Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ZVN_Romania Sud_Capitolul 1 -2

ZVN_Romania Sud_Capitolul 1 -2

Ratings: (0)|Views: 715|Likes:
Published by Stan Maria

More info:

Published by: Stan Maria on Jun 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2012

pdf

text

original

 
1. POLUAREA MEDIULUI CU NITRAI
Ţ 
1.1. Azotul. Prezena şi rolul lui în natur
ţ ă
Azotul, elementul chimic cu numărul atomic Z=7, are o pondere de 0,27% dintotalul atomilor biosferei. Numele îi vine de la grecescul
a zoe
(care nu întreţineviaţa), iar simbolul N derivă de la
nitrum
genao-nitrogen (generator de salpetru).Cel mai bine reprezentat este în atmosferă, unde deţine supremaţia cu aproape 78%din gazele ce o compun şi cu 75% din masa acesteia. Cantitativ, este vorba de3,86><10
21
g. Se estimează că deasupra fiecărui hectar de pământ se află mai multde 70.000 de tone de azot molecular.În rocile sedimentare, azotul a participat la dezvoltarea primelor plante apărute pe planetă; cu toate acestea, în rocile primare se găseşte îndeosebi în formeinaccesibile pentru nutriţia vegetalelor, cu toate că aici deţine partea covârşitoare -97,82% sau 1,93>10
23
g din azotul total de pe Terra (Lixandru şi colab., 1990).Azotul este prezent şi în materia organică de pe fundul oceanului planetar (5,4>10
17
gr), iar în materia vie participă cu 2,8>10
16
g.Materia organică aflată în diferite stadii de descompunere cuprinde circa 92% dinrezerva de azot a solului, respectiv 8,2>10
17
gr, restul de 8% este constituit dincompuşi minerali: ioni de amoniu, nitrat şi nitrit.În sol, azotul se găseşte în două forme: N organic şi N anorganic.Azotul anorganic este sub formă de protoxid N
2
O, bioxid NO
2
, amoniac NH
3
,amoniu NH
4
, nitrit NO
2-
şi nitrat NO
3-
. Primele patru forme se află sub formăgazoasă şi au concentraţii foarte reduse, fiind extrem de greu detectabili.
1
 
Monitorizarea polurii cu nitrai în judeul Argeş
ă ţ ţ
Amoniul schimbabil se găseşte în cantităţi mici dar constante, în stratul lucrat alsolurilor cu reacţie cel mult moderat acidă, în mediu reducător, cu condiţiiclimatice de temperaturi medii reduse,conţinutul fiind mai mic de 10 ppm (IrinaVintilă şi colab., 1984); o concentraţie mai mare poate apărea imediat dupăaplicarea fertilizanţilor chimici cu azot amoniacal. Este deosebit de important în procesul mineralizării, din care rezultă produşi uşor asimilabili de către plante.Au fost determinate conţinuturi mai ridicate de amoniu în solurile de seră, cu multămaterie organică; aici se creează condiţii propice pentru bacteriile amonificatoare,în detrimentul celor nitrificatoare.De regulă, amoniacul apare sub formă schimbabilă. Ionii de amoniu pot fi reţinuţiîn complexul de schimb cationic al solului; dimensiunea foarte redusă a lor nu ajută prea mult procesul de nutriţie a plantelor, deoarece sunt reţinuţi în reţeaua cristalinăa mineralelor argiloase.Este uşor solubil în apă, invers proporţional cu creşterea temperaturii. Princombinare cu apa din sol, dă o bază slabă-hidroxidul de amoniu. Nitraţii rezultă din mineralizarea în fiecare an a 1-2 procente din azotul organic(Lăcătuşu, 2000), fiind de fapt săruri foarte solubile din soluţia solului, sub formăde ioni difuzabili. Nitraţii au o mare importanţă pentru nutriţia plantelor dacă nu se găsesc înconcentraţii excesive; efectul lor toxic asupra organismului uman se datoreazătransformării în nitriţi şi implicării acestora în unele reacţii chimice ulterior consumului de produse de origine agrico. Principala sursă de nitri dinalimentaţia omului o constituie produsele vegetale (tabel 1.1), între 54 şi 80%,restul provine din alte produse sau din apa potabilă (Lixandru, 2006).
2
 
Poluarea mediului cu nitrai
ţ
Acelaşi autor menţionează consumul zilnic mediu de nitraţi pentru o persoană, de40-80 mg, pentru ca în cazul alimentaţiei vegetariene să se ajungă la 300 mg.Pentru Germania, aportul de nitraţi din alimentaţie provine în proporţie de 70% dinlegume, 20,9% din apa potabilă, 6,3% din produsele din carne, 1,6% din cereale,1% din fructe şi 0,2% din lactate; aceasta pentru un consum zilnic de 130 mg.Au fost stabilite şi valori maxime ale conţinutului de nitraţi din apa de băut,respectiv 44 mg NO
3
/litru conform OMS sau 50 mg NO
3
/litru după standardele UE(Directiva 92). La valori cuprinse între 50 şi 100 mg/litru, se ajunge la pragul dealertă, pentru ca odată cu depăşirea nivelului de 100 mg/litru, apa să fie declaratăimproprie consumului.Stratul superior (arabil) al solului are concentraţii variate de nitraţi: de la 15-20 ppm în solurile pe care nu s-au aplicat niciodată fertilizanţi, la 20-40 ppm în solurifertilizate uzual şi la 50-60 ppm sau chiar mai mult pe terenurile folosite înhorticultură. În funcţie de activitatea antropică, dar şi dependent de condiţiilenaturale ale unei zone sau ale alteia, conţinutul de nitraţi din stratul arabil poateînregistra fluctuaţii mari.Solul poate conţine azot în proporţie de 0,1-0,4% în orizontul arat (stratul de la 0 la20 de cm); scăzând până la 0,04-0,2% în următorii 30-60 cm, pentru ca laadâncime mai mare de 80 cm să fie găsite doar urme. Peste 95% din azotul soluluieste de origine biologică şi se află sub formă de compuşi organici. Prin fixare biologică şi mineralizare, între 0,5 şi 2,5% din azotul aflat în sol devine accesibil pentru plante în decurs de un an.După Lixandru (2006), în orizonturile prelucrate ale solurilor, azotul participă cu0,02-0,75% din masa totală a acestora, valoarea obişnuit întâlnită fiind de 0,15%.Diferite tipuri de sol au concentraţii variate ale azotului total. Astfel, conformautorului citat, într-un cernisol cambic azotul reprezintă 0,15-0,28% din masă, înluvosoluri, 0,05-0,2%, iar în soluri cu textură nisipoasă, între 0,05 şi 0,07%.Rezultă că un hectar de cernisol poate avea un conţinut de 3,75 tone, doar pentruorizontul Am. Uneori, această cantitate se menţine până la roca parentală.Solurile aflate sub pădure au cantităţi de azot total cu maxima concentrare înorizontul O (0,6-1%, ceea ce înseamnă o rezervă de 1-6 tone la hectar). Nitriţii, formaţi prin reducerea nitraţilor, se găsesc, de regulă, în concentraţii reduseîn sol, fiind condiţionaţi de un pH spre alcalin, de existenţa azotului amoniacal şide temperaturi medii anuale mici. La creşteri ale conţinutului, pot genera influenţefitotoxice.
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->