Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ce a fost după 1859

Ce a fost după 1859

Ratings: (0)|Views: 109 |Likes:
Published by Moldova_since_1359
Starea Moldovei după Unirea pricipatelor, răscoala de la Iaşi (3 aprilie 1866)
Starea Moldovei după Unirea pricipatelor, răscoala de la Iaşi (3 aprilie 1866)

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Moldova_since_1359 on Jun 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

 
Ce a fost dup 
ă 
1859? 
Monumentul „MOLDOVA, PLÎNGÎNDU- 
Ş 
I UNIREA” în 
ălţ 
at în satul Rotop 
ă 
ne 
ş 
ti, jud. Suceava 
 
 ***De obicei, istoria de consum public evoc
ă
triumfalist
ş
i simplificator ce s-aîntîmplat pîn
ă
la unirea din 1859. Se vorbe
ş
te mai pu
ţ
in de efectele negativeasupra Ia
ş
ului produse de unire…"Esen
ţ
ial pentru o na
ţ
iune este ca to
ţ
i indivizii s
ă
aib
ă
multe lucruri în comun
ş
i în acela
ş
i timp ca to
ţ
i s
ă
fi uitat o mul
ţ
ime de lucruri", afirma, cu multtemei, in secolul XIX, Ernest Renan.
Ş
i na
ţ
iunea român
ă
se bazeaz
ă
pe omemorie comun
ă
, dar
ş
i pe amnezii multiple care au nivelat asperit
ăţ
i
ş
i autemperat conflicte aparent insolvabile.În sensul observa
ţ
iei lui Renan, se poate spune ca amnezia privindseparatismul moldovean din preajma anului 1859 face parte din formulanoastr
ă
identitar
ă
. De la un moment dat, na
ţ
iunea român
ă
nu a mai fostdispus
ă
s
ă-ş
i aminteasc
ă
de perioada în care nu era atît de coeziv
ă ş
i uniform
ă
 pe cît î
ş
i imagineaz
ă
ast
ă
zi. Informa
ţ
ii obiective despre rezisten
ţ
a fa
ţă
deproiectul unirii a unei p
ărţ
i din elita moldovean
ă
se g
ă
sesc cu greu chiar
ş
i înstudiile de specialitate, ca s
ă
nu mai vorbim de muzee, manuale sau alte surse(in)formare publice. Evocarea separatismului stîrne
ş
te inconfort pîn
ă ş
i înmediile cultivate, semn c
ă
na
ţ
ionalismul
ş
i-a pus ap
ă
sat amprenta asupraculturii politice române
ş
ti.Unirea de la 1859 nu a fost rezultatul unei mi
şcă
ri consensuale f 
ără
rest, cumlas
ă
s
ă
se înteleag
ă
manualele
ş
i o parte a istoriografiei. Dimpotriva, a fost odecizie politic
ă
luat
ă
dup
ă
lungi
ş
i tensionate dezbateri. Ideea unirii a stîrnitentuziasme, dar
ş
i aprehensiuni. A coagulat for
ţ
e însemnate, dar
ş
i o opozitieconsistent
ă
. A atras argumente solide, dar
ş
i contra-argumente la fel deserioase. Pe scurt, constituirea statului român unificat a urmat unui procesdecizional complex, în care s-a ajuns cu greu la un numitor comun minimalîntre elitele moldovene si muntene.
Ş
i, un lucru iar
ăş
i uitat adesea, dezbaterileau continuat cu
ş
i mai mare intensitate dup
ă
consumarea actului unirii.Ion C. Br
ă
tianu observa chiar în iunie 1859 c
ă
entuziasmul de la 24 ianuaries-a potolit, tinzînd s
ă
se transforme în dezamagire. Unirea nu fusese solu
ţ
iamagic
ă
pentru rezolvarea tuturor problemelor, a
ş
a cum î
ş
i imaginaser
ă
unii înmomentele de efuziune. Pentru moldoveni, pe m
ă
sur
ă
ce statul român seconsolida în formula strict centralizatoare pentru care optase, au ap
ă
rut tot
 
mai multe elemente care confirmau temerile dinainte de unire, formulate deanti-unioni
ş
ti. Capitala s-a mutat nu la Foc
ş
ani, cum s-a stabilit ini
ţ
ial, ci laBucure
ş
ti. Cererea de amplasare a Cur
ţ
ii de Casa
ţ
ie la Ia
ş
i, ca "o compensa
ţ
iemoral
ă
pentru pierderile suferite de acest ora
ş
", a r
ă
mas f 
ără
ecou. Elitapolitic
ă ş
i cultural
ă
a început s
ă
emigreze spre Bucure
ş
ti. Economia local
ă
adec
ă
zut dramatic (participan
ţ
ii la o dezbatere organizat
ă
de autorit
ăţ
ile din Ia
ş
iîn 1863 se plingeau c
ă
nivelul schimburilor comerciale din 1862, anulcentraliz
ă
rii, a sc
ă
zut cu 70% în compara
ţ
ie cu 1861; c
ă
"meseriile
ş
i fabriceledin Ia
ş
i au c
ă
zutu cu totul", c
ă
"valoarele caselor au c
ă
zutu de sp
ă
riatu"). În1863, ie
ş
enii cereau Bucure
ş
tiului aplicarea unui principiu al "sciin
ţ
eimoderne: descentralizarea administrativ
ă
", pentru c
ă
"Ia
ş
ii, ca
ş
i întreaga
ţ
ar
ă
,
scape de sub ucig
ă
toarea concentrare a toat
ă
activitatea
ş
i via
ţ
a na
ţ
ional
ă
 într-un singur punct, oricare ar fi el". F
ără
ecou.Nu întîmpl
ă
tor, s-au acumulat frustr
ă
ri. Cuza a fost primit cu r
ă
ceal
ă
la Ia
ş
i în1861. În 1862, izbucnea o manifesta
ţ
ie de protest în timpul c
ă
reia au fost arseportretele lui Mihail Kogalniceanu (v
ă
zut ca tr
ădă
tor al cauzei moldovenilor)
ş
is-a vorbit de "înghi
ţ
irea", de "anexarea" Moldovei de c
ă
tre Muntenia. Sfîr
ş
ituldomniei lui Cuza g
ă
sea Moldova cuprins
ă
de nervozitate, iar nemul
ţ
umirea era,dup
ă
cum observau martorii str
ă
ini, generalizat
ă
."
Moldova întreag
ă
sufer
ă
 
-sublinia f 
ără
menajamente
ş
i Nicolae Su
ţ
u -
de p
ără
sirea în care a fost l
ă
sat
ă
  în urma unirii; de fapt n-a fost decît o anexare
ş
i o nimicire a fiin
ţ
ei sale,din lips
ă
de prevedere care s
ă
fac
ă
sacrificiul mai pu
ţ
in dureros
".Ie
ş
enii au
rb
ă
torit c
ă
derea lui Cuza cu trei nop
ţ
i de ilumina
ţ
ii. Tot mai mul
ţ
i cereaudesfacerea unirii.N. Rosetti-Roznovanu lansa diatribe greu de imaginat acum:"
Ast
ă
zi, toatemi
şcă
rile noastre, dup
ă
mine, trebuie s
ă
tind
ă
numai la sc
ă
pareanenorocitei noastre Patrii Moldova de un jug mai crud
ş
i mai ru
ş
inos decîtoricare, de jugul acelor care din gur
ă
se numesc, îndr
ă
znesc a se numi,fra
ţ
ii no
ş
tri, iar prin faptele lor au demonstrat îndeajuns c
ă
n-au alt scopdecît a se sluji de noi ca de robi, a suge pu
ţ
inul avut care ne-au ramas, asuge pîn
ă ş
i sîngele nostru, a ne sacrifica, ca ni
ş
te victime nevinovate,desfrînatei lor ambi
ţ
iuni
".  Tensiunea a culminat cu revolta separatist
ă
din Ia
ş
i, din aprilie 1866. Pe 3aprilie 1866, dup
ă
liturghie, mul
ţ
imea adunat
ă
între Mitropolie
ş
i palatulRoznovanu, unde se reuniser
ă
liderii separati
ş
ti - circa 500 de persoane, dup
ă
 estim
ă
rile oficiale - a pornit, cu mitropolitul în frunte, spre PalatulAdministrativ. Multimea striga "Jos Unirea!", "Tr
ă
iasc
ă
Moldova!". Protestatariis-au înarmat cu pari
ş
i cu pietre; unii aveau pu
ş
ti. Au încercat s
ă
ridicebaricade în fa
ţ
a regimentului muntean pe care Bucure
ş
tiul, prev
ăză
tor, îltrimisese din timp la Ia
ş
i. Ini
ţ
ial, solda
ţ
ii nu au avut voie s
ă
trag
ă
, dar cînd a

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->