Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
55Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Joyce, James - Portret Al Artistului in Tinerete

Joyce, James - Portret Al Artistului in Tinerete

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 3,868|Likes:
Published by liviu

More info:

Published by: liviu on Dec 29, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF or read online from Scribd
See more
See less

03/11/2015

pdf

original

 
 James Joyce
Portret al artistului în tinereţe
A PORTRAIT OF THE ARTIST AS A YOUNG MAN
ET IGNOTAS ANIMUM DIMITTIT IN ARTES
(OVIDIU,
Metamorfoze,
vin, 188)
1
A FOST ODATĂ pe timpuri şi ce timpuri frumoase o vacă mu-muu carevenea pe drum şi vaca aceasta mu-uu care venea pe drum s-a-n-tâlnitc-un băieţel drăgălaş pe care-l chema băieţelu' tu-tu.Povestea asta i-o spunea tata; tata se uita la el printr-o bucată desticlă; avea o faţă păroasă.El era băieţelu' tu-tu. Vaca mu-uu venea pe drumul unde locuia BettyPoyrne: care vindea pistil de lămâie.
O, măceşu-i plin de floareÎn poiana mică, verde.
El cânta cântecul ăsta. Era cântecul lui.
O, măţesu mică verde
Când faci pipi în pat, întâi e cald şi apoi se face rece. Mama puneamuşamaua. Care mirosea aşa ciudat.Mama mirosea mai frumos decât tata. Ea-i cânta la pian dansulmarinarilor şi el dansa. Aşa dansa:
Tralala lala,Tralala tralalila,Tralala lala,Tralala lala.
Unchiul Gharles şi cu Dante băteau din palme. Ei erau mai bătrâni catata şi mama, dar unchiul Charles era mai bătrân ca Dante.Dante avea două perii în dulapul ei. Peria îmbrăcată pe dos cu catifeacastanie era pentru Michael Davitt
2
 
şi peria îmbrăcată în catifea verde erapentru Parnell
3
. Dante îi dădea o pastilă de mentă ori de câte ori îi aducea
1
Şi se dedă unui meşteşug până aci necunoscut — fragment din mitul luiDedal povestit de Ovidiu în
Metamorfoze 
2
Michael Davitt
 
(1846—1906), revoluţionar irlandez, conducător, alături deParnell, al mişcării de eliberare naţională din Irlanda (
3
Charles Stewart Parnnell
 
(1846—1891), conducător de seamă al mişcăriinaţionale din Irlanda. Învinuit de preoţii catolici de adulter, Parnell şi-a
 
un şerveţel de hârtie.Copiii Vance locuiau la numărul şapte. Dânşii aveau alt tată şi altămamă. Erau tata şi mama lui Eileen.Se ascundea sub masă. Mama spunea:— O, Stephen are să ceară iertare. Dante spunea:— Sigur, dacă nu, vine vulturul mare şi-i scoate ochii.
Îţi scoate ochii vulturul mare,
Cere repede iertare,Cere repede iertare,
Îţi scoate ochii vulturul mare,
Cere repede iertare,
Îţi scoate ochii vulturul mare,Îţi scoate ochii vulturul mare,
Cere repede iertare.
 Terenurile m
ari de joc roiau de băieţi. Toţi ţipau şi prefecţii
4
îi îndem-nau cu strigăte puternice. Amurgea şi aerul era palid şi răcoros şi, dupăfiecare atac şi bufnitură de-a jucătorilor, balonul unsuros, de piele, zburaca o pasăre grea prin lumina cenuşie. El se ţinea la marginea terenului,ferindu-se să nu-l vadă prefectul, ferindu-se din calea picioarelor brutale,prefăcându-se din când în când că aleargă. Îşi simţea trupul mic şineputincios în îmbulzeala jucătorilor şi ochii îi erau neputincioşi şi-i lă-crimau. Rody Kickham nu era aşa: el avea să conducă echipa secţiunii atreia, toţi băieţii spuneau asta.Rody Kickham era băiat de treabă, dar Nasty Roche era un scârbos.Rody Kickham avea în dulăpiorul lui moletiere şi, la refectoriu, îşi păstraalimentele într-un paneraş. Nasty Roche avea nişte mâini mari. Budincii depâine de vineri îi zicea budincă de câine. Şi într-o zi îl întrebase peStephen:— Cum te cheamă?Stephen răspunsese:
 — Stephen Dedalus.
Şi Nasty Roche atuncea zisese:— Ce nume mai e şi ăsta?Şi cum Stephen nu ştiuse ce să-i răspundă, Nasty Roche îl întrebase:— Ce e tatăl tău?Stephen răspunsese:
 — Un domn.Atunci Nasty Roche întrebase: — E magistrat?
Se târa din loc în loc pe la marginea terenului zbughind-o din când încând la fugă. Dar i se învineţiseră mâinile de frig. Le băgă în buzunarelevestonului cenuşiu, încins cu o curea. Purta o curea peste buzunare.ruinat cariera politică
4
În faimoasele institute pedagogice ale iezuiţilor aşa-zisul
 prefect 
este unpreot sau călugăr care conduce şi supraveghează câte un sector alactivităţii elevilor: învăţătura, disciplina, practicile religioase etc.
 
Cureaua se mai foloseşte şi pentru a trage o bătaie cuiva. Într-o zi, unbăiat îi spusese lui Cantwell:
 — Î
ţi trag o curea cât
ai zice pâs.
Cantwell răspunsese:— Du-te şi joacă-ţi meciu'. Trage-i o curea lui Cecil Thunder. Aş vrea săte văd. Îţi dă el ţie un şut în fund să-l ţii minte.Nu era frumos să vorbeşti aşa. Mama îi spusese să nu stea de vorbăla şcoală cu băieţii care vorbesc urât. Drăguţă, mama! în ziua întâi în holulcastelului, când îşi luase rămas bun, îşi ridicase voaleta pe nas ca să-lsărute: şi nasul şi ochii îi erau roşii. Dar el se făcuse că nu vede că-i veneasă plângă. Era drăguţă mama, dar când plângea nu mai era aşa drăguţă.Şi tata îi dăduse două monede de câte cinci şilingi bani de buzunar. Şi tata îi spusese că, orice i-ar mai trebui, să-i scrie lui, acasă, şi, fie ce-o fi,niciodată să nu pârască pe vreun camarad. Apoi, în poarta castelului,rectorul dăduse mâna cu tata şi cu mama şi sutana îi fluturase în vânt, şiapoi trăsura pornise luându-i pe tata şi pe mama. Strigaseră către el dintrăsură, fluturând mâinile:— Rămâi cu bine, Stephen, rămâi cu bine!Fu prins în iureşul unei învălmăşeli şi, temându-se de ochiiscânteietori şi de ghetele noroioase, se chinci şi privi printre picioare.Băieţii se luptau şi icneau, iar picioarele lor frecau, izbeau, tropăiau. Apoighetele galbene ale lui Jack Lawton scoaseră cu dibăcie balonul, şi toatecelelalte ghete şi picioare se repeziră pe urma lui. Alergă şi el pe urma lorpuţintel şi-apoi se opri. În curând venea vacanţa şi-aveau să plece acasă.După cină, în sala de studiu, avea să schimbe numărul şaptezeci şi şapte,lipit înăuntrul pupitrului lui, cu numărul şaptezeci şi şase.Are să fie mai plăcut în sala de studiu decât aici afară, în frig. Cerulera palid şi rece, dar la castel se vedeau câteva ferestre luminate. Se întrebă de la ce fereastră îşi va fi zvârlit Hamilton Rowan pălăria în şanţulde gardă al parcului şi dacă-n vremea aceea or fi fost straturi de flori subferestre. Într-o zi când fusese chemat la castel, portarul îi arătase urmelelăsate de gloanţele soldaţilor în lemnul porţii şi-i dăduse o bucată depesmet de care mâncau la masa comunităţii. Luminile din castel erauplăcute şi calde. Parcă erau dintr-o carte. Poate cam aşa o fi LeicesterAbbey
5
. Ce propoziţiuni nostime erau în cartea de citire scrisă de doctorCornwell! Parc-ar fi fost poezii, dar nu erau decât propoziţiuni ca să înveţi
scrii corect:
Wolsey a murit la Schitul Leicester; 
 Acolo îl îngropară schivnicii.Tăciunele este o boală a plantelor,De cancer suferă animalele.
Ar fi plăcut să stai întins pe covorul din faţa căminului, cu capulproptit în mâini, şi să te gândeşti la propoziţiunile astea. Se cutremură deparcă ar fi simţit pe piele o apă rece şi lipicioasă. Era o ticăloşie din partealui Wells să-l îmbrâncească în groapa cu lături fiindcă nu vrusese săschimbe tabachera lui mititică pe castana aromată, de tuse, a lui Wells,
5
Schitul Leicester

Activity (55)

You've already reviewed this. Edit your review.
Lazar Andrada liked this
ellalove liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Paul Cernea liked this
Luiza Stefanescu liked this
Alicia Patrick liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->