Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ion Andreescu -Prezentare-

Ion Andreescu -Prezentare-

Ratings: (0)|Views: 205 |Likes:

More info:

Published by: András Zsombor-Adorján on Jun 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2012

pdf

text

original

 
Ion Andreescu
(15 februarie 1850, Bucureşti — 
22 octombrie 1882) 
Îmi cer scuze anticipat, dacă prezentarea mea se va asemăna mai mult a culegere de texte șicitate…, dar cum exprimau exact ceea ce simt și gândesc, ceea ce vreau să transmit – 
 
însă netsuperior posibilităților mele lingvistice,
- nu m-
am putut abține
 
să înlocuiesc
propriile
formulări cu acestea. S
ursele folosite:
Marin Nicolau - Golfin: Istoria artei, Constantin Prut:
 Dicționar de artă modernă, Iulian Mereuță: Andreescu, Radu Bogdan: Io
n Andreescu, Eric
 Protter: Pictori despre pictură.
 
 Întrebat odată de pictorul Petrașcu ce crede despre Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu arăspuns: „Andreescu este cel mai mare artist pe care l 
-
a avut țara, socotindu
-
mă chiar și pemine. Daca ar fi trăit, ar fi devenit fără îndoială marele nostru artist național.”O asemenea mărturisire capătă în gura lui Grigorescu – 
 
de obicei scump la vorbă și seve
r înaprecieri
 – 
 
o valoare cu totul deosebită, pe care timpul a confirmat 
-o. Andreescu a fost într-
adevăr un pictor excepțional și, incontestabil, cel mai profund dintre peisagiști
i români.
1
 
Viața însă a fost nedreaptă cu el în toate privințele.
(Povestea
vieții sale e simplă, dar numai în parte cunoscută : s
-
a născut în 1850 la București, într 
-
o familie de negustori înstăriți, careavea să
-
și piardă averea în anii când viitorul artist își făcea studiile secundare.
 Bănuindu
-
 și unoarecare talent și nevoit să
-
 și ajute cât mai grabnic părinții și frații, în 1869 Andreescu profită de recenta înființare, la Școala de arte frumoase condusă
de Theodor Aman, a unei
 secțiuni
 
de desen linear și caligrafie, și urmează cursurile celor trei ani
 
 prevăzuți în program.
 Du
 pă absolvire reușește cu multă greutate fie numit profesor la catedra seminarului din Buzău.)
2
 
Pe lângă faptul că a cunoscut neajunsuri și lipsuri, nu a apucat să vadă reflecția străduințelor sale, oglindită în aprecierea contemporanilor săi așa
cum a avut parte Grigorescu
… Tablourilesale „nu circulau”. Cei puțini care
-
l apreciau și
-
i cumpărau picturile (poate la preț de nimic),
sa
u pe cele primite în dar, le pă
str
au sub vălul tăcerii, iar statul
nu a depus vreun efort, pentru
ca în puținele sale muzee, opera pictorului să
-
 și afle locul meritat. Și astfel cu timpul, numele său a căzut în uitare.
3
 
-
Iată unul dintre motivele mele cu greutate, pt. care l
-am ales pe Andreescu ca subiect de
studiu pt. această prezentare.
 Iulian
Mereuță în volumul său
despre Andreescu spune:
 Ar fi trebuit, privindu-
i opera, să fitrăit în copilărie surpriza naturii, mirajul ei să
-i
 fi însoțit descoperirea (…) Când vadescoperi împrejurul Buzăului, pădurea, copacul, ipostaza vegetala a vieții, va ști că ceea ceîi fusese răpit îi era acum acordat, că revelația refuzată suferise doar o amânare.
 
1
 
 Radu Bogdan: Ion Andreescu
pg. 3;
2
Idem pg. 3;
3
Idem pg. 3;
 
 Nu avea în copilărie decât poate nostalgia naturii, nedescoperită și doar presimțită
(
)
 Exprimarea definitivă și clară a creației îi este furată la începutul existenței de fapte banale
;
(…) lua parte (…) la munca banală din care creația și bucuria sânt excluse, redusă la câtevaoperații sumare,
 
reci, abstracte, (…) în care absența emoției condamnă definitiv la plictiseală.
4
 
Lenta dar sigura decădere a familiei sale se întâmpla în fața ochilor. Căutând o soluție ș
i încurajat de repetatele premii la desen în gimnaziu
 pășește în Ș 
coala de Belle Arte, -
însă
cu
 pași indiferenți în jurul artei (…) studiind fără convingere alfabetul sumar și arid al unei
 profesii. Disperarea
cu care se agață de obținerea acelui post de profesor la Buzău
 p
are o fugăciudată, curioasă înspre propriul destin, evadare din
locul în care aerul devenise irespirabil,
 pentru a salva speranța
 
ascunsă în șansa artei.
ând va întâlni pădurea (…), dealurile șicrângurile, ritmul cosmic al vegetației,
 
construcția sa interioară i
-se
destă
inuie brusc.
5
 
Pictura apare ca o salvare a fiin
ței sale morale și intelectuale.
6
 În primele sale tablouri (1873-79)
accentul cade pe sugerarea unei atmosfere apăsătoare desărăcie și griji.
 
 Despre această perioadă artistică
Golfin
consemnează că for 
mele sunt greoaie desenulstângaci, iar culoarea nu
 poate sugereze întotdeauna materia, pt. definirea obiectelor șitranscrierea picturală a emoției artistice. Lucrările arată totuși o mare putere de observație
 ,
(…) deosebită sensibilitate la
 
culoare (…)
 
În prima vacanță de iarnă când Andreescu se afla la București
, tocmai s-
a deschis expoziția
Societăți
i amicilor bellelor arte,
aici printre altele figurau aproape 150 de tablouri deGrigorescu
, lucrate în țară
 
și Barbizon. Tot ce a văzut până atunci în
 
expoziții
 
și la școală
l-a
lăsat indiferent;
 
exemplul și atitudinea de prietenie a marelui meșter a fost
 
însă
 
decisivă înhotărârea lui de a deveni pictor.
 Desigur Andrees
cu învățase mult din arta lui Grigorescu (îi apropia dragostea de natură, de
oamenii simpli
, de lumea târgoveților și a țăranilor, disprețul față de forme și convenții, plăcerea de a picta în aer liber).
 Barbu Ștefănescu Delavrance
a
însă menționeazăurmătoar 
ele
: „În fața peisagiilor l 
ui
 , vezi natura vie și mare, și aici e un punct care îl deosebește de fermecătorul nostru maestru Gr 
igorescu. Ceea ce la Andreescu e viu, la
Grigorescu e feerie; ceea ce la Grigorescu e splendoare născută, la Andreescu se preface în
simplu, energic,
 și suculent. La Grigorescu
 
bogăția aparentă te răpește fără a te convinge; La
 Andreescu simplitatea
aparentă te pune pe gânduri și te convinge, te face să înțelegi și deaceea să admiri;(…) căci picturile lui sânt niște rezumate limpezi ale esențialului din natură.
 
4
 
 Iulian Mereuță: Andreescu
pg. 6-8;
5
Idem pg. 8-9;
6
George Oprescu despre Andreescu;
 
7
 
Eric Protter: Pictori despre
 pictură
pg. 166;
 
Picturile executate între 1875-
78 sânt o adevărata biruință în ceea ce privește elemente
le de
compoziție și tușa pentru interpretarea peisajului cu specific național (Târg în preajmaBuzăului, Bâlci la Buzău).
 Pictorul s-
a apropiat de viața și de sufletul țăranului pe care le
-a redat în opere pline de
adevăr.
S
emnificativă pt. această creație
a
artistului este Cumpăna satului (pânza nu se află înțara). Cu casele micuțe și mizere pe stânga și dreapta uliței, dominate de cumpăna fântânii, șisugerând un sentiment de chinuitoare deznădejde.
8
 
Tot la Buzău, în pădurea parc numită de localnici Crâ
ng, a pictat Ion Andreescu Iarna în
Crâng și Crângul desfrunzit, căutând să prindă și să înțeleagă ca și în Stejarul fizionomiacopacilor, în special a celor bătrâni.
 Se cunosc dintr-o scrisoare, culorile pe care le solicita permanent
 – 
câteva ocruri, un galbenstins, un brun ars, -
 pigmenți sărac
i
și aspri, buni pt. a descrie praful sufocant după o zi demuncă, coaja clocotită a unei brazde, scoarța calcinată a unui copac.
9
 
Pictorul a reușit în unele peisaje să evoce și particularitățile solului argilos și aspru printonalități, pe care le integrează în armonia cromatică generală a pânzelor.
 
 Nu din întâmplare
Octavian Paler îl numea pe Andreescu, în volu
mul să
u de eseuri dedicat autoportretuluiartistului:
Un muzeu în labirint,-
 pictorul pămâ
ntului.
Pe bună dreptate, pictorul Mirea a declarat despre el:
În peisaj Andreescu a început cu ceea ce
alții uneori abia pot să sfârșească.
10
 
Înaintea de plecarea sa la Paris (1879) Ion Andreescu a fost pictor deja format. Ce n-a avut în
țară
, a avut din prima la Paris, unde a fost imediat admis ca expozant la Salonul oficial cu
două lucrări, Începutul primăverii pictat la Barbizon iar celălalt
: Bâlci românesc.
La a doua ședere în Paris pictează capodopera
sa
Iarna la Barbizon
cu care participă la
salonul din 1881-
redată într 
-
o atmosferă plumburie, folosind o varietate f. fină de griuri.
 
Prima și ultima sa expoziție individuală a fost organizată în țară (în 1882) cu 65 de lucrări.
Regretabil
că după puțin timp tânărul artist care ar fi putut de acum să cunoască faimă a murit
la 22 octombrie 1882 .
8
 
 Marin Nicolau - Golfin: Istoria Artei Vol.2
pg. 192;
9
 
 Iulian Mereuță: Andreescu
pg. 37;
10
 
 Radu Bogdan: Ion Andreescu
pg. 5;
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->