intituiile implicate n aplicarea acestora, tendina general a omajului, precum i pregtirea Romniei pentru Fondul Social European. Este prezentat n detaliu principala instituie care actioneaz n domeniul ocuprii forei de munc n Romnia, i anume Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. Partea final a lucrrii este consacrat implicaiilor extinderii Uniunii Europene asupra omajului. Se analizeaz gravitatea fenomenului omaj n Uniunea European, se arat cum se poate reforma piaa muncii rilor membre i viitoare membre UE i care sunt liniile directoare pe piaa muncii statelor membre UE. De asemenea, se subliniaz un lucru interesant pentru romnii ce doresc s lucreze n strintate, i anume, care este piaa muncii Uniunii Europene ce se va deschide pentru noi din 2007. n ultimii ani evoluiile nregistrate pe piaa muncii au atins parametrii de normalitate ceea ce ne ndreptete s credem c omajul a fost gestionat eficient n condiiile evoluiei socio-economice din Romnia i devine un fenomen inut sub control
Cap. I Noiuni Generale. Cauzele omajului.

Incepand cu anii 1930, organizatia Gallup din S.U.A. a realizat tot felul de sondaje de opinie pe tema celei mai importante probleme cu care se confrunta natiunea. Raspunsurile, nefiind restranse la domeniul economic, puteau fi incluse si drogurile, criminalitatea, poluarea sau razboiul nuclear. In 1981, in conditiile in care rata inflatiei se exprima printr-un numar de doua cifre, majoritatea celor chestionati au desemnat inflatia ca fiind cea mai importanta problema a tarii. Doi ani mai tarziu cand somajul depasise si el 10%, atingand un nivel record pentru perioada de dupa marea criza, majoritatea populatiei considera ca principala problema a S.U.A. este somajul. In 1989, dupa 7 ani de expansiune si inflatie redusa, nici inflatia nici somajul nu mai erau percepute ca probleme majore; exact la fel se infatisa situatia si in perioada stabila a anilor '60. Ori de cate ori indicii saraciei - suma dintre rata somajului si cea a inflatiei - au valori ridicate, putem fi siguri ca vor candida la postul de cea mai grava problema a societatii. Atunci cand somajul si inflatia sunt mari, ele devin prioritate nationala si au capacitatea de a influenta rezultatele alegerilor. Cand sunt scazute ca nivel, ele dispar practic de pe lista problemelor de solutionat. Cum pot cei care se ocupa de stabilirea politicii economice sa masoare costurile relative ale diferitelor optiuni si cum ar trebui ei sa faca acest lucru? Un raspuns posibil este oferit de teoria ciclului economic politic. Conform acestei teorii, actiunile si masurile sunt astfel pozitionate in timp incat rezultatele pozitive sa fie obtinute in preajma alegerilor. Desigur inflatia va veni si ea dar mai tarziu, dupa alegeri. 1.1 Anatomia omajului Cercetarile extensive efectuate asupra fortei de munca din S.U.A. au conturat 5 caracteristici cheie: " exista mari diferente ale ratei somajului intre grupuri definite dupa varsta, sex sau experienta; " pe piata muncii exista o mare mobilitate. Fluxurile inspre sau in afara sunt ample in raport cu numarul angajatilor si al somerilor;
" o mare parte a cestei mobolitati este ciclica: concedierile sunt numeroase in timpul recesiunilor, pe cand demisiile voluntare sunt mai frecvente in timpul expansiunilor; " majoritatea celor care devin someri, indiferent de momentul cand se petrece aceasta, raman astfel doar pentru o perioada scurta de timp; " o mare parte din somerii sunt reprezentati de persoane care au fost in somaj perioade lungi si care vor continua sa ramana in aceeasi situatie. Aceste lucruri sunt esentiale pentru a intelege ce inseamna somajul si cum se poate lupta impotriva lui. Un somer este definit ca o persoana care nu lucreaza si care si-a cautat de lucru in mod activ in ultimele patru saptamani, asteapta sa fie rechemata la serviciu dupa o perioada de intrerupere sau asteapta sa se prezinte la un nou loc de munca in urmatoarele patru saptamani. Cerinta de a fi cautat in mod activ o slujba in ultimele patru saptamani testeaza dorinta reala si activa a persoanei respective de a munci; nu este suficient ca ea sa pretinda acest lucru sau sa fie interesatadoar intr-o oferta de serviciu intamplatoare 1.2 Cauzele omajului Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. omajul Fantom Desi descurajati si subangajati muncitorii nu sunt luati in considerare in statisticile oficilae referitoare la somaj. Multi oameni raporteaza ca sunt in cautarea unei slujbe
chiar si cand ei au un interes mai mic in gasirea unei slujbe. Unii extind problema publicului in actualitate incurajand fiecare comportare. De exemplu, incercarea mai multor adulti de cautare a unei slujbe, chiar si incercarea multor mame care vor prefera sa-si petreaca timpul crescandu-si copiii. Rezultatul lor in cautarea unei slujbe este improbabil, in cel mai bun caz este minim, incluzand poate un drum pana la oficiul de plasare a fortei de munca. Asemanator, cele mai multe guverne conditioneaza primirea ajutorului de somaj ca dovada ca acele persoane sunt in cautarea unui loc de munca, chiar daca unii beneficiari pot sa beneficieze o scurta perioada de ajutorul de somaj. Din nou aici raportand somajul putem sa ascundem forta de munca neparticipanta. Progresul Tehnic Pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza Economic Caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital. In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare a fortei de munca pe termen scurt. Modificrile de structur a ramurilor i sectoarelor economice Sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca. Imigrarea - Emigrarea Influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine. Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila
Datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului. Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o parte in emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca. Explicarea celor doua fenomene somaj - infaltie nu se poate face prin substituirea unuia cu celalat, fiecare isi are propriile cauze si fiecare influenteaza asupra mersului economiei nationale. Somajul este, deci, generat de o multitudine de cauze, unele dintre ele fiind preponderente in unele perioade si tari. Guvernele trebuie sa reduca la minimum efectele neplacute ale ambelor fenomene.
Cap.II Noiunea de omaj. Definiie. Caracteristici. Tipuri de somaj.

La origine, noiunea de omaj era sinonim cu aceea de inactivitate. Cuvntul omaj din limba romn provine din cuvntul francez chomage. La rndul su, acesta deriv din latinescul caumare, fiind provenit de la cuvntul grec cauma, care nseamn cldur mare, din cauza creia nceta orice activitate. 2.1 Somajul poate fi definit ca: stare generala de instabilitate economica, care poate fi pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp si ii afecteaza atat pe cei implicate cat si pe cei neimplicati in aceasta problema sociala, generand intr-un final un dezechilibru la nivelul societatii intre indivizi si bunastarea lor economica, dar implica si alti factori de natura politica , psihologica, etc. o alt definitie ar fi de fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. Somajul prin efectele
economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele lumii. un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. termenul de omaj este folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc) pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd aceast situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor.
Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. omerii reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati, in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii: are o varsta de peste 15 ani ; este apt de munca ; nu are loc de munca ; este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala; caut loc de munc
In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri, persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de
locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor; dei nu fac precizri, n lege, reiese c varsta este de peste16 ani. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. 2.2 Definirea indicatorilor statistici ai omajului Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaz omajul sunt de dou feluri: indicatori absolui; indicatori relativi.
Indicatorii absolui sau indicatorii de nivel se refer la numrul efectiv de omeri. Ei se exprim n persoane (mii persoane) i se determin pentru anumite perioade de referin: lunar, trimestrial sau anual. Numrul omerilor se calculeaz i n corelaie cu anumite variabile demografice, ca: vrst, sex, stare civil, dar i innd cont de pregtirea profesional, de nivelul studiilor sau de repartiia teritorial. O caracteristic aparte urmrit n ceea ce privete analiza omajului este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identific un omaj de scurt durat (sub un an) i un omaj de lung durat (pe o perioad mai mare de un an). n statistica romneasc, efectivul omerilor se determin n dou variante:
1. omerii nregistrai sunt persoanele care au declarat c n perioada de referin erau nscrise la Oficiile forei de munc i omaj, indiferent dac primeau sau nu alocaie de sprijin, ajutor de omaj, sau alte forme de protecie social. 2. omerii n sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani i peste care n decursul perioadei de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: nu au un loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri; sunt n cutarea unui loc de munc, utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite metode pentru a-l gsi: nscrierea la Oficiul de for de munc i omaj sau la agenii particulare de plasare, demersuri pentru a ncepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunuri sau rspunsuri la anunuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc; sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, dac s-ar gsi imediat un loc de munc; Sunt incluse, de asemenea: persoanele fr loc de munc, disponibile s lucreze, care ateapt s fie rechemate la lucru sau care au gsit un loc de munc i urmeaz s nceap lucrul la o dat ulterioar perioadei de referin; persoanele care n mod obinuit fac parte din populaia inactiv (elevi, studeni, pensionari), dar care au declarat c sunt n cutarea unui loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul. Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia. Sporirea sau diminuarea ocuprii ntr-o ar sau alta nu se identific cu scderea sau agravarea omajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiat de adevr, este necesar s se ia n consideraie i variaiile nivelurilor activitii populaiei. Deci, noiunea de omaj trebuie s fie corelat cu indicatorii privind stocul i fluxurile populaiei active, ca i cu repartiia i durata omajului.
2.3 omajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a. Nivelul omajului care se determin n funcie de doi indicatori, i anume: masa omajului i rata omajului. Masa omajului const din numrul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiiile pentru a fi incluse n categoria omerilor. Altfel spus, ea const din populaia activ disponibil, respectiv din acea for de munc nonocupat. Dac se are n vedere un anume orizont de timp (lun, trimestru, an) i numrul omerilor la nceputul perioadei, atunci numrul omerilor la sfritul perioadei rezult din creterea (ajustarea) cifrei iniiale cu intrrile n rndul omerilor i cu ieirile din rndurile acestora n acel orizont de timp. Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se calculeaz ca raport procentual ntre masa omajului (numrul mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai acestuia. Astfel de parametri sunt: populaia activ, populaia activ disponibil, fora de munc (populaia ocupat plus omajul), populaia ocupat, populaia ocupat ca salariai. Se pare c cel mai concludent raport de exprimare a ratei omajului este cel n care se folosete ca numitor fie fora de munc, fie populaia activ disponibil. Informaiile cele mai precise privind rata omajului sunt obinute cu prilejul recensmintelor. Recensmintele i anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul rii noastre nu pot fi realizate cu o periodicitate corespunztoare (lunar) pentru asigurarea cu informaii necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate ns de legislaia n vigoare. n statistica internaional se utilizeaz urmtoarele rate de omaj: Rata global standardizat BIM, care se calculeaz ca raport ntre numrul omerilor n sens BIM i populaia activ total; are cea mai mare sfer de cuprindere, fiind cea mai utilizat n comparaiile internaionale; Rata global standardizat CEE care este raportul dintre numrul de omeri i Rata global standardizat OECD care se determin ca raport ntre numrul de populaia activ civil; omeri i populaia activ total. 10
Rata parial de omaj se refer la o anumit categorie de for de munc sau la
o anumit regiune geografic sau administrativ, se determin ca raport ntre numrul de omeri provenii din categoria respectiv i populaia activ din categoria respectiv. Rata integral (compus) de omaj i subocupare vizibil se calculeaz ca raport ntre timpul de munc disponibil neutilizat corespunztor al persoanelor n omaj i a celor aflate n stare de subocupare vizibil (persoane care au un loc de munc dar care lucreaz involuntar n timp parial) i timpul de munc total disponibil sau timpul de munc utilizat. Aceasta msoar de fapt omajul potenial, calculul acesteia impunndu-se n special n cazul rilor n care subocuparea vizibil are dimensiuni apreciabile. Romnia face parte din categoria acestor ri. b. Intensitatea omajului este o alt caracteristic a fenomenului omaj. n funcie de aceasta se poate distinge: omajul total, care presupune pierderea locului de munc i ncetarea total a activitii; omajul parial, care const n diminuarea activitii unei persoane, n special prin reducerea duratei sptmnii de lucru sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii; omajul deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparent cu productivitate mic. c. Un alt element este durata omajului sau perioada de omaj din momentul pierderii locului de munc pn la reluarea activitii. Nu exist o durat a omajului definit prin lege, dar n numeroase ri exist reglementri ale perioadei pentru care se pltete indemnizaie de omaj. Aceast perioad are o tendin de cretere, atingnd pn la 18-24 de luni. d. Structura omajului sau componentele acestuia reprezint o alt caracteristic. Acestea se formeaz prin clasificarea omerilor dup diferite criterii: nivelul calificrii, domeniul n care au lucrat, categoria socio-profesional creia i aparin, sex, categorii de vrst etc. n urma studierii omajului pe sexe i categorii de vrst s-a relevat c femeile sunt mai afectate de omaj dect brbaii, de asemenea, tinerii de pn la 25 de ani i btrnii de peste 50 de ani n raport cu restul populaiei active.
11
Ca un flux macrosocial global, omajul este generat de cauze ce in de situaia economic a utilizatorilor, pe de o parte, i de statutul social al ofertanilor de munc, pe de alt parte. n primul rnd, ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munc de ctre o parte a populaiei ocupate. n al doilea rnd, solicitrile suplimentare de munc ale noilor generaii ce au ajuns la vrsta legal de munc nu pot fi onorate de utilizatorii de munc. Tnra generaie ntmpin greuti n gsirea locurilor de munc (n cazul unei subocupri) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordana pregtirii ei profesionale cu nevoile i exigenele impuse de activitatea economico-social; reinerile unor ageni economici productori n a angaja tineri fr experien n munc, fr s-i fi nsuit disciplina muncii etc. n al treilea rnd, omajul apare, se suplimenteaz i ca urmare a solicitrilor de locuri de munc din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid s-i ofere munca lor pe pia. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pn n momentul respectiv, altele au ntrerupt activitatea pe o perioad relativ ndelungat. Oricum, att unele, ct i celelalte persoane se decid s-i schimbe statutul social din neangajat n angajat. La acest proces se poate aduga i cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu. Apariia omajului, dar, mai ales, creterea i diminuarea lui au fost i sunt influenate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dnd natere la forme particulare de omaj, cum sunt: ciclic, fricional, structural, tehnologic, sezonier etc. S-a ncercat i o grupare a acestor tipuri de omaj nfuncie de caracterul lor voluntar sau involuntar: omajul ciclic este considerat involuntar, n timp ce toate celelate tipuri sunt considerate omaj voluntar. n cele ce urmeaz, se va face o abordare a acestor tipuri de omaj din punct de vedere al funcionrii i locului lor pe piaa muncii. n funcie de natura i cauzele omajului: 1. omaj conjunctural, generat de reducerea volumului activitii economice a ntreprinderilor ca urmare a deteriorrii conjuncturii economice interne i/sau
12
internaionale, a variaiilor conjuncturale ale cererii i ofertei de bunuri i servicii, care provoac o reducere a necesarului de for de munc. 2. omajul fricional se circumscrie perioadei necesare n mod normal pentru a gsi un alt loc de munc. Este probabil cea mai rspndit form de omaj care poate apare chiar i n condiia ocuprii depline a forei de munc. omajul fricional apare deoarece piaa muncii este inerent dinamic, datorit imperfeciunii fluxului de informaii i deoarece trebuie s treac un timp pn cnd omerii i firmele ce ofer slujbe vacante s se gseasc unii pe alii. Chiar dac dimensiunea forei de munc ar fi constant, n fiecare perioad sunt noi intrri pe piaa muncii, n timp ce ali angajai sau omeri prsesc fora de munc. Unii oameni i vor prsi locul de munc n cutarea altuia, mai bun. Mai mult dect att, fluctuaiile aleatoare ale cererii de bunuri i servicii la nivelul firmelor determin unele firme s fac concedieri de personal, n timp ce altele fac noi angajri. Deoarece informaiile despre caracteristicile celor care caut de lucru i natura locurilor de munc vacante nu pot fi cunoscute instantaneu, este necesar s treac un timp pn la satisfacerea cererilor potenialilor patroni i ale muncitorilor care caut de lucru. Prin urmare, chiar dac la nivel agregat cererea i oferta de for de munc sunt egale, omajul fricional exist. Chiar i pe o pia n echilibru, sau n situaia de ocupare total a forei de munc, va exista ntotdeauna un numr de omeri care se afl ntre dou locuri de munc, i care alctuiesc omajul fricional. Nivelul omajului fricional ntr-o economie este determinat de fluxurile existente la nivelul forei de munc i de viteza cu care omerii i gsesc de lucru. Aceast vitez depinde de instituiile economice existente i de modul n care aceste instituii acioneaz pe piaa muncii. De exemplu, o cretere a alocaiilor de omaj va determina creterea timpului necesar pentru ca omerii s-i gseasc de lucru. 3. omajul structural (omaj de neadaptare) este consecina unui dezechilibru ntre structurile ocupional-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei forei de munc i ale cererii. Aceste neconcordane pot apare datorit: structurii sectoriale i teritoriale a economiei, progresului tehnologic, structurii sistemului educaional etc.
13
n perioadele de restructurri eseniale ale unei economii, cum sunt cele ale tranziiei de la economia centralizat la economia de pia, omajul structural reprezint principala form de omaj. omajul structural apare atunci cnd schimbri importante n cererea de munc determin o nepotrivire ntre calitile i competenele profesionale ale muncitorilor, cerute i oferite pe piaa muncii. Dac salariile ar fi complet flexibile i costurile mobilitii geografice i ocupaionale ar fi reduse, atunci acest tip de omaj ar fi rapid eliminat de ajustrile pieei. n practic, aceste condiii nu sunt ntotdeauna ndeplinite, iar omajul structural poate apare ca o problem foarte serioas. ntr-un mod asemntor se pot analiza i dezechilibrele geografice n cutarea forei de munc. n aceste situaii se identific un omaj regional. omajul structural apare datorit schimbrilor eseniale ale cererii de munc, vis-a-vis de salariile rigide i costurile ridicate ale mobilitii ocupaionale i geografice. omerii inclui n omajul structural au o mai mic probabilitate de a trece de la statutul de omer la cel de angajat. Orice msuri de politic social ndreptate spre creterea acestei probabiliti, au drept scop diminuarea omajului structural. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenionare a instruirii omerilor, de mbuntire a informaiilor despre condiiile locurilor de munc i de reducere a costurilor migrrii interne. omajul structural a fost atribuit, dup cum s-a putut constata, diferenelor dintre cererea i oferta de for de munc n condiiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesitile pieei. Teorii economice dintre cele mai recente afirm c cel puin un segment al omajului poate fi atribuit comportamentului productorilor de maximizare a profitului. Concret, s-a demonstrat c omajul structural poate apare i dac anumii productori pltesc salarii mai mari dect salariul considerat eficient pentru a crete productivitatea i/sau reduce deplasrile de personal. Decizia voluntar a acestor productori este cea care menine salariul la un nivel ridicat, i acesta nu va fi cobort nici dac ali muncitori de pe piaa muncii (omeri) i ofer serviciile la un salariu mai mic. Angajaii cu salarii mici i vor dori s lucreze n firmele cu salarii mari i, atta timp ct exist posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor, ei se vor ataa sectorului cu
14
salarii mari, prefernd s atepte apariia unui loc liber. Prin urmare, datorit acestui comportament, apare un omaj de ateptare. n funcie de raportul cerere-ofert pe diverse piee i de impactul acestora asupra piaei muncii, teoria economic a pus n eviden dou forme de omaj: 1. omajul clasic, ca urmare a reinerii ntreprinztorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri i servicii. Chiar dac exist cerere efectiv, ntreprinztorii nu sunt interesai n lrgirea capacitilor de producie i n angajarea de for suplimentar de producie deoarece firmele fie sunt n pierdere de competitivitate ca urmare a costurilor de producie mai mari -, fie c nu-i asum noi riscuri; acest tip este numit i omaj prin eficien a produciei. 2. omajul ciclic sau omaj prin insuficiena cererii, care apare atunci cnd cererea de bunuri i servicii din toate sectoarele economiei (economia real, sectorul menaje sau restul lumii) este mai mic dect oferta. Consecina este o ofert de for de munc mai mare dect cererea. omajul ciclic este asociat cu fluctuaiile n ciclul afacerilor i apare atunci cnd o scdere a cererii agregate pe piaa bunurilor i serviciilor determin o scdere a cererii agregate de for de munc, simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. Acest tip de omaj este cunoscut n literatura economic i sub numele de omaj keynesian, dup numele celui care l-a identificat i analizat. O reacie adecvat a guvernului la omajul ciclic este s impun politici economice de cretere a cererii agregate, crescnd cheltuielile guvernamentale, reducnd taxele i impozitele i crescnd rata de cretere a ofertei de bani. Alte msuri de politic economic se refer la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra omajului, incluznd credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antiomaj de ctre firme private sau sectorul public. 3. omajul sezonier este similar celui ciclic, n sensul c este determinat de fluctuaiile cererii de for de munc. n acest caz, fluctuaiile cererii de munc pot fi anticipate i urmeaz un model sistematic de-a lungul anului. De exemplu, cererea de munc n agricultur sau construcii scade n lunile de iarn. ntrebarea care se pune i n acest caz este de ce firmele reacioneaz la variaiile sezoniere ale cererii de munc prin disponibilizarea personalului i nu prin reducerea 15
salariului sau timpului de lucru. De asemenea, se poate pune ntrebarea de ce muncitorii accept locuri de munc n sectoare cu caracter sezonier. Rspunsul ar fi c pentru unii muncitori, existena ajutorului de omaj pe perioada ct nu lucreaz i posibilitatea de a fi reangajai ulterior echivaleaz cu un concediu pltit. Pentru a atrage muncitorii n asemenea sectoare, firmele vor trebui s plteasc muncitorilor salarii mai mari, care s compenseze faptul c nu vor lucra o perioad de timp. Alte tipuri de omaj: a. omajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi. O asemenea operaiune este condiionat att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de producie la cele ale noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii capitalului i concentrrii produciei. b. omajul intermitent este cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre calificrile disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca i din dorina utilizatorilor de a face presiuni asupra salariailor i sindicatelor. c. omajul de discontinuitate n munc se certific cu reglementrile privind concediile de maternitate i alte aspecte ale vieii de familie. d. omajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. e. Somaj total, presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (falimente, restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile). f. Somajul partial, consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului (saptamana incompleta sau ziua de munca redusa). n economiile contemporane nu exist forme pure de omaj. Diferitele forme de omaj coexist, se ntreptrund i se susin reciproc.
16
2.4 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului
Ocuparea deplin sau lipsa de omaj semnific faptul c circa 97-98% din populaia
activ disponibil este utilizat efectiv (diferena de populaie activ este considerat a fi omaj natural). Ocuparea deplin reprezint acel volum i acea structur a ocuprii, a utilizrii resurselor de munc, care permit obinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituii n diferite colectiviti.
omajul voluntar const din acea nonocupare datorat refuzului sau

imposibilitii unor persoane de a accepta retribuia oferit (este vorba de cea real) i/sau condiiile de munc existente. Categoriile de persoane, care se ncadreaz n omajul voluntar sunt: persoanele angajate care prefer s-i nceteze temporar activitatea, apreciind c ajutorul de omaj le poate asigura o existen decent (s reinem, n acest context, c economistul francez Jacques Rueff remarca c ajutorul de omaj este cauza fenomenului omaj"); omerii care ateapt locuri de munc mai bune dect cele oferite de ntreprinderi i instituii, ct i fa de cele pe care le-au deinut; - gospodinele hotrte, pe baza unui consens de familie, s se ncadreze, dar ezit nc s se ncadreze n condiiile date (ca nivel de salariu, ca distan de domiciliu etc).
omajul involuntar const din acea parte a folosirii incomplete care decurge din
rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c atunci cnd cererea efectiv de for de munc va crete va spori i gradul de ocupare. De regul, omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. Aa c omajul const din acea nonocupare, din acea folosire incomplet a minii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c, atunci cnd crete cererea efectiv de for de munc, va spori i gradul ei de ocupare. Obinerea unei rate a omajului egal cu zero este un obiectiv care, pe de o parte, este imposibil de atins ntr-o economie dinamic de pia, iar pe de alt parte, s-ar putea
17
chiar s fie chiar nedorit. omajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul cruia unele persoane reuesc s i majoreze ctigurile individuale i ca proces prin care societatea atinge un nivel mai nalt al produsului naional. n acelai timp, un anumit nivel de omaj involuntar este de neocolit, ca urmare a schimbrilor intervenite n gusturile consumatorilor sau n tehnologia folosit. Aceste schimbri provoac o anumit nepotrivire ntre cererea i oferta de mn de lucru, fapt ce impune o modificare n alocarea resurselor dinspre anumite ocupaii i regiuni nspre altele. Ct de mare este nivelul omajului voluntar i cel al omajului involuntar de neevitat altfel spus, care este nivelul ratei omajului pentru care se poate spune c exist ocupare deplin a minii de lucru-este un element care difer de la ar la ar i de la perioad la perioad. O reducere a omajului cu ajutorul - de exemplu al unor politici menite a crete cererea agregat, va determina o cretere a ratei inflaiei; pentru acest fapt, acest nivel de omaj este denumit rata natural a omajului ( sau rata omajului care nu determin o accelerare a ratei inflaiei - NAIRU1 i poate fi definit astfel: rata omajului pentru care nu exist cerere sau ofert n exces de rata omajului pentru care numrul de locuri de munc vacante rata omajului ce ar fi obinut pe termen lung, n cazul n care mn de lucru pe piaa muncii; este egal cu numrul de omeri; ratele anticipate ale inflaiei ar coincide cu cele efectiv realizate. n ultimii ani, discuiile despre rata natural a omajului au cptat o vigoare deosebit, nu numai n literatura de specialitate, ci i n practica economic. Aceasta din mai multe motive: deoarece construcia teroretic pe care se bazeaz servete la deoarece este utilizat ca baz empiric pentru previzionarea pentru c este un reper important n elaborarea politicilor nelegerea cauzelor inflaiei; modificrilor n rata inflaiei; economice.
1
n literatura de specialitate este prescurtat ca NAIRU - de la denumirea n limba englez Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment
18
Rata natural a omajului corespunde funcionrii normale a pieei muncii i

este asociat cu ocuparea total a forei de munc. omajul poate fi considerat excesiv, n orice ar, dac depete nivelul su natural. Atunci cnd o economie este n echilibru pe termen lung, omajul va fi la rata sa natural. Din moment ce rata natural a omajului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct observat, i, prin urmare, trebuie estimat. Economitii au dou modaliti diferite pentru a estima rata natural a omajului. n primul rnd ei determin o ecuaie prin care coreleaz omajul agregat de rata inflaiei. Conceptual, rata natural a omajului este prezent atunci cnd rata omajului nu crete i nici nu scade. Astfel, atunci cnd inflaia este constant, ecuaia ce stabilete legtura ntre rata inflaiei i omaj furnizeaz un estimator pentru rata natural a omajului. A doua metod de estimare a ratei naturale a omajului se bazeaz pe datele istorice legate de rata omajului de-a lungul unor perioade mari de timp. Aceste date sunt diferite n funcie de grupurile demografice. Se estimeaz ratele omajului pentru aceste grupuri demografice i apoi se agreg aceste estimri. Rata natural a omajului este analizat i din perspectiva legturii omajului cu inflaia: atunci cnd rata inflaiei este stabil, constant, se vorbete de rata natural a omajului, numit i NAIRU. Teoria care st n spatele conceptului de rat natural poate fi privit ca o descriere a comportamentului unei economii aflate n dezechilibru. Astfel, atunci cnd omajul este mai mic dect rata natural, cererea pentru un anumit nivel al salariului real este mai mare dect ceea ce firmele ar accepta s pltesc, n condiiile date ale preurilor i anticiprilor despre acestea. Aceast incompatibilitate dintre dorinele n privina salariilor i planurile referitoare la preuri se rezolv prin apariia unei spirale preuri -salarii, n cadrul creia angajaii nu primesc salariile reale pe care le-ar dori, iar firmele nu ating nivelul de pre la care s-ar atepta. Ca urmare, inflaia realizat va fi mai mare dect cea anticipat. Cum ns omajul nu poate fi prea departe de nivelul ratei naturale, rezult c rata actual a inflaiei este o bun aproximare a anticiprilor n legtur cu inflaia viitoare; de aceea, dezechilibrul existent se va rezolva printr-un nivel cresctor al inflaiei.
Cap.III Analiza omajului n Timp i la Nivel Regional n Romania

19
3.1 Evoluia omajului n Romania ntre anii 1991-2005 Fenomenul omajului, avndu-i premisele n disfuncionalitile economiei socialiste, n particular n domeniul ocuprii forei de munc, a fost un nsoitor permanent al perioadei de tranziie la economia de pia, pentru ca, ulterior, acesta s se cronicizeze i s se manifeste i n perioadele recente de cretere economic. Odat cu prima reglementare juridic n materie, respectiv Legea nr. 1/1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional, omajul a nceput s fie evideniat pe baza nscrierii la oficiile de omaj, pentru ca, ncepnd cu anul 1994, s fie evaluat i prin anchete n cadrul gospodriilor, reflectnd omajul n sensul criteriilor Biroului Internaional al Muncii.
Tabloul evoluiei omajului,pe ani, se prezint astfel:
Dac realizm o analiz mai profund a valorilor lunare din intervalul dat, observm c rata omajului a avut o evoluie oscilant: a crescut continuu, cu 20
mici variaii lunare, n perioada februarie 1991-martie 1995, urmnd scderi, iari creteri (din ianuarie 1997 pn n aprilie 2000), pentru ca apoi s scad continuu, ajungnd pn la 5,9% n anul 2005. Pentru 2006, previziunea este de 5,9% pentru rata omajului i 520 mii omeri nregistrai (CNP, 2006, p.2), situaie uor mai bun dect n anul 2005. omajul maxim a fost atins n 1994, cnd aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munc. Pe de alt parte, din analiza dinamicii lunare a omajului n perioada februarie 1991 decembrie 2005 se desprind o serie de concluzii: rata lunar a intrrilor n omaj a fost deosebit de ridicat n anul 1991, cu deosebire n prima jumtate a sa, datorit declanrii mecanismului de urmrire a numrului omerilor i de acordare a unor sume bneti compensatorii; perioada cuprins ntre februarie 1991 i februarie 1993 s-a caracterizat printr-o cretere continu (cu excepia lunii aprilie a anului 1992) a numrului persoanelor intrate n omaj; noile intrri s-au temperat relativ n perioada februarie 1993 februarie ncepnd cu februarie 1995, cu excepia lunilor de iarn (decembrie 1995 1995, cnd evoluia omajului a fost fluctuant, cu tendin de cretere uoar; ianuarie 1996 februarie 1996), omajul a nceput s scad, cel mai mic numr de omeri nregistrndu-se la sfritul perioadei (decembrie 1995); perioada cuprins ntre ianuarie 1997 aprilie 1998 a nregistrat o cretere a omajului, urmat de o scdere n perioada mai 1998 august 1998, iar apoi o nou cretere a numrului de omeri pn n februarie 2000; (144%); dup 1999, omajul nregistrat a nceput s scad, dar omajul n sens BIM comparativ cu anii anteriori, n anul 2004 numrul persoanelor intrate n este n scdere abia dup 2002; omaj ca urmare a disponibilizrilor a fost mult mai mic, numai fa de anul 2003 n lunile de iarn (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-a n anul 2002 s-a nregistrat cea mai ridicat rat lunar a intrrilor n omaj nregistrat o cretere a numrului de omeri, datorit lipsei de locuri de munc;
21
numrul acestora scznd cu 92.442 persoane. Din numrul total de 278.080 de persoane intrate pe parcursul acestui an n omaj i provenite din disponibilizrile care au avut loc ca urmare a aplicrii programelor de restructurare i privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 67.042 persoane provin din disponibilizri colective, restul de 211.038 persoane provenind din disponibilizrile curente de personal (ANOFM 2005, p.4 ) Dac s-ar fi meninut an de an nivelul productivitii muncii (calculat ca raport ntre PIB i populaia ocupat) nregistrat n anul 1989 (care era deja mai mic dect n anii precedeni), dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scdere i mai puternic a populaiei ocupate i o cretere a omajului. omajul potenial, care cuprinde omajul efectiv i populaia ocupat ineficient (sau omajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizat, a crescut continuu n perioadele 1990 1992 i 1996 1999. Rata omajului potenial se situa dup 1991 constant la peste 20% din populaia activ. n perioada 1990 2000 crete i ponderea omajului efectiv n omajul potenial, de la 10,4% la 115%. Aceasta este expresia funcionrii tot mai pregnante a mecanismelor economice n domeniul pieei muncii. De remarcat este faptul c anul 2001 este primul n care se manifest faptul c populaia ocupat efectiv este mai mic dect populaia ocupat eficient sau, altfel spus, omajul efectiv depete omajul potenial, ceea ce nseamn c natura omajului este deja alta. Nu mai vorbim de ieirea la suprafa a omajului ascuns, a ocuprii ineficiente, ci deja omajul reprezint o pierdere i din punctul de vedere al eficienei. Aceast tendin s-a accentuat n urmtorii ani, reflectnd un fenomen real, structural, i nu unul conjunctural. Aa cum am artat, estimarea numrului omerilor care ndeplinesc condiiile stipulate de Biroul Internaional al Muncii (pe care i vom denumi n continuare omeri BIM) poate fi realizat cu ajutorul anchetelor asupra forei de munc. Prima anchet asupra forei de munc n gospodrii, derulat n perioada 21 martie 10 aprilie 1994, indica 971 mii omeri BIM (fa de 1291,3 mii omeri nregistrai). Rata omajului nregistrat era de 11,6%, iar rata omajului n sens BIM de 8,2% (AMIGO, 1994). Estimarea obinut asupra numrului de omeri n sens BIM apare mult inferioar fa de omajul nregistrat, restriciile impuse de standardele BIM nepermind
22
identificarea i includerea n numrul omerilor a persoanelor subocupate i a persoanelor descurajate. Persoanele descurajate, adic cele care nu lucreaz, nu caut de lucru deoarece consider c nu vor gsi un loc de munc, fiind prea btrni sau insuficient pregtii, dar care sunt disponibile s lucreze imediat, fac parte i ele din omajul invizibil. Numrul persoanelor descurajate era estimat n martie 1994 la 481 mii persoane (Revista Romn de Statistic nr. 4/1995, p. 14). O foarte scurt comparaie ntre nivelul omajului nregistrat la oficiile judeene pentru ocuparea forei de munc i nivelul omajului n sens BIM arat, pe de o parte, valori mai mici ale omajului BIM, pe de alt parte ns se constat c, spre deosebire de omajul nregistrat, care a sczut continuu dup 1999, omajul n sens BIM a avut evoluii fluctuante, i chiar cu creteri semnificative la nivelul anului 2002. Particulariti structurale ale omajului Se tie c omajul nu afecteaz n mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fost ntotdeauna categoria de vrst cea mai vulnerabil fa de omaj. Ponderea omerilor n vrst de sub 25 ani n totalul omerilor a avut o evoluie fluctuant, dar cu o tendin evident de reducere de-a lungul perioadei analizate. Iat cteva repere: dac, n anul 1995, 44% dintre omerii nregistrai, beneficiari de drepturi bneti, aveau sub 25 ani, n anul 2003 (an ncepnd cu care omajul ncepe s se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentru grupele de vrst peste 40 ani situaia s-a nrutit, semn al preferinei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre omeri aveau peste 40 ani n 1995, pentru ca n 2003 ponderea acestora s ating 44,4%. Dac n cursul primilor ani ai tranziiei persoanele cu experien i gseau mai repede de lucru n comparaie cu tinerii, ulterior a crescut n intensitate fenomenul pierderii locului de munc de ctre persoane care avuseser pn atunci perioade lungi de activitate. Totui, dac ne referim la omajul BIM, n anul 2003, omajul n rndul tinerilor (1524 de ani) nregistra ponderea cea mai ridicat, respectiv 31,4% din totalul omerilor BIM (58,2% brbai i 65,6% femei). n ce privete repartiia pe sexe a omajului, de-a lungul perioadei analizate se remarc o prim faz, derulat pn n anul 1998, manifestat prin preponderena femeilor n rndul omerilor: peste 50% din omeri erau femei (cu un maxim de 62%
23
pentru anul 1991), rata omajului fiind ntre 1992 i 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare n rndul femeilor dect media. Acesta este rezultatul faptului c femeile au fost primele afectate de disponibilizrile de la nceputul perioadei de tranziie. Ulterior, diferenele se reduc, pentru ca dup 1998 brbaii s dein ponderi mai mari n rndul omerilor, consecin a procesului de restructurare economic, n care industria, ramur n care fora de munc masculin este dominant, a eliberat tot mai mult for de munc, absorbit ulterior de sectorul teriar, n care femeile i-au gsit mai uor locuri de munc. Rata omajului nregistrat n rndul femeilor era la sfritul anului 2003 de 6,8%, fa de o rat a omajului nregistrat de 7,4% pe total. De remarcat este mbuntirea condiiei femeii tinere aflate n omaj, ca rezultat al aplicrii politicilor de stimulare a egalitii de anse, i deteriorarea relativ a situaiei femeilor de vrsta a doua: dac la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile omere aveau sub 25 de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, la sfritul anului 2003 abia 22% dintre femeile aflate n omaj aveau sub 25 de ani i 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de vrst peste 50 de ani, brbaii sunt mai afectai (peste 18% din brbaii omeri au peste 50 de ani, fa de numai 11% dintre femeile aflate n omaj), n special datorit sistemului pensionrilor anticipate operate dup aceast vrst, dar i descurajrii persoanelor respective. Potrivit anchetelor asupra forei de munc (Revista Romn de Statistic nr. 4/1995, pag.5-8), anchete ce ofer informaii privind omajul n sens BIM, persoanele n vrst de 14-24 de ani sunt cele mai afectate de omaj, cu o rat a omajului de 21,7% n 2002; un omer BIM din doi are mai puin de 24 de ani. O parte important a tinerilor omeri (61,1%) nu au lucrat niciodat i caut un loc de munc nc de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai n vrst sunt mai puin afectate de omaj; rata omajului n sens BIM n rndul persoanelor de peste 45 de ani este de numai 1,7%. Chiar dac aceste persoane au o pregtire inferioar fa de copiii lor, au ns o legtura solid cu ntreprinderea, ceea ce nc reprezint un avantaj (tot mai mic ns) n pstrarea locului de munc. S-ar putea trage concluzia c a fi tnr este un handicap mai important pe piaa muncii dect a avea o pregtire inferioar. Rata omajului n rndul tinerilor sub 24 de ani este de 10 ori mai mare n cazul omerilor cu
24
studii liceale sau subliceale i de circa 8 ori mai mare n cazul omerilor cu studii postliceale sau superioare. Rata omajului n sens BIM era n martie 1994 (la prima anchet AMIGO) de 8,7% n rndul femeilor, fa de 7,7% n rndul brbailor. Dintre femeile aflate n omaj, 71,4% au fost concediate (fa de 67,4% n cazul brbailor), iar 6,9% dintre ele i-au prsit locul de munc din raiuni familiale (Revista Romn de Statistic nr. 4/1995, pag.11-12). Dup 1998, rata omajului BIM n rndul brbailor o depete constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 rata omajului n sens BIM era de 7,5% pentru brbai i 6,4% pentru femei (AMIGO, 2004). Principala ramur care a disponibilizat for de munc n perioada ulterioar anului 1990 a fost industria Industria fiind principala ramur care alimenteaz omajul, este firesc ca ponderea cea mai ridicat a omerilor s o dein muncitorii. Ponderea acestora s-a redus ns de-a lungul perioadei analizate, de la 84% n 1991 la 61% n 2003. A crescut ns ponderea persoanelor cu studii liceale i postliceale (29% din totalul omerilor beneficiari de drepturi bneti n 2003) i a persoanelor cu studii superioare. Dac acestea din urm reprezentau sub 2% pn n anul 1996, n prezent aproape 7% din totalul omerilor au studii superioare. Desigur, acest fapt este i rezultatul creterii foarte pregnante a numrului absolvenilor de nvmnt superior, dar este i dovada c o diplom universitar nu mai este garania deinerii unui loc de munc, dar, totui, un nivel de educaie ct mai ridicat acioneaz ca un factor de protecie mpotriva omajului Corelnd nivelul studiilor i vrsta, constatm c aproape 28% dintre muncitorii omeri au ntre 40-50 de ani, iar mai mult de jumtate dintre muncitorii aflai n omaj au ntre 30-50 de ani. n cazul persoanelor cu studii superioare aflate n omaj, peste 50% dintre ele au vrsta sub 30 de ani. Persoanele cu studii medii aflate n omaj cu vrsta sub 25 de ani reprezint aproape 30%. n privina duratei omajului, unele estimri asupra acesteia n perioada 1995-1999 (Pavelescu, 2003, pag.116-117) conduc la identificarea unei relaii de invers proporionalitate ntre respectivul indicator i rata omajului. Durata medie a omajului era de 14,57 luni n decembrie 1995, de 15,00 luni n decembrie 1996, de 13,73 luni n decembrie 1997, de 13,81 luni n decembrie 1998 i de 13,16 luni n decembrie 1999.
25
omajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde, potrivit Anchetelor asupra forei de munc n gospodrii, o pondere de 57,68% din totalul omerilor BIM i se manifest mai pregnant n rndul brbailor (58,13% din totalul omerilor BIM se aflau n omaj de peste 12 luni), al persoanelor din mediul urban (61,60% fa de 49,25% n mediul rural) i al persoanelor din categoria de vrst 35-49 de ani (20,41%). Potrivit datelor ANOFM (ANOFM, 2004, p. 4), la sfritul anului 2004, omajul de lung durat (peste 12 luni), calculat ca pondere a omerilor de lung durat n numrul omerilor din categoria respectiv de vrst, era de 16,8%, att pentru tineri, ct i pentru aduli. Din numrul total de intrri n evidenele omajului, circa 64% sunt nscrieri noi n omaj, adic persoane care apeleaz pentru prima dat la serviciul public de ocupare pentru a obine sprijin n gsirea unui loc de munc. Aceste persoane provin, n majoritatea cazurilor, att din disponibilizri colective sau curente de personal, ct i din proaspeii absolveni ai diverselor niveluri de nvmnt, promoia curent. Piaa muncii n Romnia n perioada analizat s-a caracterizat i prin mari dispariti regionale, dar i prin reduceri spectaculoase ale ratei omajului n unele judee, ceea ce a dus la schimbarea sensibil a unor clasamente regionale ale omajului. Astfel, n perioadele de omaj masiv, judeele fruntae se remarcau prin rate ale omajului n jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995, de exemplu, cele mai mici rate ale omajului se nregistrau n Banat (Timi 4%, Arad 5,1%), dar i n Gorj (3,9%) i Bucureti (5,1%). Cele mai mari rate se nregistrau, la nivelul aceluiai an, n special n Moldova (care concentra n ansamblul su mai mult de o treime din numrul total al omerilor i doar 18% din numrul total al salariailor): Neam (17,3%), Botoani (17,2%), dar i n Bistria-Nsud (15,3%) i Vlcea (15,2%). Consecin a modului de succedare n timp a valurilor de disponibilizri aferente restructurrii economiei, fluxurile de intrare masiv n omaj au fost compensate diferit, potenialul economiei locale de diversificare i creare de noi locuri de munc avnd un rol determinant. Ca urmare, judee precum Botoani, Neam, Bistria-Nsud, Vlcea i-au mbuntit simitor situaia ocuprii, n timp ce noi poli de omaj ridicat au aprut n judee precum Braov, Ialomia i Mehedini, iar judee precum Hunedoara sau Vaslui se menin n topul omajului masiv. Mai exact, n funcie de rata medie anual a omajului
26
nregistrat n anul 2004, la nivel teritorial s-a evideniat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinznd 4 judee: Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Braov (10,6%) i Ialomia (10,1%), i un pol de minim, reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%), Municipiul Bucureti (2,7%) i Timi (2,6%) (ANOFM, 2004: pag.6). Dintre factorii variaiei ratei omajului n cazul unor judee putem meniona: ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale, nchiderea sau restrngerea activitii de pe unele platforme industriale (Galai, Olt, Braov), gradul diferit de urbanizare, dezvoltarea diferit a sectorului privat etc. Ca o concluzie, putem remarca, pe de o parte, mbuntirea situaiei omajului n Romnia de-a lungul celor 15 ani analizai, iar perspectiva integrrii Romniei n Uniunea European va aduce, pe termen mediu i lung, revigorarea i modernizarea economiei, cu efecte favorabile i n plan social. De altfel, prognozele cele mai recente indic, pentru perioada 2006-2010, o reducere constant a numrului omerilor, rata omajului urmnd a ajunge n anul 2010 la 5,5% pentru omajul nregistrat i la 6,4% pentru omajul BIM (CNP, 2006, pp. 2-3). Pe de alt parte, natura omajului n Romnia s-a schimbat, componenta structural devenind preponderent, iar resorbia acesteia este mult mai dificil i necesit programe i msuri active din partea puterii publice, pentru a asigura att racordarea economiei romneti la cea european, ct i transformrile sociale necesare crerii unui mediu de afaceri sntos i modern. 3.2 Situaia statistic a omajului nregistrat la 30 iunie 2008 Rata omajului nregistrat la sfritul lunii iunie 2008, la nivel naional a fost de 3,8%, mai mic dect cea din luna iunie a anului 2007 cu 0,2 puncte procentuale i egal cu cea din luna mai a anului 2008. Numrul total de omeri corespunztor lunii iunie, de 337.084 persoane, a sczut cu 1.214 persoane fa de cel din luna anterioar. Referitor la omajul nregistrat pe sexe, n luna iunie 2008, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin, de 3,9%, s-a meninut la acelai nivel, n timp ce rata omajului feminin, de 3,7%, a crescut cu 0,1 puncte procentuale. Diminuarea omajului se manifest att la nivelul ntregii ri ct i la nivel judeean.
27
La nivel teritorial, numrul de omeri a crescut n 20 de judee, creterile nregistrndu-se n judeele Dolj (1.402 persoane), Suceava (384 persoane), Vlcea (320 persoane), Covasna (296 persoane) i Maramure (283 persoane) iar n celelalte judee i municipiul Bucureti s-au nregistrat scderi ale numrului omerilor nregistrai. Cele mai importante scderi se semnaleaz n judeele: Constana cu 807 persoane, Arge cu 628, Braov cu 478 persoane i Cluj cu 448 persoane. Judeele cu cea mai mare pondere a omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor sunt: Galai (86,35%), Mehedini (86,09%), Clrai (85,63%), Teleorman (85,24%) i Brila (84,13%). Rata omajului a crescut n judeele Dolj cu 0,5 pp, Covasna cu 0,3 pp, Giurgiu i Vlcea cu 0,2pp. Scderi ale ratei omajului s-au nregistrat n 15 judee, cele mai importante constatndu-se n judeele: Constana, Ialomia i Alba cu 0,3 pp, Slaj, Olt, Galai, Cluj, Buzu, Braov i Arge cu 0,2 pp, iar n 10 judee i n municipiul Bucureti rata a fost constant, comparativ cu luna anterioar. Cel mai ridicat nivel al ratei omajului a fost atins de judeele Mehedini i Vaslui (8,3%), urmate de judeele: Covasna (7,3%) i Teleorman (6,7%) i Dolj (6,2%). Nivelul minim al ratei omajului n luna iunie de 1,2% se nregistreaz n judeul Ilfov. Amplitudinea, de 7,1 puncte procentuale, crete fa de luna mai a anului curent cu 0,1 pp. Din analiza datelor prezentate se poate observa c omajul nregistrat se nscrie n trendul descendent specific acestei perioade. omajul nregistrat are un nivel sczut, persoanele nscrise n evidenele ageniilor teritoriale pentru ocuparea forei de munc sunt, n majoritate, persoane care nu beneficiaz de drepturi bneti i care i gsesc cu greu un loc de munc, ansamblul condiiilor socio-economice specifice fiecrei zone fiind unul dintre factorii determinani ai evoluiei omajului. n aceast lun regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale omajului nregistrat au fost Sud-Vest (5,4%), Sud (4,4%) n timp ce regiunile Nord-Vest i Bucureti au atins cele mai sczute niveluri ale ratei omajului nregistrat, de 2,8%, respectiv 1,7%. n cursul lunii iunie a anului curent, numrul total de omeri intrai n evidene a fost de 72.656 persoane, repartizat astfel:
28
o persoane - prin nscrieri noi, din care: 9.716 persoane care i-au pierdut locul de munc i beneficiaz de indemnizaia de omaj; o persoane nregistrate ca omeri neindemnizai 23.644 persoane - prin reactualizri de cereri de loc de munc i reactivri de drepturi bneti. Analiznd intrrile totale de omeri din luna iunie cu cele nregistrate n luna anterioar, observm c numrul aferent lunii iunie a sczut cu 4.969 persoane, de la 67.468 persoane n luna mai la 62.499 persoane n luna iunie. n structur, intrrile totale au sczut, n special, prin scderea numrului de reactivri i reactualizri, cu 2.951 persoane (de la 26.595 persoane n luna mai la 23.644 persoane n luna iunie). Ieirile prin ncadrare n munc din rndul omerilor au sczut cu 19,9% fa de cele din luna anterioar (de la 81.636 persoane n luna mai la 63.713 persoane n luna iunie). Din totalul omerilor ncadrai, 30.285 persoane au fost ncadrate n munc pe perioad nedeterminat, iar 7.130 persoane au fost ncadrate pe perioad determinat. Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaz ageniilor judeene de ocupare a forei de munc n vederea gsirii i ocuprii unui loc de munc (82,5%). omerii cu nivel de instruire liceal i post-liceal reprezint 14,7%, i doar 2,8% din numrul total al omerilor nregistrai sunt cu studii universitare. La nivel regional, distribuia omerilor dup nivelul de instruire se prezint diversificat, astfel: Cel mai mare numr de omeri cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional s-a nregistrat n regiunea Nord-Est, (53.412 persoane), reprezentnd 18,3% din numrul total de omeri cu aceast pregtire (278.036 persoane), iar numrul cel mai mic n regiunea Bucureti, 13.498 persoane (5,5% din numrul total de omeri cu aceast pregtire); Raportat la numrul total de omeri cu nivel de instruire liceal i postliceal (49.495 persoane), cel mai mare numr de omeri cu aceast pregtire este nregistrat n regiunea Sud-Vest (7.594 persoane) reprezentnd 17,1% din numrul total de omeri ce
29
dein aceast instruire iar numrul cel mai mic n regiunea Sud-Est (4.578 persoane), reprezentnd 10% din numrul total de omeri ce au aceast pregtire; Cel mai mare numr de omeri cu pregtire universitar a fost nregistrat n regiunea Bucureti (1.463 persoane) reprezentnd 16,9 % din numrul total de omeri cu instruire universitar (9.553 persoane), iar numrul cel mai mic n regiunea Sud-Est (900 persoane) reprezentnd 8,7% din numrul total de omeri cu instruire universitar. Din punct de vedere al structurii omerilor pe grupe de vrst, ca i n lunile trecute, reprezentative la nivel naional sunt ponderile pentru grupele de vrst 30-39 ani (26,9% din numrul total al omerilor) i 40-49 ani (26,6% din numrul total al omerilor). Referitor la omajul de lung durat, n aceast lun, au fost nregistrai n evidenele ageniei 13.801 tineri sub 25 de ani, aflai n omaj de peste 6 luni i 63.635 omeri aduli, aflai n omaj de peste 12 luni. Numrul acestor omeri a sczut n aceast lun fa de luna anterioar cu 871 persoane (dintre care 507 sunt tineri sub 25 de ani i 364 aduli peste 25 ani). Incidena omajului de lung durat n rndul tinerilor (ponderea omerilor sub 25 de ani aflai n omaj de peste 6 luni, n totalul omerilor din aceeai grup de vrst) a fost de 31,3%, n timp ce incidena omajului de lung durat n rndul adulilor a fost de 21,7%. Pentru creterea anselor de integrare pe piaa muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulai prin acordarea de subvenii n vederea ocuprii. La data de 30.06.2008, agenii economici beneficiau de indemnizaii pentru un numr de 12.625 absolveni angajai (dintre care 11.357 n sectorul privat i 1.268 n sectorul de stat), numr care a sczut cu 187 persoane fa de cel nregistrat n luna mai a.c.. Echilibrul ntre cerere i ofert pe piaa forei de munc se poate asigura prin implementarea politicilor active de piaa muncii, n mod distinctiv i personalizat n funcie de zona geografic i n funcie de caracteristicile persoanelor afectate de fenomenul omaj.
Cap.IV Istituii specializate n problema omajului
30
Piata muncii a suferit schimbari puternice n ultimul deceniu. Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii. Una moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor provocari. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), mpreuna cu cele 41 de agentii judetene, cu Agentia Municipiului Bucuresti si cu cele 88 de agentii locale si 156 puncte de lucru, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseaza somerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv este cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fost reglementat nfiinarea, organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocupare i Formare Profesional, instituie public de interes naional, cu personalitate juridic, ce i-a nceput n mod efectiv activitatea la data de1 ianuarie 1999. n anul 2000 i schimb denumirea n Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc2. Serviciile sale se adreseaz omerilor i agenilor economici.Pentru organizarea i coordonarea activitilor specifice la nivel judeean i la nivelul municipiului Bucureti, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc are n subordine agenii constituite la nivel judeean i la cel al municipiului Bucureti, uniti cu personalitate juridic. Ageniile judeene pot nfiina subuniti de furnizare a serviciilor de ocupare a forei de munc. Agenia National pentru Ocuparea Forei de Munc este cel mai important organism de implementare a politicilor i programelor legate de piaa muncii. Agentia s-a constituit ca organism public independent, condus de un consiliu tripartid i a nceput s funcioneze prin preluarea unui departament administrativ al MMSS i a reelei de oficii de ocupare existente la nivel local i judeean (228 de oficii de ocupare locale). Atribuiile Agentiei au fost confirmate prin recenta lege asupra sistemului asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii (Legea 76/2002) intrat n vigoare n martie 2002. Constituirea ca un organism independent s-a realizat treptat. Actualul Preedinte al Ageniei este de asemenea i Secretarul de Stat al MMSS. Agenia National pentru Ocuparea Forei de Munc are un rol important pentru politica de ocupare i a fost
2
Prin Ordonana de Urgen nr. 294/2000 a fost modificat i completat Legea nr. 145/1998
31
spre exemplu, principalul partener al MMSS n elaborarea primului Plan de Aciune pentru Ocupare din Romnia care a fost aprobat n iunie 2002. Consiliul Naional pentu Formare Profesional a Adulilor, organism autonom i tripartit (constituit n 1999), are un rol consultativ n promovarea de strategii i politici de pregtire profesional a adulilor. A devenit operaional n februarie 2000. Comisia Naional pentru Promovarea Ocuprii este un nou organism tripartid, consultativ constituit prin noua lege privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii. Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt: profesionale; aplicarea msurilor de protecie social a persoanelor nencadrate n munc. Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale: organizeaza, presteaza si finanteaza, n conditiile legii, servicii de formare profesionala pentru persoanele nencadrate n munca; orienteaza persoanele nencadrate n munca si mediaza ntre acestea si angajatorii din tara, n vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca; face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj; administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara; propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative n domeniul ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor nencadrate n munca; instituionalizarea dialogului social n domeniul ocuprii aplicarea strategiilor n domeniul ocuprii si formrii i formrii profesionale;
32
organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj; implementeaza programe finantate din Fondul Social European; elaboreaza, n baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale. Informarea i consilierea profesional constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor n cutarea unui loc de munc, n mod gratuit. Acestea sunt: profesionale; dezvoltarea abilitii i a ncrederii n sine a persoanelor aflate n instruirea n metode i tehnici de cutare a unui loc de munc cutarea unui loc de munc n vederea lurii deciziei privind propria cariera; (prezentarea la interviu, ntocmirea unui CV). Informarea i consilierea profesional se realizeaz de ctre centre specializate organizate n cadrul ageniilor pentru ocuparea forei de munc. Informarea privind piaa muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea i autoevaluarea se realizeaz prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individual sau de grup oferite la serviciile de mediere i este obligatorie pentru omerii care beneficiaz de indemnizaie de omaj. Consilierea profesional i instruirea n metode i tehnici de cutare a unui loc de munc i de prezentare la interviuri n vederea ocuprii se realizeaz de ctre consilieri de orientare a carierei, n cadrul centrelor de informare i consiliere privind cariera sau, la cerere, n cadrul altor forme organizate de instruire. furnizarea de informaii privind piaa muncii i evoluia ocupaiilor; evaluarea i autoevaluarea personalitii n vederea orientrii
Cap.V Analiza omajului la nivel regional european

Desi Uniunea Europeana este cel mai mare bloc economic din lumea de astazi, crend mai mult de 20% din productia globala, ea se confrunta totusi cu problema pregnanta a somajului.
33
Exista doua principale motive care au condus la situatia actuala pe piata ocuparii fortei de munca. Primul motiv l reprezinta dificultatile de a face fata socurilor macroeconomice. Europa nu a putut preveni pierderea de locuri de munca declansata de aceasta criza si a fost lipsita de politici economice coordonate, orientate spre realizarea cresterii si stabilitatii. Al doilea motiv, l reprezinta problemele legate de capacitatea de a face fata transformarilor actuale de pe piata muncii. Disfunctionalitatile politicilor de pe piata muncii si a sistemelor de protectie sociala au acutizat somajul transformndu-1 n somaj pe termen lung. Statele membre prezinta o buna retea de protectie contra pierderii venitului pe perioada somajului dar exista tendinta de a oferi un venit pasiv si de a lasa oamenii sa astepte ajungndu-se la somaj pe termen lung nainte de a se face ceva pentru ei. Multi someri sunt mpiedicati sa obtina un nou post datorita nivelului scazut de educatie sau de uzura abilitatilor si calificarilor, ei fiind pusi n situatia de a nu face fata posturilor care le sunt oferite. Pe de alta parte, adaptarea Europei la noile tehnologii este relativ redusa. Aceasta se manifesta att n termenii organizarii muncii ct si n cei ai lipsei de oportunitati (pentru cei care muncesc sau sunt n afara pietei muncii) de a-si descoperi si rennoi abilitatile de-a lungul perioadei active de viata. Raspunsul Europei la cea de-a doua problema o reprezinta Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, al carei principal scop este de a sprijini statele membre si partenerii sociali n efortul lor de a se moderniza si adapta la cerintele actuale ale pietei muncii. In ceea ce priveste rata ocuparii fortei de munca, regiunile UE nu se situeaza deloc la acelasi nivel, in cazul tinerilor, de exemplu, ea variind de la 5,4% la 56,6%. Marea Britanie este acuzata de multe ori ca a adoptat o atitudine de "alergator solitar" fata de restul tarilor din Uniunea Europeana. Nu face parte nici din zona euro si nici din Spatiul Schengen, primeste o suma consistenta inapoi de la UE dupa fiecare exercitiu bugetar comunitar. Un ultim exemplu in acest sens a fost dat odata cu publicarea de catre Eurostat a datelor cu privire la ratele somajului din regiunile Uniunii. Astfel, s-a putut constata ca Marea Britanie are nu numai regiunea ce sta cel mai bine la acest capitol dar si numarul cel mai mare de regiuni cu o rata a somajului sub jumatate din cea medie a UE.
34
Rata somajului a fost calculata de Biroul pentru statistica al Comunitatilor Europene ca fiind procentajul de persoane neincadrate in munca din numarul total al populatiei active economic. Conform recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii, o persoana a fost considerata somera daca a indeplinit in momentul efectuarii analizei toate cele trei conditii de mai jos: - este fara un loc de munca in saptamana in care se efectueaza sondajul; - poate sa se angajeze, fiind gata sa faca acest lucru in cel mult doua saptamani; - a cautat un loc de munca in ultimele patru saptamani. Desi una dintre cele mai importante tinte ale Uniunii este reducerea decalajului dintre regiuni, rezultatele arata ca nu a fost nici pe departe atinsa. De altfel, este greu sa faci acest lucru la nivelul unei singure tari, cu atat mai mult intr-o Uniune cu 25 de membrii, care se intinde din Laponia si pana in Azore. ntre diferite regiuni apar mari modificri, care se accentueaz permanent. Dupa cum aratam si la inceputul capitolului, cea mai scazuta rata a somajului, 2,4%, s-a inregistrat in Marea Britanie, respectiv in regiunea Dorset & Somerset. Rezultatul cel mai slab, 32.8%, s-a inregistrat in franceza Runion. Informatiile culese de catre expertii europeni arata ca intre 2003 si 2004 rata medie a somajului s-a mentinut stabila in cele 25 de state membre luate in ansamblul lor, respectiv la 9,2%. Totusi, daca se analizeaza din punct de vedere regional, se observa o crestere a acestei rate in 57% din cele 254 de regiuni. 44% dintre regiuni au avut o rata a somajului de 4,6% sau mai putin in 2004, adica la jumatate fata de cea medie in UE. Tarile cu cele mai multe regiuni din aceasta categorie au fost: Marea Britanie cu 21 de regiuni, Italia cu 7, Austria cu 6 si Olanda cu 5. In 21 dintre regiuni au fost inregistrat rate ale somajului duble fata de medie, "premiante" la acest nivel fiind: Polonia cu 9 regiuni, Germania cu 6, Franta cu 4 (cu mentiunea ca toate sunt in departamentele de peste mari) si Slovacia cu 2. Pentru construirea unei cat mai bune imagini a realitatilor din domeniu, studiul a catalogat ratele somajului si in functie de diferitele categorii sociale. In acest mod s-a
35
putut constata ca, intre 2003 si 2004, rata medie a somajului feminin a ramas si ea stabila, 10,1%. La nivel regional, somajul feminin a fost cel mai scazut in 2004 tot in Marea Britanie, in Dorset & Somerset el fiind doar 2,2% iar in Herefordshire, Worcestershire & Warwickshire si Devon fiind 2,9%, Franta situandu-se din nou in cealalta extrema, cu 2 regiuni cu somaj feminin foarte ridicat: Runion cu 34,2% si Guyane 29,8%. Parca pentru a veni in sprijinul celor care cer sa fie acordata o mai mare protectie femeilor, rezultatele analizei arata ca rata somajului feminin a fost mai mare decat cea a somajului masculin in aproape doua treimi din regiuni. Situatia este si mai grea in ceea ce priveste somajul inregistrat la tineri. Aici, diferentele sunt extrem de mari, astfel, daca in Zeeland din Olanda el se situeaza la 5,4%, in Runion el se situeaza chiar la 56,6%. In peste doua treimi din regiunile UE rata somajului la tineri a fost dubla fata de cea medie. Interesant este faptul ca exista doar opt regiuni in care rata somajului tinerilor a fost mai mica sau egala cu cea medie pentru toate categoriile de populatie si toate se gasesc in Germania. Situatia cea mai proasta, respectiv cele mai multe regiuni cu o rata a somajului la tineri de peste 40% s-a inregistratin Polonia, care are 9 astfel de regiuni. In ceea ce priveste Romania, cel mai bine a stat in 2004 regiunea de Nord-Est cu 6,2%, urmata de Nord-Vest cu 6,5% si Bucuresti cu 7,6%. Cel mai slab a stat regiunea de Sud-Est cu 9,9%. Trendul din UE cu privire la somajul tinerilor se pastreaza si in cazul tarii noastre, cel mai prost din acest punct de vedere stand in 2004 regiunea Centru, cu 27.6%. Fata de etalonul nostru clasic, bulgarii, stam mult mai bine, astfel, in 2004 rata medie a somajului a fost la noi de 8,1% iar la ei de 12%. La nivelul U.E.253, rata omajului n luna iunie 2006 a fost de 7,8%. Cele mai mici rate ale omajului au fost nregistrate n Olanda (3,8%), Danemarca (3,9%), Irlanda (4,4%) i Luxemburg (4,7%).Rate mari ale omajului s-au nregistrat n Polonia (16,0%), Slovacia (15,1%), Grecia (9,6%), Frana (8,7%) i Malta (8,5%).
European Commission, Euro area unemployment down to 7,8%, Paper 103, 01.08.2006.
36
Revenind la U.E.25, produsul intern brut pe locuitor, n diferite regiuni, a evoluat de la 33% din media U.E., n regiunea Lubelskie (Polonia) la 278%, n regiunea Inner London (Regatul Unit)4. Cele mai slab cotate regiuni n funcie de PIB/locuitor sunt 6 regiuni din Polonia. Regiuni puternic dezvoltate
Inner London Bruxelles Luxemburg Hamburg Ile de France Viena
Berkshire,Buckinghamshire&Oxfordshire
%
278 238 234 184 173 171 165 160 158 158
Regiuni slab dezvoltate

Lubelskie (Polonia) Podkarpackie (Polonia) Podlaskie (Polonia) Swietokrzyskie (Polonia) Warminsko-Mayurskie (Polonia) Opolskie (Polonia) Eszak Magyaroszag (Ungaria) Vychodne Slovensko (Slovacia) Eszag-Alfold (Ungaria) Del-Alfold (Ungaria)
%
33 33 36 37 37 37 38 39 39 40
Bolzano (Italia) Oberbayern Stockholm
omajul reprezint un alt indicator important pentru analiza disparitilor socioeconomice la nivel regional. La nivelul U.E.15, se constat mbuntiri ale ratelor omajului n Irlanda, Olanda, Finlanda i Suedia. n Grecia, rata omajului este ridicat, n timp ce n Spania, dei s-a redus, se situeaz nc peste media U.E.15. n Portugalia, rata omajului a rmas redus i stabil. n cazul noilor state membre U.E., situaia este mult mai grav, o situaie mai bun prezentnd doar Ungaria i Slovenia. i n 2007 s-au meninut disparitile regionale date de rata omajului, dup cum reiese i din tabelul urmtor5: Regiuni cu cea mai mare i cea mai mic rat a omajului
Cea mai sczut rat a omajului NE Scotland Bolzano Zeeland (Olanda) Praha Tirol Valle dAosta (Italia) Salzburg Trento (Italia) Oberosterreich Gelderland (Olanda)
4
% 2,6 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 3,1 3,1 3,2 3,3
Cea mai ridicat rat a omajului Guyane (Frana) Reunion Guadelupe Martinique Ceuta (Spania) Dessau (Germania) Halle (Germania) Mecklenburg-Vorpommem Vychodne Slovensko (Slovacia) Berlin
% 28,5 28,3 26,9 24,1 21,0 19,6 19,4 19,2 19,1 18,7
Eurostat, The Statistical Office of the European Communities, Regional GDP per inhabitant in the E.U.25, Paper no. 63, 18.05.2006. 5 Eurostat, News Release Nr.173/11.12.2007.
37
Utrecht Gloucestershire,Wiltshire&Somerset
3,3 3,3
Leipzig Bruxelles
17,9 17,6
Cap.VI Evoluia omajului n Romania comparativ cu media U.E.

6.1 Prezentarea problemei sociale Practic necunoscut in tarile cu o economie centralizata,imediat dupa caderea comunismului, respectiv trecerea spre economia de piata, somajul a devenit o problema sociala demna de a fi luata in calcul.Printre tarile post-socialiste care au avut si mai au de suferit de pe urma prezentei unei rate crescute de someri se numara si Romania. Regiunea care are cea mai mare rata a somajului este Moldova,cu judete ca Vaslui,Suceava,Botosani,Iasi 6.2 Date privind situia de analiz Raportat pe sexe, omajul s-a situat la 7,2% n cazul brbailor, fa de 4,9% pentru femei. Zona urban a avut o rat superioar, de 7,3%, fa de 4,6% pentru rural. Rata omajului a nregistrat cel mai ridicat nivel, de 18,9%, n rndul tinerilor ntre 15 i 24 ani. Conform Biroului International al Muncii, in 2004, o treime din totalul somerilor erau proaspeti absolventi: scoala primara si a celor care nu au terminat nici o scoala (25,8%) si,absolventilor sistemului universitar (21%). Acest lucru evidentiaza adaptarea inca insuficienta a sistemului de educatie si formare la cerintele pietei fortei de munca. 80% dintre tinerii someri nu au lucrat niciodata.
38
6.3 omajul pe sexe, omajul tinerilor i omajul de lung durat
n anul 2001
Rata omajului brbai % Rata omajului femei % Ponderea omajului 15-24 ani % din totalul de omeri Ponderea omajului de lung durat % din totalul de omeri
Bulgaria Cehia Polonia Romania Slovacia Ungaria
20.8 6.7 17.0 7.0 20.1 6.3
18.9 9.6 20.0 6.0 18.6 4.9
15.0 25.9 29.5 21.6 28.9 20.0
58.7 50.0 44.7 49.2 54.7 47.8
6.4 Evoluia omajului n Romania
comparativ cu media U.E.

Rata omajului % Romania 2002 2004 2005 2006 8.4 8.1 7.2 7.3 Media UE27 8.9 9.1 8.7 7.9 Rata omajului n randul tinerilor % Romania 23.2 21.9 20.2 21.4 Media UE27 18.9 19.2 18.4 17.3 Rata omajului de lung durat % Romania 4 4.5 4.0 4.2 Media UE27 4.6 4.2 4.0 3.6
6.5 Cauzele Economice:- economie nestructurata,instabila si fluctuanta aflata in tranzitie,de la o economie centralizata in perioada comunista la o economie de piata care sufera derestructurari profunde . Sociale:-Discriminare,etichetare, marginalizare,saracie,nivel educational Politice:-instabilitate politica,reforme tardive si neclare,politici publice care nu vizeaza grupurile cuprinse in problema somajului,ci doar niste masuri nedefinite real
39
6.6 Msuri de protecie social care adreseaz problema social Ajutorul de omaj: 270 zile, cuantum n funcie de salariul anterior i vechime n munc a beneficiarului Alocaia de sprijin: 18 luni, % din cuantumul ajutorului de omaj (40-60%) Alocaia de reintegrare profesional:absolvenii de diferite forme de nvmnt care n termen de 60 de zile de la absolvirea colii nu gsesc loc de munc, nu posed venituri proprii care depesc 50% din salariul minim pe economie Plile compensatorii6 destinate omerilor n urma concedierilor n mas, n cadrul programelor de restructurare i/sau privatizare
Cap.VII Efectele omajului asuprea societii i a indivizilor din societate

Termenul "munca" nu se refra la alt factor de productie ci la oameni. Neutilizarea in totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. Aceasta poate fi bine pentru o zi sau chiar o saptamana, dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine corpul, sufletul, ori lungind somajul poti suferi. Acelasi lucru este adevarat penru uzin si echipament sau pamant. Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate, atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Daca compania sau ferma pierde din venit, ea se poate inchide concediind multi oameni. Extinderea acelei societati avand preocuopare pentru bunastarea indivizilor, utilizand in totalitate resursele productive - locuri de munca total ocupate - este un adevarat scop social. Impactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca. Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp, astfel de pierderi pot duce la dezastrul financiar. In acest caz, un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii, venitul altor membrii ai familiei, si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului. Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunastarea publica este eventual ajutorul social.
Introduse n 1999 (OU 98/1999
40
Desigur, nu toti somerii cunosc altfel de dezastre financiare. Studentii care incearca sa se angajeze vara, au posibilitati reduse sa termine semestru urmator in bunastare. Tot alti intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului. Toate acestea, experienta somajului - nefiind capabile sa gasesti o slujba cand iti doresti una - poate fi inca dureroasa. Pe langa presupunerea unei pierderi de venit de asemenea multi oameni neangajati sufera imporatnte efecte sociale si psihologice. Nereusind sa gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori, au un simtamant de amaraciune si ratacire. Psihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea. Aceasta senzatie nu este uitata cu usurinta, chiar daca dupa aceea au gasit in final o slujba. Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. De exemplu un studiu al Congrasului S.U.A. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la: - 920 sinucideri; - 648 omoruri; - 20240 atacuri mortale de inima si alte socuri; - 495 morti de ciroza hepatica; - 4227 internari la spitale de nebuni; - 3340 intrari in inchisorile de stat. Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Thomas Cottler, profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: "Acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator de bataia pe care o ia sotie, nefertilitate si de fiecare cadere umana" Psihologii germani deasemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani. Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica.
41
Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar deasemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri. Ca un rezultat, rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare decat rata somajului la adulti. Desi estimarile lunare provenite de la ministerul muncii si comisia natioanala sunt o importanta masura a somajului, ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. Cand somajul persista cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu-si efortuirle de a obtine slujbe. Dupa repetarea respingerilor, cautatorii de slujbe deseori sunt descurajati, asa ca renunta sa mai caute. Intrebati daca sunt in cautare unei slujbe, fiecare dintre muncitori descurajati prefera sa nu raspunda. Ei vor prefera sa munceasca in posturile care nu le convin si probabil nu vor mai cauta de lucru, chiar daca slujba dorita este mai buna. Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului deoarece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata. Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor. La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.
Cap.VIII Msuri de combatere a omajului
42
Politici antiomaj.
Politicile adoptate vizeaza diminuarea somajului prin masuri ce se refera la: A. omeri. Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri. B. Populatia ocupata. Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la impartirea muncii intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca. O alta masura o reprezinta programele speciale de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in zonele defavorizate unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc). 8.1 Politici active - constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt : organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; net). stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum extinderea activitatii economice ; si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul
43
national ocupare ;
incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial,
ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul (indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea ; In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilor, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri. 8.2 Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni.
44
Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.
Cap.IX Concluzii
omajul este o problem prezent atat n Romania, cat i n cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene, singura diferen este modul n care se face fa acestei probleme, prin politicile antiomaj. n ceea ce privete omajul, pe parcursul celor 14 ani de tranziie, dimensiunile, dinamica, formele i caracteristicile omajului, n ara noastr, au evoluat diferit de la un an la altul i de la o lun la alta: 1. n anul 2002, fa de 1991, numrul omerilor beneficiari de ajutor de omaj i de ajutor de integrare profesional, a sczut cu 52.254 persoane. Astfel, dac n 1991, ponderea omerilor beneficiari de ajutor de omaj n totalul omerilor nregistrai era de 78,82%, acesta a sczut n 2002 la circa 28%. Evoluia acestei categorii de omeri nu a fost liniar, ci a fost marcat att de creteri ct i de descreteri. 2. Dac facem o comparaie ntre rata omajului feminin i rata omajului masculin, n sens BIM, observm c din 1995 pn la sfritul anului 1997, intensitatea omajului a fost mereu mai mare n rndul forei de munc feminine, ecartul fa de rata omajului masculin fiind de 0,7-1,1 puncte procentuale. n anul 1998, pentru prima dat n perioada tranziiei la economia de pia, rata omajului feminin a fost mai mic dect cea a omajului masculin, adic 6,2%, fa de 6,5%. Aceast tendin se menine i dup anul 1998, pn n anul 2003, astfel c n 2003 exista o diferen de +1,1 puncte procentuale ntre rata omajului feminin i cea a omajului masculin, conform metodologiei de calcul BIM.
45
3. Dei omajul afecteaz toate categoriile de for de munc, se concentreaz cu precdere la fora de munc cu statut de muncitori. omajul a afectat n primul rnd muncitorii, datorit declinului industrial, sector n care au avut loc numeroase disponibilizri datorit procesului de restructurare. 4. Creterea ponderii omerilor cu studii medii i superioare se datoreaz absolvenilor de liceu i a celor cu studii superioare, care au intrat pentru prima dat pe piaa muncii i nu au gsit un loc de munc corespunztor pregtirii lor. 5. Populaia tnr sub 25 de ani reprezint grupa cu populaia afectat de omaj cea mai numeroas. ntre principalele cauze ale omajului n rndul tinerilor, poate cea mai important este necorelarea sistemului educaional i cel al calificrilor produse de nvmnt, cu cerinele pieei muncii. Tranziia de la coal la integrarea tineretului pe piaa muncii constituie una dintre cele mai critice i presante probleme a funcionrii pieei muncii, cu impact economic i social deosebit de puternic. 6. Ca un efect direct al omajului de lung durat, al incapacitii de a gsi un loc de munc adecvat, n economia Romniei, n perioada de tranziie i-au fcut apariia persoanele descurajate. 7. Blocajul financiar, alturi de blocajul investiional constituie alt factor important care influeneaz echilibrul din economie, deci implicit i pe cel de pe piaa muncii. Pierderea pieelor externe precum i migraia sunt factori care au influenat n aceast perioad ocuparea i omajul din Romnia. Msurile de protecie a omerilor sunt de natura unui anestezic care amelioreaz soarta omerilor, dar nu o mbuntete. Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, dac sunt prost selectate, se pot transforma n contrariul lor, fiind chiar de natur inflaionist. omerul nu mai are loc definit n societate, este concediat social. Iat de ce creterea omajului i-a tulburat pe oamenii politici i guvernele ncearc s-l stvileasc. n vederea creterii gradului de ocupare n Romnia i reducerea nivelului omajului va trebui s se acioneze n direcia sporirii investiiilor i a susinerii unei creteri economice durabile.
46
Avnd n vedere succesele obinute de unele state pe linia reducerii omajului, pentru viitor putem fi optimiti. Soluia principal este, pe termen lung, nfptuirea i continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile i flexibile. n concluzie omajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca i se poate traduce direct prin inactivitate, i care afecteaza toate rile Uniunii Europene ntr-un procent mai mare sau mai mic.
BIBLIOGRAFIE
Constanta Popescu Economie, note de curs
47
Manual de economie pentru licee Viorica Raducanu Macroeconomie Mondoeconomie Ghidul indicatorilor economici Editura Teora
Eugen
Pecican
Macroeconomie
politici
economice,
guvernamentale i econometrie
http://ro.wikipedia.org - Enceclopedie virtual www.anofm.ro Pagina virtual a Ageniei Naionale pentru
Ocuparea Forei de Munc

Europa.eu.int - Unemployment in the EU25
Cezar Brzea, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001 Gilles Ferrol, Dictionarul Uniunii Europene, Editura Polirom, Iasi, 2001
Petre Prisecaru (coord), Politici comune ale Uniunii Europene,
Editura Economica, Bucuresti, 2004 Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003
Victor-Romeo
Ionescu,
Politici
Economie
Regional,
Universitatea Dunrea de Jos, Departamentul pt Invmant la Distanta i cu Frecven Redus, Galai 2008
Lidia
Popescu-(2004)
Politicile
sociale
est-europene
intre
paternalism de stat si responsabilitate individuala, Cluj: PUC.

http://www.jurnalul.ro/articole/121093/tineretul-principala-
categorie-de-someri-a-romaniei
48
http://www.bloombiz.ro/cariere/discriminarea-creste-rata-
somajului-in-randul-femeilor
http://www.munca.ro/articole/?idarticol=111 http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-05-06&id=236867 Sursa: www.Ziare.com http://www.europeana.ro/stiri/Variatii%20imense%20la%20somaj
%20intre%20regiunile%20UE9102005.htm
Cuprins
49
Cap.I Noiuni Generale. Cauzele omajului. 1.1 Anatomia omajului 1.2 Cauzele omajului 2.1 omajul definit ca 2.2 Definirea indicatorilor statistici ai omajului 2.3 omajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte 2.4 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului Cap.III Analiza omajului n Timp i la Nivel Regional n Romania 3.1 Evoluia omajului n Romania ntre anii 1991-2005 3.2 Situaia Statistic a omajului nregistrat n 2008 Cap.IV Instituii Specializate n Problema omajului Cap.V Analiza omajului la Nivel Regional European Cap.VI Evoluia omajului n Romania comparativ cu media U.E. 6.1 Prezentarea problemei sociale 6.2 Date Privind Situaia de Analiz 2001 6.4 Evoluia omajului n Romania comparativ cu media U.E. 6.5 Cauzele 6.6 Msuri de protecie social care adreseaz problema social Cap.VII Efectele omajului asupra Societii i a Invizilor din Societate p.40 Cap.VIII Msuri de Combatere a omajului 8.1 Politici Active 8.2 Politici Pasive Cap.IX Concluzii Bibliografie
p.02 p.02 p.03 p.05 p.07 p.09 p.16 p.19 p.19 p.27 p.30 p.33 p.38 p.38
Cap.II Noiunea de omaj. Definiii. Caracteristici. Tipuri de omaj.] p.05
6.3 omajul pe sexe, omajul tinerilor i omajul de lung durat n anul
p.39 p.40
p.43 p.43 p.44 p.45 p.48
50

Analiza Şomajului La Nivel Regional

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Analiza Şomajului La Nivel Regional

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS FACULTATEA DE DREPT Specializarea Administraie Public ZI An II Disciplina Politici i Economie Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap. I Noiuni Generale. Cauzele omajului.

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap.II Noiunea de omaj. Definiie. Caracteristici. Tipuri de somaj.

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Rata parial de omaj se refer la o anumit categorie de for de munc sau la

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

2.4 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului

omajul voluntar const din acea nonocupare datorat refuzului sau

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Rata natural a omajului corespunde funcionrii normale a pieei muncii i

Cap.III Analiza omajului n Timp i la Nivel Regional n Romania

Analiza omajului la Nivel Regional

Tabloul evoluiei omajului,pe ani, se prezint astfel:

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap.IV Istituii specializate n problema omajului

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap.V Analiza omajului la nivel regional european

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Analiza omajului la Nivel Regional

Regiuni slab dezvoltate

Bolzano (Italia) Oberbayern Stockholm

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap.VI Evoluia omajului n Romania comparativ cu media U.E.

Analiza omajului la Nivel Regional

6.3 omajul pe sexe, omajul tinerilor i omajul de lung durat

Bulgaria Cehia Polonia Romania Slovacia Ungaria

20.8 6.7 17.0 7.0 20.1 6.3

18.9 9.6 20.0 6.0 18.6 4.9

15.0 25.9 29.5 21.6 28.9 20.0

58.7 50.0 44.7 49.2 54.7 47.8

6.4 Evoluia omajului n Romania

comparativ cu media U.E.

Analiza omajului la Nivel Regional

Cap.VII Efectele omajului asuprea societii i a indivizilor din societate