Prototipul digital

Supliment curs Administrarea tehnologiei

Motivul
Statistici realizate n ultimii trei ani arata ca primii doi producatori care lanseaza un produs nou acapareaza 80% din piata. Aceasta constatare explica preocuparea producatorilor pentru scurtarea ciclului de fabricatie, reducerea costurilor si cresterea calitatii produselor prin optimizarea proceselor n ansamblul lor: proiectare, fabricatie si distributie.

Time-to-market a devenit un indice de performanta pentru majoritatea industriilor: 18-24 de luni pentru lansarea unui model nou de autoturism, 5-8 ani pentru lansarea unui nou model de aeronava, 4-6 luni pentru lansarea unui nou model de calculator...

Solutii
Pentru a lansa rapid produse noi pe piata, fabricantii de produse complexe - avioane, autoturisme, material rulant, echipamente si instalatii - acorda o atentie deosebita proceselor de inginerie, deoarece: ciclul de proiectare este lung, calitatea produsului este definita n etapele de proiectare, peste 75% costul produsului este angajat n fazele de proiectare.

Capacitatea unui producator de a raspunde rapid cerintelor pietei a devenit principalul factor cheie de succes, fiind mult mai important dect existenta unei capacitati mari de prelucrare, a fortei de lucru ieftine, sau a unor dotari tehnologice de exceptie.

Concurenta, bat-o vina

ntr-un mediu economic din ce n ce mai deschis, nici un producator nu mai poate conta pe piete captive. Competitia a devenit un mod de viata, iar lupta pentru crestere si profit obliga producatorii sa implementeze noi practici si tehnologii care sa le asigure avantaj competitiv. n functie de momentul n care practici si tehnologii noi sunt adoptate, producatorii se diferentiaza n: pionieri urmaritori vulnerabili

Pionierii se caracterizeaza prin viziune si capacitate de executie. Ei sunt primii care sesizeaza impactul tehnologiilor asupra competitivitatii companiilor lor si definesc si implementeaza n mod pro-activ practici si tehnologii avansate. Pionierii sunt cei care cstiga maxim de avantaj competitiv prin introducerea de noi practici si tehnologii.

Urmaritorii sunt cei care adopta practici si tehnologii avansate la un anumit interval de timp de la aparitia acestora. Ei cstiga mai mult sau mai putin avantaj competitiv, n functie de momentul n care decid sa adopte respectivele practici si tehnologii si n functie de calitatea si consistenta modului n care acestea sunt implementate.
Evident, implementarea prea trzie, sau n mod defectuos a unor practici poate sa nu aduca nici un element de avantaj competitiv. Este cazul acelor companii care minimizeaza impactul practicilor si tehnologiilor avansate si nu aloca la timp resursele necesare. Aceste companii sunt vulnerabile si n scurt timp dispar de pe piata, fie nghitite de competitie fie prin faliment.

Pentru a se mentine competitiva, orice companie trebuie sa deruleze n paralel mai multe proiecte viznd introducerea practicilor si tehnologiilor moderne. Aceste proiecte trebuie permanent sincronizate, avnd n vedere evolutia extrem de rapida a tehnologiilor informatice n raport cu capacitatea de restructurare si absorbtie a organizatiilor mari de inginerie.

Exemplificare Prototipul digital

Practica de proiectare bazata pe Prototip digital - DMU: Digital Mock-Up s-a nascut la jumatatea anilor '80, cnd modelarea solida a devenit suficient de performanta si rapida, ca un numar din ce n ce mai mare de companii sa decida trecerea de la modul traditional de proiectare n 2D la proiectare integral sau preponderent n 3D.

Fara a constientiza inovatia, la acea vreme se nastea un nou concept: Ingineria concurenta. Au mai fost necesari ctiva ani buni pentru ca acest concept sa fie acceptat ca practica n industrie, asa cum l stim azi.
Tot n acea perioada, Boeing Aircraft Corporation a nceput sa investigheze piata sistemelor CAD pentru a decide sistemul urmatorilor ani, cu care sa poata beneficia de avantajele noii tehnologii. Dupa mai multe proiecte mici utiliznd noul sistem, Boeing a anuntat public ca noua aeronava, modelul 777, va fi integral proiectata n tehnica de modelare solida si ca ntreg produsul va fi simulat n asamblare n mediu digital. Asa s-a nascut Prototipul digital!

Este posibil ca Boeing sa nu fi fost prima companie care a ncercat acest mod de utilizare a tehnologiei informatice, dar au fost primii care au anuntat public intentia de a o utiliza, iar ulterior au comunicat rezultatele obtinute.

Efecte
Amploarea efectelor economice generate de noua practica: eliminarea prototipului fizic, reducerea costurilor de executie, cresterea calitatii produsului, reducerea ciclului de lansare a produsului pe piata, au atras atentia companiilor de talie mare, n special a celor din aviatie si a furnizorilor de sisteme CAD/CAM (computer-aided design and computer-aided manufacturing). Ca o consecinta, practica Prototip digital a fost imediat acceptata de industria aeronautica, iar producatorii de sisteme CAD/CAM au adoptat aceasta noua tehnologie si au oferit-o imediat pe piata. Desi prototipul fizic este mai putin costisitor n industria de autovehicule, comparat cu costul prototipului fizic n aviatie, cererea de reducere a ciclului de dezvoltare a autovehiculelor, n anii '90, a gasit un raspuns n practica Prototipului digital, deja generalizata n industria aerospatiala.

Anul 1994 a marcat nceputul implementarii pe scara larga a practicii de prototipizare digitala n ingineria autovehiculelor: Chrysler Corporation, Volovo si BMW decid sa treaca la definitia 100% digitala a produselor. n 1996, Volkswagen, FIAT si Daewoo au decis adoptarea practicii de prototipizare digitala si au pornit implementarea ei prin alinierea proceselor si a organizatiei n linie cu cerintele noului concept. Destinat initial reducerii costurilor cu prototipul fizic n industria aeronautica, practica de prototipizare digitala s-a dovedit a aduce beneficii suplimentare prin modul n care faciliteaza lucrul n echipa. Aceasta deoarece prototipul digital nu este o simpla imagine digitala plasata ntr-un loc anume, asa cum este prototipul fizic. Prototipul digital poate fi accesat de pe orice ecran de statie grafica, indiferent de momentul sau locul n care proiectantii au nevoie de o imagine actualizata a rezultatelor activitatii colective de proiectare. Prototipul digital permite simularea lucrului colectiv, chiar daca proiectantii nu se afla n aceeasi locatie geografica.

Generalizare