UniversitateaPetre Andrei din Iasi Facultatea de Economie

Proiect FINANTE MANAGERIALE

Coordonator stiintific: Colonel conf. univ.dr. Doina Muresan

Specializarea: Management economico-financiar european

Anul: I

Cuprins

Introducere 1. Finantarea pe termen scurt a intreprinderii 1.1 Creditele bancare propriu-zise 1.1.1 Motivele care determina intreprinderile sa apeleze la finantarea pe termen scurt 1.1.2 Tipologia creditelor bancare pe termen scurt 1.2 Costul efectiv al creditutlui bancar pe termen scurt 1.3 Credite pentru creante comerciale 1.3.1 Creditul comercial 1.3.2 Scontarea 1.3.3 Factoringul 1.3.4 Forfetarea

FINANTARI PE TERMEN SCURT

Introducere

ntreprinderea i desfoar activitatea ntr-un mediu din ce n ce mai complex, astfel nct conducerea prin finane a unei ntreprinderi vine n sprijinul fundamentrii politicii financiare la nivel microeconomic, concretizndu-se ntr-o multitudine de decizii financiare, cu impact asupra performanelor sale financiare. Finantele intreprinderii reprezinta veriga primara, de baza a intregului sistem financiar si de credit intrucat majoritatea fondurilor banesti care se formeaza la diferite niveluri, isi au izvorul in veniturile create in celulele de baza ale economiei nationale-intreprinderile. Viata economico-financiara a unei intreprinderi nu poate fi conceputa in afara mediului in care functioneaza si evolueaza.Din acest mediu, intreprinderea isi colecteaza resursele si tot in cadrul acestuia efectueaza plati, restituiri de fonduri,etc. Fenomenul financiar se naste din relatiile pe care intreprinderea le intretine si cu toti agentii economici si financiari,cu statul si cu alte organisme. De asemenea,finantele intreprinderii se prezinta ca o ramura a stiintei financiare,care analizeaza mecanismele si metodele de procurare si gestionare a resurselor financiare, izvoarele si destinatia acestor resurse,in vederea satisfacerii diferitelor nevoi si obtinerii de profituri cat mai mari.

1. Finantarea pe termen scurt a intreprinderii 1.1Creditele bancare propriu-zise 1.1.1 Motivele care determina intreprinderile sa apeleze la finantarea pe termen scurt Exista o multitudine de metode care fac din deciziile de finantare pe termen scurt un element deosebit de important in activitatea unei intreprinderi astfel: eroare a deciziei de finantare pe termen scurt poate antrena pierderi insemnate sau chiar incetarea platilor. proasta proportionare intre indatorarea pe termen scurt si cea pe termen mediu si lung poate conduce la costuri suplimentare si,deci, la reducerea rentabilitatii.

o subevaluare sau o supraevaluare a necesitatilor de finantare pe termen scurt se poate reflecta negativ in situatia lichiditatii si a capacitatii de plata a firmelor, creand premisa aparitiei pe parcursul anului fie a unui deficit de lichiditati care nu poate fi acoperit la timp si in mod economicos, fie a unui excedent de lichiditati ce s-ar putea sa nu-si gaseasca cel mai convenabil plasament.

In general, exista trei factori care trebuie luati in considerare in selectarea surselor de finantare pe termen scurt:costul efectiv al creditului,disponibilitatea creditului in suma necesara, pentru perioada cat finantarea este necesara si influenta de utilizare a unei surse de finantare specifice asupra costului si disponibilitatii altei surse de finantare. Pentru o intreprindere rentabila este mai avantajos sa apeleze la creditul bancar pe termen scurt pentru cresterea activitatii, decat sa astepte pana se vor constitui resurse proprii suficiente prin capitalizarea profiturilor. Exista o multime de credite bancare pe termen scurt, toate fiind acordate in general pentru finantarea nevoilor de exploatare, curente ale intreprinderilor(aprovizionari cu stocuri de materii prime si materiale, marfuri, subansambluri,piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente,necesare realizarii si finalizarii productiei care are consum si

desfacere asigurate prin contracte si comenzi ferme) sau pentru acoperirea unei insuficiente provizorii a fondului de rulment net si mai putin pentru investitii.

1.1.2 Tipologia creditelor bancare pe termen scurt Creditele globale de exploatare functioneaza dupa sistemul revolving iar volumul acestora se stabileste de catre organele bancare, pe baza analizei fluxului de lichiditati, pe baza diferentei maxime dintre incasari si plati si pe perioada pentru care s-a determinat fluxul previzionat de lichiditati, de obicei trimestru. Practicarea pe scara larga a creditului global de exploatare a avut uneori efecte negative asupra economiei tarii noastre datorita analizei deficitare din partea organelor bancare a fluxului previzionat de lichiditati a intreprinderii beneficiare; in categoria platilor au fost prevazute drepturi salariale care nu aveau intotdeauna corespondent in obtinerea unei productii corespunzatoare, producandu-se astfel o ruptura intre fluxurile reale si cele monetare aferente,iar unitatile bancare s-au cam ferit sa acorde credite pe obiect, deoarece existenta unui numar mare deplasamente marunteincarca costurile bancare. Linia de credite functioneaza tot dupa sistemull revolving,banca imprumutand intreprinderilor fonduri utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoile acesteia, in limita unui nivel global de credit, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentelor sa nu depaseasca volumul liniei de credite aprobat. Tragerile din linia de credit se determina in functie de cifra de afaceri si de durata medie de incasare a clientilor. Creditele pentru finantarea sticurilor temporare se acorda intreprinderilor pentru finantarea operatunilor cu caracter ciclic, pe maxim 180 de zile,pe baza documentatie din care sa rezulte obiectul creditarii si cauzele economice care au determinat formarea stocurilor respective:primirea de la furnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele din contracte, aprovizionari in loturi optime, intreruperea productiei din motive justificate,lipsa mijloacelor de transport etc. Creditele pentru export au ca destinatie finantarea necesitatilor curente sau exceptionale ocazionate de activitatea de export a intreprinderilor.Bancile acorda aceste credite cu conditia existentei contractelor de export sau comenzilor ferme incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari.

Creditele reannoibile prezinta avantajul asigurarii flexibilitatii.Fondurile pot fi reutilizate intro linie de credit continua, pe baza intelegerii cu banca se acorda aceste credite, imprumutatul continuand sa ceara imprumuturi iar banca dandu-i aviz favorabil atat timp cat valoarea totala stabila nu este depasita. Creditele pe baza de bilete de trezorerie se obtin de intreprinderi prin emiterea si plasarea in public a biletelor de trezorerie cu scadenta de pana la un an si cu o dobanda atragatoare pentru detinatorii de disponibilitati banesti.In mod normal, astfel de credite trebuie utilizate pentru nevoi temporare, ciclice sau sezoniere. Biletele de trezorerie reprezinta un instrument nou de finantare si de plasament ce vine sa largeasca oportunitatile pe termen scurt a intreprinderilor.Biletele de trezorerie sunt,deci, titluri de creanta purtatoare de dobanda, cu durata de terminata,ce pot fi negociabile pe o piata reglementata.Acest mijloc de finantare a exploatarii, care este accesibil in principal intreprinderilor mari, ce au cel putin doi ani de existenta, si care face obiectul unor contitii de emisiune si plasament deosebit de stricte, este inca necunoscut in Romania. Avansurile primite de la clienti sunt o forma de finantare pe termen scurt, destul de des intalnita in tara noastra, care consta in acordarea de avansuri, de catre clienti,in contul vanzarilor viitoare, in scopul achizitionarii de materii prime si materiale necesare inceperii fabricatiei produsului, intr-un procent convenit prin pretul negociat in contract.Totodata, atat pentru client si pentru furnizor, acest avans constituie o certitudine in vederea achizitionarii si respectiv desfacerii viitoare a produsului. Imprumuturile de la grupul din care face parte intreprinderea.Acordarea acestor imprumuturi determina cresterea datoriilor intreprinderilor si nici decum a fondurilor proprii,pentru primirea lor nefiind necesara indeplinirea unor etape juridice, avantajul fiind ca aceste imprumuturi nu sunt purtatoare de dobanda.Indatorarea pe termen scurt prezinta atat avantaje cat si limite. Creditele pe termen scurt se acorda rapid,oferind suplete in finantarea nevoilor pe termen scurt ale intreprinderii sunt mai putin costisitoare(ratele dobanzii pe termen lung sunt mai mici decat ratele dobanzii pe termen lung) dar pot expune intreprinderea la riscul de insolvabilitaei, in situatia in care este nevoita sa ramburseze sume mari la termene apropiate. Creditele pe descoperire de cont(overdraft) in lei se pot acorda IMM-urilor pe perioade de timp foarte scurte, care nu vor putea depasi 7 zile calendaristice, pentru achitarea unor obligatii stringente privind achizitionari cu materii prime, materiale,combustibili, energie, manopera,

impozite taxe si alte obligatii curente sau in scopul prevenirii inregistrarii de interdictii bancare de catre clientii bancii, ca urmare a lipsei temporare de disponibilitati in cont(totale sau partiale) la data decontarii unor instrumente de plata de debit emise de acestia(cec, cambii bilete la ordin). Creditele pentru facilitati de cont reprezinta credite pe perioade scurte si foarte scurte de timp, pana la 15 zile calendaristice, acordate intreprinderilor cu o situatie economico-financiara foarte buna, dar care din alte cauze justificate economic nu pot face temporar fata platilor. Creditul este destinat acoperirii decalajului intervenit in fluxul de lichiditati ca urmare a intarzierilor in incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate.

1.2 Costul efectiv al creditutlui bancar e termen scurt Estimam costul efectiv al creditului bancar pe termen scurt cu ajutorul urmatorului exemplu: Soldul debitor al contului curent al intreprinderii X S.R.L, in valoare de 25.000 ron dureaza 8 zile, de la 01.07.N pana la 08.07.N, rata anuala a dobanzii fiind de 17% iar rata comisionului bancar de 0,1%. Determinati costul real al creditului. Rezolvare: Calculam mai intai domanda (Dobn) si comisionul bancar ( Comb) astfel: Dobn ,unde:

Sccd=soldul debitor al contului curent; t= numarul de zile in cadrul contului curent a fost debitor Dobn =94,44 Ron

Comb=SccdRcomb(% ), unde: Rcomb(% )= rata comisionului bancar Comb= 25.0000,1%=25 Ron

Costul real al creditului ( Dob) va fi : Dobr=Dobn=Comb=94,44+25=119,44 Ron Pentru e determina rata reala a dobanzii, utilizam formula dobanzii simple in care necunoscuta este rata reala a dobanzii: Dobr 119,44 Rdr(%) =21,5%

1.3 Credite pentru creante comerciale Principalele credite pentru creante comerciale cunoscute sunt: creditul comercial, scontarea, factoringul si forfetarea. 1.3.1 Creditul comercial formeaza una din cele mai flexibile surse de finante pe termen scurt.Aceasta creste in mod spontan in functie de cumpararile intreprinderii.Caracteristicil suplimentare ale pachetelor de credit comercial includ valoarea creditului pe care intreprinderea o poate obtine, daca suna este platita in cont cu intarziere si daca reducerile sunt aplicabile pentru platile in avans. Este un mijloc de finantare pe termen scurt care variaza de la cateva zile pana la 90 de zile,in conformitate cu clauzele contractuale.Acest tip de finantare nebancara nu este purtator de dobanda. Costul creditului financiar Pentru a releva costul creditului comercial in cazul acordarii reducerilor in numerar, prezentam urmatorul exemplu: Foarte des, termenii de credit oferiti in cadrul creditului comercial implica reduceri pentru platile in avans. De exemplu, un furnizor ofera urmatoarele termene: 3% reducere pentru plata in 20 de zile sau intreaga valoare este platita in 60 de zile. Astfel, 3% penalizare apare ca rabat pentru plata in 20 de zile sau ca penalizare pentru intarzierea platii in perioada 20-60 zile( adica cu 40 de zile). Costul anual efectiv de neutralizare a reducerii (KCc) poate fi foarte mare.Pentru o factura de 2000 de lei, costul efectiv al ignorarii perioadei de reducere, utilizand termenii de credit anteriori, poate fi estimata prin relatia:

KCc

=27,84%

Cei 3% reducere reprezita costul dobanzii pentru extinderea perioadei de plata cu 40 de zile in plus.1.940 lei reprezinta valoarea facturii pentru perioada celor 20 de zile de credit, dupa aceasta data reducerea fiind pierduta.Costul efectiv al neluarii in calcul a celor 3% reducere pentru 40 de zile este foarte scump.Mai mult, odata ce perioada de reducere a trecut, nu mai exista nici un motiv de a plati inaintea datei scadente finale ( a celor 60 de zile). Costul creditului comercial variaza astfel in mod direct proportional cu marimea reducerii si invers proportional cu lungimea perioadei de timp intre sfarsitul perioadei de reducere si data scadentei finale. 1.3.2 Scontarea. Creditul de scont se acorda prin scontarea de catre bancile comerciale a efectelor comerciale ale intreprinderilor inainte de scadenta.Prin aceasta plata cu anticipatie a contravalorii efectului financiar, unitatea bancara acorda clientului sau un credit garantat cu efectele comerciale scontate, transformandu-le, in felul acesta, in mijloace banesti lichide necesare atat activitatilor de productie cat si de circulatie.Banca pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului de comert, mai putin agio(dobanda si comisioanele aferente) inainte de scadenta efectului respectiv. Bancile comerciale primesc la scontare titluri care trebuie sa indeplineasca, cumulativ,urmatoarele conditii: posesorul titlului sa fie client al bancii; titlul sa fie acceptat legal la plata; intervalul de timp dintre momentul prezentarii spre scontare si scadenta titlul sa nu depaseasca un an.La scadenta,in baza drepturilor cambiale, banca incaseaza de la debitor sau tras suma inscrisa in cambie. Creditele de scont sunt foarte putin practicate in Romania datorita neincrederii dintre participantii la circuitul cambial.Titlurile de credit cele mai folosite in operatiunile de decontari sunt ordinul de plata si cec-ul. Costul creditului de scont Pentru explicarea modului de determinare a costului operatiunii de scontare, prezentam urmatorul exemplu: Presupunem o cambie a carei valoare nominala este de 55.000 ron, taxa nominala a scontului fiind de 13%.Numarul de zile de la data prezentarii cambiei pana la scadenta este de 90.Sa se

calculeze scontul comercial, valoarea actuala a cambiei in momentul prezentarii la scontare, scontul rational si taxa efectiva a scontului. Rezolvare: Scontul comercila (Sc) se determina astfel: Sc , unde:

Vn= valoarea nominala a cambiei t= durata de timp din momentul prezentarii si pana la scadenta Sc =1.787,50 Ron

Valoarea actuala a cambiei in momentul scontarii (Va) va fi: Va=Vn-Sc= 55.000-1.787,5= 53.212,50 Ron sau Va=Vn-Sc=Vn= Va=55.000(1=Vn (1)= 53.212,50 Ron )

1.3.3 Factoringul. Creditele de factoring asigura finantarea,urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit de catre factor, pe baza cedarii de catre beneficiari, cu titlul de vanzare sau de gaj, a creantelor nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.Serviciul de finantare presupune finantare imediata in proportie de maxim 80% din contravaloarea fiecarei facturi pentru livrari de marfuri/servicii prestate, din care se scad comisioanele factorului, restul 20% se elibereaza in momentul incasarii( in cazul factoringului mixt). De aseamenea, exista factoring cu plata imediata si factoring cu plata la o anumita plata viitoare. Termenul de incasare al facturilor prezentate factorului nu trebuie sa depaseasca 180 de zile de la emitere. In unele tari dezvoltate economic, ca de exemplu, Statele Unite ale Americii si unele din Vestul Europei, s-au creat conditii formidabile pentru incurajarea afacerilor de factoring, plecand de la

10

conceptia economica generala ca utilizarea acestui instrument de investitie si finantare consolideaza stabilitatea economica si financiara a societatilor si realizeaza o politica deosebit de eficienta de administrare si repunere in circulatie a creantelor.De asemenea, factoringul poate fi considerat atat o activitate comerciala, cat si financiara.Rolul esential al societatilor de factoring este de a substitui intreprinderea in operatii ce nu tin , in mod exclusiv, de domeniu comercial. Costul operatiunii de factoring Pentru a reda costul efectiv al operatiunii de factoring, prezentam urmatorul exemplu: La inceputul lunii martie, intreprnderea C S.A vinde bunuri in valoare totala de 150.000 clientilor fideli,dar decide sa ceara incasarea mai devreme de cele 60 de zile convenite pentru aceste facturi. Societatea de scontare este de acord sa finanteze 80% din valoarea nominala, de exemplu 120.000 lei.Rata dobanzii este stabilita la 12% pe an. Facturile au termen de plata pe 30 aprilie, exact 60 de zile de la tranzactia initiala. Cheltuielile cu serviciile bancare sunt de 1,2%. Dupa cum se procedeaza in mod curent este creat un cont special la banca ca care sunt toate platile.Secventele cash-flow-ului sunt urmatoarele: 1 Martie: intreprinderea CS.A primeste disponbilitatile in avans 120.000 lei. 30Aprilie: clientii platesc 150.000 lei, factorul plateste 150.000 lei iar

intreprindereaCS.A primeste mai putin cu 4.167 lei, reprezentand urmatoarele taxe: - cheltuieli cu serviciile bancare 1,2%150.000=1.800 lei -dobanda Dob 1,2%120.000 =2,367 lei

Incasarea neta la scadenta este:(20%-150.000)-4.167=25.833lei iar suma totala incasata de intreprinderea C S.A este 120.000+25.833=145.833 lei. In consecinta intreprinderea CS.A a stabilit un discount de de zile pentru incasearea in avans a sumei de plata. Exprimata in rata anuala a dobanzii, costul efectiv al operatiunii de factoring K(C%) este aproximat la KC% 100=17,38%. =2,8% pentru 60

11

1.3.4 Forfetarea este un instrument de finantare a exportului.In afacerile internationale vanzarea marfurilor este conditionata in mare masura de gasirea celor mai bune posibilitati de finantare a acestora, in cadrul variantelor de plata si creditare a opratiunilor de export.Forfetarea consta in cumpararea creantelor de export de scurta,medie si lunga durata fara posibilitatea de drept de recurs asupra exportatorului in caz de neplata.

Bibliografie 1.Onofrei,M- Finantele intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti 2003

12