Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ileana Vulpescu_Blestemul românilor

Ileana Vulpescu_Blestemul românilor

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 99|Likes:
Published by dominic7d3

More info:

Published by: dominic7d3 on Jun 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

 
ILEANA VULPESCU , despre "blestemul" românilor
“Despre postul public de televiziune care ne recomandă să "trecem din modul fullîn modul squeeze sau size" mi se pare o bătaie de joc! Un procedeu tehnic optic, în careimaginile din filmele făcute pe ecran lat, semilat sau panoramic apar alungite, ca nişte picturi de El Greco. Pictor care, avea insa un defect de vedere. Asta nu-nseamnă dacă unii, cu posibilităţi, au aparate performante cu tastă de nu-ştiu-care, trebuie să-lavem şinoi. HD-ul poate avea loc doar pe televizoarele cu cristale lichide, cu ecraneimense; dacă stai într-o casă mică, n-ai unde să le bagi. Ce să facă lumea care areaparate care nu-s, totuşi, de 100 de ani? Să le arunce pe geam, doar pentru că n-are banide aparate performante, pe care ei ne obligă să le cumpărăm, deşin-avem bani de ele? Eincorect ! La noi în bloc n-are nimeni aşa ceva. Iarăşi, foarte enervant este că în timp cerulează un film, apare o bandă care anunţă ce va urma. Probabil că cineva face o afacere pe banii noştri, din care-şiia şicomision. "Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiazmă!" Acestea sînt încălcări flagrante ale drepturilor internaţionale ale audio-vizualului. Altă problemă: de ce nu mai prindem, din ţară, TVR Internaţional? E un post care emite de pe teritoriul meu şiam dreptul să mă uit la el. Reprezintă alt tip de abuz la care sîntemsupuşide televiziunea publică!
-
Alt subiect. Despre cât de rău sîntem percepuţinoi românii, în afară. A cui e vina?”
-
Vina este a noastră. Avem nişte trimişidiplomatici trimişiîn afară care nu-şifac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca se şti căromâna e o limbă de origine latină. Eu am întîlnit o profesoară de franceză, careabsolvise la Sorbona şicare nu ştia că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-ispun eu care sînt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învăţase. S-a mirat:"Da, dar e atît de înrudită cu slava!" - "Ştiţicît e de înrudită cu slava? Tot atît cît o să fieşifranceza cu chineza, cînd vă vor ocupa chinezii!".
-
Alt caz: o fostă cole, eminencunoscătoare a limbilor clasice, LiaLupaş, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată şia completat unformular, în care spunea ce limbi cunoaşte: printre altele, franceza, engleza, rusa. D-nacare o examina a întrebat-o de ce a trecut şirusa, doar limba ei maternă nu e slava? Ea azis că nu, că româna e o limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost avansată. Altom cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un post oficial, se duce laBiblioteca Municipală şigăseşte o singură carte în română, care era trecută la sectorulde limbi slave. I-a explicat directorului că româna e o limbă romanică, s-o mute unde-ielocul. A doua zi, a găsit cartea tot la sectia "Slave". Deci, vina nu e numai a noastră,cişia încăpăţînării lor cretine, chiar dacă-s filologi.
-
O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germaniei laBucureşti povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata făcute despreRomânia, de obicei denigratoare la adresa poporului român. Ile dădeau să le citeascăşiel le spunea: "Nu e adevărat ce spuneţi! Eu trăiesc aici şiştiu că nu e aşa!". Iar ei se duceau în Germania şipublicau articolele exact aşa cum le scriseseră. Deducem că e orea voinţă internaţională manifestă faţă de această ţară, cu sprijin şidinRomânia. Înţeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos," Nici o ţară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior ". Or, la noi, complicitatea e mai multdecît binevoitoare faţă de tot ce se-ntîmplă din exterior. Nu ne pune nimeni în capulmesei şinici alături de marile puteri, chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în
 
Shengen. Probabil că nu sîntem decît o ţară consumatoare, aşa cum spunea primultrimis al FMI la noi, domnul Paul Thomson. Mă-ntreb cu ce? Producătoare nu maisîntem, e limpede.
-
Cu ce să ne mai lăudăm noi, românii? Cu copiii care iau Olimpiade prinstrăinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru că dacă ar face-oaici, ar fi şanse f. puţine să se ştie despre ei. Avem foarte buni specialişti în toatedomeniile, dar la televizor apar doar ştiri că românii au furat, au omorît, au escrocat.Oare numai românii fac asta? Vuiesc agenţiile de presă cînd un român face o nelegiuire,dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sînt scoase în evidenţă insacele făcute de ţiganii plecaţidin România, ca şicînd n-ai putea să deosebeşti un ţigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în ţările lor? Îmi spunea cineva avizat, că dinsatelit îţivede şiculoarea şireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă graniţa? Ca apoi să-ipoată expulza, spunînd: "Uite ce-au cut tiloşii de roni!". E odemagogie de mult pornită. Aşa cum demagogia internaţională se practică şiîn altedomenii, în funcţie de interes. Exită campanie anti-drog, dar nu există una similară anti-tutun, în nici o ţară. Pentru că de pe urma comerţului cu tutun se scot averi imense.Ipocrizia e că pe pachetele de ţigări ţise spune ca tutunul e dăunător sănătăţii, dar nu escos în afara legii! Eu sînt absolut convinsă că şicomerţul ilicit cu drogurile e dirijat defoarte sus. De ce nu se poate stopa comerţul cu drogurile? N-au nici un interes, pentrucă aduce beneficii uriaşe. Doar China face excepţie. Acolo, dacă eşti prins cu droguri, teîmpuşcă şifamilia mai plăteşte şiglonţul! Eu consider omenirea e condusă cu o ipocrizie fără margini şifără leac.
-
De cînd cu această notiune noua de "corectitudine politică", s-au găsit unii înSUA care să scoată din Mark Twain cuvintele "negru, negrotei, cioroi", pentru că nu maie "politic corect". Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum iei un clasic al literaturiimondiale şisă intervii în textul lui? Tîmpenia din America, cu "cioroii" lui Mark Twain,transportaîn Ronia, ar deveni. "Romiada", în loc de iganiada"? "Cînticeleţigăneşti" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt "Cîntice rome?" Ce-o zice şi săracu'Garcia Lorca, cu ale sale "Cîntece ţigăneşti" ? Ce are insultător cuvîntul "ţigan"? Enumele unei naţii. Care e deosebirea între rom şiţigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan."
-
Degradarea morală e direct propor ţională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, latelevizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd "În liceu se aflau doisprezece fete".
-
"Se învaţă foarte prost româna-n şcoli, dacă nu reuşeşti să-iînveţipe copii că "doi" şidoisprezece au feminin. E singura limromaniîn care se-ntîmplă acestlucru. Doisprezece femei, doisprezece ceasuri. E o epidemie, o avalanşă de incultură. Nimeni nu mai zice azi "loc", zice "locaţie", fără să-itreacă prin cap să se uite într-undicţionar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar acum cîteva luniceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu cîta aniversare a căsătoriei cuPrinţul Charles, şi-a fracturat "perineul" de la piciorul stîng. Altcineva, la televizor,spunea, dorind să se refere la perigeu, tot perineu! Dacă nu ştii, nu vorbeşti! Am maridubii în privinţa absolvirii unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nueşti neapărat intelectual dacă ai o diplomă universitară. Profesor, Iorgu Iordan, imispunea: "Ai să vezi dumneata c-or să fie mai mulţidoctori decît miliţieni!"... Se merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici profesorilor, nici elevilor, nicistudenţilor! E un dezinteres din partea ambelor părţi. Primii zic: ce să ne mai batem
 
capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!?, ceilalţi: ce să mai învăţăm toate prostiileastea, dacă poţideveni miliardar doar ştiind să te iscăleşti?
-
 Nu pot să nu fac comparaţie între ce se auzea înainte de 89 la tv şila radio şi cese aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai nişte obligaţii. În ceea cespune cel pe care-l inviţinu poţisă intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un dicţionar sau pe internet, ar aflacum se pronunţă toate numele proprii. Am fost uimită s-aud la un post de radio: Azi seîmplinesc nu ştiu câţiani de la naşterea lui "Gai de Mopezan". El fiind Guy deMaupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!).A dat telefon o doamnă şile-a atras atenţia în direct: Este totuşiun compozitor neamţ, cum puteţisă-ipociţinumele? spuns: doam, dar e moda anglizan!" E moda tîmpeniei şia inculturii, spune. Situaţia limbii este deplorabilă! Chestia asta culimbile străine poate pot s-o înţeleg, e mai puţin gravă decît batjocorirea propriei limbi!În Franţa, posturile radio şitv sînt sancţionate cu amenzi grase atunci cînd folosesccuvinte străine, în loc folosească cuvinte franceze. In Franţa sistemul lor demonitorizare audio-vizual este atît de performant şide drastic, înt atunci nddetecteaza ceva în neregulă, îi intrerupe pe loc".- La noi care ar fi soluţia ieşirii din această criză?
-
"La noi, în afară de pile, proptele şio piesă de mobilier prin care se trece, seajunge şiîn mod cinstit, printr-un concurs, într-un asemenea post? Asta e problema:dacă din 20 de candidaţiînscrişila concurs, cîştigă al 21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem? Dacă aşa se obţin posturile, n-avem de ce să ne mirăm că pe unele produse cărora li se face reclamă, apar aberaţii de genul "brînză bunăcioasă", "piersicăgustăcioasă", "marea ieşeală" etc. Nişte analfabeţicare cred că inventează ceva. Cînd amurit, acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: "E un spaţiu în faţacatedralei, care comprimă nu ştiu cîtă lume.". (Poate cuprinde.) Ce să mai vorbimdespre expresia greşită "fără doar şipoate", care e de fapt "fără dar şipoate"? Adică adversativ şidubitativ. Lucruri analizate logic, ca de exemplu "mai exact şimai corect". Le-am întîlnit si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la "unşpe trecute fix"?"-S-a gîndit, Ileana Vulpescu să pună toate astea-ntr-un roman?
-
"Nu ! Încă scriu despre oameni care mai ştiu carte. Deocamdată îmi acord o pauză. Am mai constatat ceva. Acum nimeni nu se duce să-şidepună un curriculumvitae, ci un "sivi" (CV) şipariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă. Nimeninu se mai duce să-şiducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete. Mă indispune profund cînd aud de"brandul de ţară". Bine ne-am procopsit cu o frunză, care este "brandul de ţară".Măcar dacă era şiEva pe-acolo.Eu nu pot să dau explicaţia pentru apariţia acestor aberaţii decît că, poate, laînceput a spus cineva ceva în glumă şipe urmă s-a luat în serios. Eu i-aş sfătui, să numai facă greşeli, să pună mîna pe o gramatică a limbii române şisă nu se sfiască săumble în dicţionare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar şiprintre persoanele care auabsolvit Filologia, expresii de genul "cărţile care le-am cumpărat", "m-am dus laservici". Eu le tot spun, cînd am ocazia, că-s nişte cuvinte în limba română, ca viciu,oficiu, ospiciu, serviciu etc. care au această formă. Nu zici "m-am dus la ofici", nici "amfost la ospici", nici "mi-am luat un servici de masă".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->