@ & Principesa Margareta a Romaniei CARTE REGALA DE BUCATE Coke Bucuresti, 2010Credite forografice Focografile care infitigeaza reyetele, dela paginile 17, 19, 22, 27, 28, 31, 32, 36, 41, 42, 45, 46, 51, 53, 54, 59, 60, 63, 64, 69, 73, 77, 79, 85, 88, 93, 94, 97, 98, 101, 102, 106, 111, 112, 116, 118, 120, 125, 127, 128, 131, 135, 136, 141, 142, 145, 149, 151, 155, 159, 162, 164, 169, 171, 173, 175, 179, 180, 185, 189, 191, 193, 194, 197, 198, au fost realizare de Cosmin Popescu si Sorin Stanciu Fotografie de la paginile 8, 33, 48, 122, 123, 147, 177, 183 au fost realizate de Daniel Angelescu Fotografie de la pagina 13 si de pe coperca IV au fost realizate de Robert Lupu (Cminul) Forograflle de la paginile 15, 21, 57, 67, 75, 80, 139, 157, 161, 167, 187 fac parte din Arhiva Families Regale a Rominiei Fovografile de la paginile 25 si 160 au fost realizate de Marius Barigan Fotografia de la pagina 35 a fost realizata de Adrian Sulyok Fotografia de la pagina 38 a fost realizati Antoinette Eugster Fotografie de la paginile 71, 83, 91, 105 au fost realizate de Alain Morvan Fotografie de la paginile 87 si 131 au fost realizate de Gabriel Stamace Fotografia de la pagina 109 face parte din Arhiva Familie! Regale a lugoslaviei si Sexbiei Fotografia de la pagina 115 face parte din arhiva personal’ a lui Moritz, Landgrave de Hesse Fotografia de la pagina 153 face parte din Arhiva Familie Regale a Suediei Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ‘Margareta, Principesi a Romaniei Carte regali de bucate / Principesa Margareta a Rominiei. - Bucuresti : Currea Veche Publishing, 2010 ISBN 978-606-588-054- 641.55 (4) Coperta: GRIFFON AND SWANS wowwgrifon.s0 © Curtea Veche Pl pentru prezenta edie. ISBN 978-606-588-054-2CUVANT INAINTE ul cirfii nu conine nici o metafora si nici o ironie. Sune fericiti ci va pot oferi o carte de bucate, regal la modul propriu. Stim cu tofii cit de importanti a fost si rimine, in ritualul si acgiunile publice ale Casei Regale, ospitalitatea, De-a lungul sutelor de ani, Familiile Regale au adunat atata traditie, frumos, calitate si experienti in compor- tamentul public, incat astizi impyrtisirea lor este 0 binefacere, Desigur, ale oferi musafirilor tor ce este mai bun, mai pregios si mai frumos este reflexul mandru al oricirei gazde, purticoare de coroana regala sau nu, Dar, atunci nd ospitalitatea imbraci vesmintele simbolice ale unei intregi nagiuni, istorii, culturi sau tradigii, ea are un ingeles sio insemnatate in plus. Ideea de a pune impreuni refete culinate alieuri de povesti cu oameni dragi, este plicuti si amuzanei, Am Ficut, acest lucru cu pasiuine, amintindu-mi o mulgime de detalii despre oameni pe care ii iubesc, ii admir sau cirora le port prietenie si recunosting Am fost crescuta intt-o lume in care comunitatea si spiritul asociativ sunt fundamentale pentru individ si societate. Am fost mereu un om de echipa, iar prezenta celor care imi imparcaseau pirerile, preocuparile, profesia inseamna mult pentru mine. Timpul petrecut in jurul mesei de prinz sau cin’ este un act de generozitate, de comuniune spiritual si de ingelegere omeneasca. Fiecare dintre noi se simte bine Am adunat, de-a lungul anilor, atat de multe feluri de mineare preferate, ineit mica fost mereu fried si nu le uit, In aceasta prima carte regali de bucate, e-am pus impreuna pe unele dintre ele, pentru a riméne peste timp un instrument util mie si celor care doresc si le cunoasca si impartigeasci. Arta culinara este unul dintre privilegiile impartasite cu verii nostri, alaturi de comunicarea intelectual sau afectiva, de frumuserea locurilor unde ei triiesc si muncese si de contexcul cultural, politic sau istoric in care momentele s-au petrecut. Intalnirile de familie, in Europa si in lume, au ocupat o buni parte din viaga noastra si i-au dat un anume sens, © anume valoare, mai ales in anii petrecuti in afara Romaniei. Cartea mea doreste si-i onoreze pe acesti oameni si si eflecte ceva din bogitia intalnirilor Bunicile mele, Regina Flena a aceste parti din 2i. si Principesa Margareta a Danemarcei, au avut parte, de-a lungul viel lor, de multe experienge culinare, in tor ceca ce avea mai bun cultura ospitalitagii daneze, grecesti, engleze, franceze, italiene si ruse. Numai ci ele nu au facut travaliul de asternere pe hirtie a amintirilor si au uitat multe incre regetele lor. Nu as vrea ca acest lucru si se intimple si cu mine.