1.Relatia fundamentala care certifica proiectarea unei entitati utilizand principiile IV este Vi/Cp-> max 2.

Indicatorii prin care se concretizeaza Vi si Cp sunt: limita min a Vi, limita max a Ch 3.Dupa criteriul importantei fct unui produs se clasifica astfel: principale si auxiliare 4.Dupa criteriul contributiei la realiz Vi, fct unui produs se clasifica astfel: necesare si inutile 5.Principalele etape ale cercetarii in cadrul unui studiu de IV sunt: orientarea, investigarea, descoperirea, reflectia si creatia. 1.Principalele laturi ale creativitatii tehnice: procesul de creatie, produsul creat, personalitatea creativa si mediul creativ 2.Etapele procesului de creatie tehnica: pregatirea, incubarea,iluminarea,realizarea si verificare. 3.Categ de metode utilizate in analiza creativa sunt: intuitive, analitice, asociative, deductive si de conceptie 4.metoda 636 este o metoda de lucru: intuitiva de creativitate. 5.Analiza epistemologica este o metoda de lucru: analitica 1.Urmatoarele marimi econometrice fac parte din categoria valorilor medii: dispersia, covariatia, corelatia 2.Pentru incadrarea unui fenomen investigat intr-o anumita lege de evolutie se utilizeaza: sondajul statistic 3.In desfasurarea evenimentelor in care variabila este dependenta de mai multi factori care exercita asupra ei influente de intensitate mica si de sens diferit se utilizeaza ca element de econometrie: legea de repartitie normala 4.metodele de estimare cu o ecuatie utilizate in studiile de IV, dupa graficul functiei, se clasifica in: liniare si neliniare 5.Relatia de calcul y=a0+a1yi-1+a2yi-2+epsilon i este model de estimare: cu influente asincrone

1.Creativitatea tehnica constituie capacitatea umana de imaginare a unor noi realitati, de a institui val noi pe suportul celor existente sau chiar in dom IV. Se manifeste prin aptitudinea intelectuala de a emite o idee originala prin combinarea logica a dif inform priv fen,procese, concepte.Princip laturi ale cretivitatii sunt: Procesul de creatie, Produsul creat, Mediul creativ, Personalitatea creative 2.Etapele procesului de creatie: a. pregatirea b.incubarea c.iluminarea d. realizarea si verificarea 3.Subetapele etapei de pregatire a procesului de creatie: a. b. c. d. Observare sau sesizarea Analizarea si definirea problemei Analiza si sinteza informatiilor Formularea de ipoteze, asocieri, combinari

4.Incubarea este etapa de asteptare in urma unei lungi perioade de timp in care nu s-a gasit inca o sol viabila.Pp proiectarea din campul constientului in cel al subconstientului unde se produce activ combinatorie. Iluminarea este etapa cruciala a proc de creatie si consta in elim elementelor distantante si aparitia unei solutii.Reprez trecerea de la subconstient la constient a mom in care se produce ideea de nou, trecerea brusca de la intuitie la logica.In aceasta etapa apare actul propriu zis al creatiei. 5.Factorii favorabili creativitatii tehnice sunt cei care tin in general de intelectual,de educatie si personalitatea individului: inteligenta si memoria flexibilitatea si independenta in gandire capac de analiza si sinteza spiritul practic si receptivitatea la experiment sensibilitatea la probleme si curiozitatea motivatia puternica pt success forta de convingere in aplicarea noilor idei

6. Factorii inhibitori: rutina profesionala supraestimarea experientei gandirea rigida fara imaginatie teama de risc dorinta de securitate personala lipsa motivatiei individuale

7.Principalele categorii de metode utilizate in activitatea creativa: Intuitive, Analitice, Asociative, De conceptie, Deductive, Modelarea matematica. 8.Metodele intuitive de creativitate utilizate in I.V.: a. met innoirilor partiale b. met 66 c. met 636 d. met notitelor si biletelelor e. met Delphi f. met Paksa g. met Brainstorming h. sinectica i. met carnetului colectiv j. contrasajul 9.Diferente intre met 66 si met 636: Met 66: Furnizarea problemei intr-un grup mare de lucru Se form mai multe subgrupe din 6 pers provenite din activ dif Fiecare subgr cauta sol timp de 6 min la proba data, conducatorul noteaza propunerile fara a le cenzura. Met 636: Formarea unor grupe din 6 pers Fiecare membru noteaza 3 solutii pt problema data Notitele se transmit apoi vecinului din dreapta Dupa un timp de gandire, in care se pot consulta ideile se mai noteaza 3 solutii Notitele fiecarui membru ajunge la ceilalti membrii ai grupului a.i. la final sa inreg 6*3*6 =108 propuneri La final se aleg ideile valoroase si se trece la punerea in practica. 10.Met intuitive de creativitate utilizate in cazul problemelor dificile sau delicate Metoda notitelor si a biletelelor necesita o mare prudenta: - grupa trebuie sa aiba o componenta cat mai eterogena si pe cat posibil participantii sa nu se cunoasca intre ei - propunerile pt rezolvarea problemei se scriu anonim pe un biletel - cond grupului strange biletele dar nu comunica rez echipei - cond analizeaza si selecteaza propunerile viabile 11.Met utilizata pt programele de lunga durata in masura sa furnizeze prognoze: Met Delphi. - membrii grupului, anonimi fac propuneri in scris pe baza de chestionare - se aduna propunerile la centru de anal, se prelucreaza si se ofera o prima lista a sol posibile - se informeaza participantii asupra rez din etapa ant,urmand ca ac sa faca o noua estimare - se parcurg astfel 3-4 runde 12.Etapele de lucru ale met Paksa: - alegerea problemei - acumularea cunostintelor

sistematizarea cunostintelor prelucrarea informatiilor deconectarea elab ideii noi prelucrarea ideilor transformarea ideii in realitate se repeta tot procesul pana devine obisnuinta

13.Etapele de lucru ale met Brainstorming: 1. prezentarea succinta a problemei de rezolvat prin anuntarea membrilor grupului cu 2 zile inainte de sedinta asupra datelor problemei expuse in scris pe cel mult o pg.Participantii se vor prezenta la sedinta cu o serie de idei scrise, fara a avea dreptul de a le citi una dupa alta. 2. formularea ideilor si a sol de rezolvat, in cond respectarii stricte a unor reguli specifice: a. participantii sa emita rapid idei de solutionare a problemei propuse b. sa se admita toate ideile fara a fi ierarhizate c. sa nu se critice niciuna din idei d. fiecare participant sa se inspire din ideile celorlalti si sa le imbunatateasca 3. selectionarea ideilor emise se face de conducatorul grupului 14.Moduri de aplicare a met de lucru analitice: 1.lista de control care cuprinde: - utilizarea in alte scopuri in starea existenta sau cu mici modificari - adaptabilitatea prin care se urmareste gasirea analogiilor cu alte var si folosirea unor parti din ac prin copiere - posib modif formei, culorii ,cinematici in scopul mariri Vi - marirea sau mics unor elem de compoz/str - inloc mater, met sau procedeelor existente pt atingerea ob ca finalitate - reclasarea care urm aranjarea intr-o alta ordine, interschimbarea cuplului cauza-efect - inversarea caz in care se transpune poz cu neg,considerandu-se opusul - combinarea prin care se studiaza posib suprapunerii in sens poz a mai multor idei 2. Analiza epistemologica urm alegerea problemei reale dintr-o lunga lista de problem.Initial se listeaza toate pb ca mai apoi sa se elimine ramanand spre rez doar cele utile. 3.Lista elem constitutive consta in stab cu exactitate a tuturor partilor constitutive dar si a caract unui prod dupa care ac sunt exam indep si interconectate urmand ca in final sa se propuna modif in toate modurile posibile pentru max rap Vi/Cp. 15.Metodele de lucru asociative se bazeaza Caract aplicarii ac met sunt: -permite exprimarea fiecarei idei de orice pers din grupul de lucru -initial,dupa exprim ideilor nu se recurge la nicio anal -nu se permite criticarea ideilor exprim si nici atat neg fata de ac -asoc ideilor care poate fi fortata sau libera Asoc fortata se aplica prin asociere artificial, impusa arbitral a unor idei. Asoc libera folos datale obt la asoc fortata in scopul obt de idei noi pe principiul neexcluderii niciunei idei formulate ba chiar al incurajari ideilor nerealizabile. 16.Met fundam de conceptie se bazeaza pe 5 moduri de gandire. 1. gandirea in plane paralele se realizeaza prin formularea permanenta a unor intrebari legate de cunostintele pe care le poseda cei implicati in leg cu tema pe care o au de rez si prin intrebari prin care se evalueaza gradul de evitare al greselilor existente la sol anterioare.

2. gandirea pornind de la anumite conceptii pe baza conceptiilor existente se emit noi directii de gandire.Pt ac lucru se form intreb prin care se stab analogii intre pb studiata si conceptiile existente. 3. gandirea cu elem de baza- porneste de la idea ca proc de gandire este produs de serii finite de module simple de tipul celor:apreciaza riscul, verifica cauza,compara cu alte decizii. 4.gandirea cu strategii cadru consta in alcatuirea unei diagrame retea in care etapele necesare realiz ob sunt anticipate 5.gandirea cu pct de vedere diverse se folos pt descoperirea posib de lucru luate in considerare si descrierea unei met complete sau partiale de conceptie, dar si a unor mijl de cunoastere. 17.Anal combinatorie ofera posib obt unui nr mare de sol rationale printre care si cea optima. Modelarea matematica se realiz stab met matem care aproximeaza fen cercetat Poate genera erori.. 18.Met de cercetare morfologica: a. anal morfologica prin matrice b. anal morfologica secvential selectiva c. anal morfologica prin enumerare ordonata 19.Utilizand modelarea matem se rezolva urm problem: - leg dintre costul unei fct sau grupe de fct si parametrii prod nou creat sau reproiectat - leg dintre cost si dimens tehnice - rel dintre Cp si Vi 1.Notiuni de econometrie si statistica matematica cu care se opereaza frecvent sunt: sondajul statistic 2.Valorile medii: -media aritm -media ponderata -media geometrica -media armonica -dispersia -abaterea medie patratica -covariatia -corelatia -coeficientul de corelatie 3.Raportul dintre produsul abaterilor de la medie dintre 2 variabile aleatorii si nr de incercari se numeste covariatie. 4.Expresia numerica a intensitatii dintre 2 sau mai multe variabile se numeste coeficientul de corelatie. 5.Regresia poate fi in fct de nr factorilor de influnta de 2 feluri: -unifactoriala -multifactoriala 6.Situatia in care se poate obtine probabilitatea realizarii unui fen A,asociata unui experiment? In conditiile in care experimental este realizat intr-un nr de incercari N sau daca exista inregistrari priv nr de cazuri in care even A a avut loc. 7.Metoda utilizata pt incadrarea unui fen investigat intr-o anumita lege de evolutie se numeste sondaj statistic. 8.Notiunile cel mai des utilizate in sondajul statistic sunt: estimatie,distorsiune,estimator. 9.

10. Met de estim se utilizeaza frecvent pt calculul parametrilor ce caract evol unui fen prin interm dif parametrii. 11.Met de estimare cu o ecuatie sunt: -MCCMP -estimarea parametrilor in cazul dependentei neliniare dintre variabile -met verosimilitatii max -met pct empirice -met variabilei intrumentale -met grafica 12.Principalele metode de estimare : -MCCMP 13.deosebiri intre calculul estimatorilor prin met unifact sau multifact 1.Dif dintre IV si AV Pt aplicarea met in studiul de conceptie-proiectare se util not de IV iar pt aplicarea met la un prod deja existent se folos not de AV. 2.Ob de studio al IV il constituie o entitate ( prod,parte din prod,tehnologie, parte din tehnologie, serv, parte din serviciu,active, o succesiune de activit, ob de investitie) caruia i s-a atribuit un sistem de fct reunite intr-un ans cu Vi. 3.Obiectul fundam al IV il constit introd pe piata a unor prod si serv care sa satisfaca intr-o masura mai mare cererea utilizatorilor prin: a) cresterea Vi la niv cerintelor pietei b) prt de vz stimulativ c) posib de modernizare cu costuri min d) scaderea ch de asimilare, fabric si desfacere e) elim costurilor inutile 4.Relatia fundam care certifica proiectarea unui produs: Vi/Cp->max 5.Domeniile de utilizare ale IV: a) cercetarea si proiectarea de prod noi si modernizarea celor existente b) -//- de tehn noi -//c) Perfectionarea prod de servire si a celor auxiliare din unit ec d) Prestarile de serv e) Proiectarea si realizarea obiectivelor de investitii f) Perfectionarea proc de mca 6.prin ce se deosebeste fundam met de IV de met clasice folos pt red costurilor:

7.Definiti: Val prod= rap dintre performanta si cost influentat de utilitatea prod, durata sperata de utilizare si dorintele utilizatorului. Vi= totalit insusirilor si fct unui produs in vederea satisfacerii unor nevoi soc. Vschimb = totalit aptitudinilor unui prod/serv care ii confera posib de a fi schimbat cu un alt prod/serv.

8.Indicatori prin care se concretizeaza Vi si Cp: -limita min a lui Vi -lim max a ch cu realizarea studiului 9.Vi poate fi marita prin: a) Cresterea perform prod mentinand pretul constant b) Se reduce pretul si se mentin constante perform c) Se maresc perform mai mult decat costurile d) Cresterea niv perform si scaderea costurilor e) Scaderea niv perform si scad si mai mult costurile 10. factorii care determ costuri suplim ale bunurilor create sau reproiectate: 11. 12.Functia este o insusire esentiala a ob studiat in rap cu mediul si utilizatorul . Clasificarea fct: Dupa importanta: - principale si secundare Dupa posib de masurare : - obiective si subiective Dupa contrib. la Vi: - necesare si inutile Dupa momentul efectuarii analizei: - existente si noi

13.Procedeul utilizat in IV pt identificarea logica a fct unui prod: diagrama FAST 14.Caracterizarea fct de IV se face printr-un nr de cuvinte, recomandabil vb+subst careia i se poate asocia o unit de masura. 15.Reguli de caracterizare corecta: R1. Descrierea fct princip treb form a.i. sa nu se repete insusiri prin ac cuvant. R2. Def corecta a fct auxiliare R3. Evitarea descrierii fct in termeni generali R4.Nu se confunda fct cu necesitatea de ansamblu R5. Diferentierea stricta intre fct si domeniul de utilizare R6. Sa nu se confunde fct cu dimens tehnica R7. Sa nu se confunde fct cu sol tehnica 16.Fct se simbolizeaza prin litera mari de tipar. Fct sec se simbolizeaza prin litere mari care au 1 sau mm indici care simbolizeaza fct principale pe care le conditioneaza. 17.Nomenclatorul de fct reprez totalit fct ob studiat dpdv al satisfacerii cerintelor soc si consta in prezentarea intr-o ordine arbitrala a tuturor fct si a unit de masura. 18.Niv de imp al fct este o marime conventionala atribuita fct prod studiat prin comp ac dpdv al contrib la Vi. 19.Etapele ordonarii dupa imp a fct: 1. Se form o matrice cu liniile si coloanele reprez de fct princip ale ob studiat 2. Se acorda pct de imp fiecarei fct 3. Se compara fct intre ele 2cate 2 4. Se totalizeaza pe COLOANA pct 5. Se anal rez

20.Dimens fct Dimens tehnica reprez stab marimi niv de realizare al fct exprimat in unit de masura specific.Fiecare fct treb sa fie exprimata prin:trasaturile ei fundam, marimea fct si unit de masura. Dimens ec reprez partea din costul ob aferenta fct. 21.determ niv fct unui prod prin comp cu alt produs: Exista fct care au mm dimens tehnice exprim prin mai multe caract Limita min a dimens tehn asig realizarea utilitatilor unui prod la cel mai scazut niv acceptat pe piata Lim max a dimens tehn reflecata niv perform socialmente necesare. 22.Costul total de productie se determ astfel: Cp = (Cmfp + Csci + Csmn) Relatia conv: Cp = (Ci mater +Cj manopera + Ck regie) 23. Principiile de baza ale IV: Principiul conceptiei fct prod/serv treb sa fie studiat prin interm fct pe care treb sa le realizeze. Principiul dublei dimens prod se anal dpdv tehn si ec. Principiul max rap dintre Vi si Cp asig realizarea unei inalte competitivitati Principiul conceptiei integrate abordarea sistematica a Vi si se refera la ob de studiu al IV. 24.Caracteristicile principale ale IV: 1. Utiliz anal sistematica a fct conform principiului conceptiei fct 2. Se bazeaza pe mca de grup, interdisciplinara care se desfasoara in cf cu un plan de lucru prestabilit 3. Apeleaza la tehn de lucru analitice si intuitive precum si la alte met specifice cercetarii stiintifice si proiectarii(modelarea matem, sondajul statistic, anal tehn-ec)