SUBIECTE LOGISTICA

Definii i exemplificai urmtorii termini:

Stock Keeping Unit = un produs unic de identificare disponibil pentru vanzare la un anumit punct in timp. reverse logistics = logistica de retur pentru produsele defecte, capete de stoc customs brokerage service = serviciu de comisionare vamala, pentru a trece produsele prin vama in paleti, verificarea facandu-se la destinatie. Vendor compliance- Program de conformare a vnzrilor. Programul presupune implementarea unei strategii de ctre productor prin care se respect cerintele clientilor. Astfel marf s plece de la fabrica productorului, ambalata si etichetat corespunztor, direct ctre clienti, urmnd cel mai scurt drum. Astfel se reduc costurile de transport si se economiseste timp. Delivery window time -n general, cumprtorii solicit furnizorilor s le distribuie marfa ntr-un anumit interval de timp. Pentru desemnarea acestei perioade aprut, n logistic, conceptul de delivery window time prin care se nelege perioda de timp n care marfa este dorit a fi distibuit clientului, depirea ei fiind penalizat Less than truckload - Less Than Truck Load (LTL) reprezint un serviciu de transport rutier bazat pe terminale, pentru greuti i volume mici, cu expeditori/destinatari multipli - n acest caz este vorba despre o ncrctur, care nu ocup un ntreg camion. Carrier rating system - cuantificarea performanelor transportatorilor cu ajutorul scorecard-urilor)

Xpedition este o companie care ofer servicii de transport LTL pe teritoriul Romniei pentru mai multe companii autohtone i externe. Livrrile se fac zilnic, ncepnd cu ora 5 A.M. i mainile pleac din Bucureti ctre destinaii situate n toat ara. Se ntmpl destul de des ca pachetele s fie livrate cu ntrzieri sau chiar s se ntoarc la sediu oferii nereuind s acopere zona. Ce soluii recomanzi acestei firme?
. pt a ajunge la timp la destinatie trebuie respectate urmat.: - soferii sa aiba traseul bine definit, impartit in zone de distributie 1

-sa se implementeze un sistem de monitorizare a masinilor si sistem GPRS - soferii sa fie impartiti pe zone - traseele sa fie gandite a.i. sa fie cat mai scurte si cat mai rapide - integrarea sistemelor informaionale Honeywell cu un soft avansat de logistic, ce permite: optimizarea electronic a comenzilor generarea opiunilor de livrare i consolidarea fiecrei comenzi, pe baza locaiei consumatorului i a datei cerute pentru livrare - baz de date integrat la nivelul companiei, utilizat pentru monitorizarea i gestiunea comenzilor n ntreg lanul de aprovizionare

Etapele de evolutie ale logisticii militare

Se evidentiaza trei etape principale n evolutia logisticii militare ncepnd cu sec al XVIII-lea. Primul mod este asociat cu armata statica, aprovizionarea facndu-se din magazine pe baza de comanda. Cel deal doilea mod corespunde unui demers napoleonian, acela al cotropitorului care cauta n tarile pe care le invadeaza sau n tarile prin care este n trecere resursele necesare aprovizionarii. Cel de-al treilea mod a aparut dupa 1870 si are la baza aprovizionarea din bazele care se afla n spatele frontului sau chiar mult mai departe. Factorii care au influentat aceste etape sunt: Factorii tehnologici care au influentat logistica- aparitia cailor ferate, a avioanelor. Elementele care au schimbat mijloacele necesare frontului, atat din punct de vedere al naturii cat si al volumului.

Specificul activitatii logistice in domeniul produselor si distributiei de calculatoare.

Industria calculatoarelor personale poate fi astzi considerat foarte aproape de cea a bunurilor de consum, chiar dac dimensiunea tehnologic a acestui domeniu o difereniaz considerabil de bunurile de consum. 2

Uzura moral este accentuat, iar ciclul de via de 4-6 luni le ncadreaz n categoria produselor cu rotaie rapid, precum cele din FMCG . La nivel european Hewlett Packard expediaz lunar 300.000 de cutii Problemele legate de logistic la Hewlett Packard sunt multiple i complexe deoarece: ciclul de via foarte scurt al produselor i diversitatea gamei comerciale alctuit din 14 linii de produse, 20 de familii de produse de tip PC i peste 500 de modele necesit un sistem logistic foarte flexibil; distribuia produselor se face n 35 de ri prin 400 de distribuitori aparinnd diferitelor canale de distribuie: Din acest considerente (acoperirea geografic i multitudinea intermediarilor) sunt necesare exigene n ceea ce privete serviciile oferite, exigene care pot fi satisfcute numai cu ajutorul unor soluii logistice adaptate. Astfel logistica trebuie s fie parte integrant a unei strategii de crono-competitivitate a ntreprinderii, ceea ce presupune o bun coordonare ntre logistica de aprovizionare, cea industrial i cea de distribuie, lund n considerare inovaiile la nivelul produselor, creterea gradului de satisfacie a clienilor, diminund n acelai timp nivelul stocurilor i sporind reactivitatea. Aceasta presupune o reconcepere continu a sistemului logistic, innd cont de toi aceti factori n permanent evoluie.

Evaluarea nivelului serviciilor

Cinci faze: a distinge componentele serviciului: asteptarile clientului n ceea ce priveste termenele, fiabilitatea, rata maxima de ruptura, calitatea transportului; a defini componentele serviciului: ce ascunde fiecare componentasi care sunt posibilitatile cantitative de evaluare; ierarhizarea asteptarilor clientului si stabilirea prioritatilor; pozitionarea n raport cu concurenta; fixarea obiectivelor.

Importanta logisticii in marea distributie

Pentru marea distributie logistica este o miza majora deoarece: Exista o mare diversitate comerciala a distribuitorilor -diversificarea punctelor de vnzare ale distribuitorilor n interiorul aceluiasi grup pe tipuri de produse Valoare relativa redusa a produselor si concurenta axata pe pret: bunurile de larg consum au valoarea pe Kg variabila Incertitudinile legate de volume si impactul asupra promotiilor: magazinele nu sunt frecventate la fel n fiecare zi a saptamnii. Sensibilitate la ruptura de stoc.

Particulariti ale logisticii n comerul electronic

In cazul vanzarii prin corespondenta ofertele legate de reducerea timpului de livrare sunt importante. Daca initial a fost posibila livrarea in max48ore fara nici un cost suplimentar din partea clientului, oferta diferentiata in functie de serviciile rpestate a facut posibila livrarea in max24ore, dar cu un cost suplimentar din partea clientului.

Selectia prestatorilor de servicii logistice

In alegerea prestatorului logistic fiabilitatea este cea care conteaza, pretul nemaifiind o prioritate. Realizarea unui caiet de sarcini permite evidentierea asteptarilor si formalizarea relatiei dintre ntreprindere si prestatorul sau, ceea ce va facilita gestiunea posibilelor conflicte ulterioare. Structura unui caiet de sarcini n acest domeniu cuprinde: Definirea cmpului de prestator- cu rolul de a delimita zona de actiune ntre Definirea distributiei aval Exigentele la nivelul serviciilor Descrierea fluxurilor fizice Date cantitative Fluxuri de informatii 4 ntreprindere si prestator, adica unde ncepe si unde se termina prestatia.

Conditii de exploatare si gestiune

Modalitati de raspuns

Configurai sistemul logistic al ntreprinderii n cadrul creia ai realizat proiectul la disciplina Distribuie i Logistic Sistemul logistic al intreprinderii SC automoldova SA
1.Logistica de aprovizionare 2.Logistica interna 3.Logistica externa A. Logistica de aprovizionare cuprinde urmatoarele etape: -esantionarea -propunerea de comanda -retur stoc mort; aprovizionarea facandu-se numai pe baza de comanda Tipuri de comenzi: comanda de stoc, comanda de urgent si comanda speciala, comanda pentru caroserii, comanda pentru incuietori, comanda pentru ulei, comanda pentru echipamente de lucru etc. B. Logistica interna Referitor la transportul intern: deplasarea fizic a materiilor prime si a intermediarilor se realizeaz pe cale rutiera. S-a ales aceasta modalitate, fiind cea mai eficiente din urmatoarele puncte de vedere: Durata; Capacitatea; Seriozitatea; Accesibilitatea. C.Logistica externa In privinta clinetilor, SC Auto Moldova SA distribuie piesele de schimb micilor service-uri din zona si in magazine de piese Dacia din Jud. Neamt. Dupa ce comanda a fost receptionata si coletele triate in zona de receptie, receptionerul incepe aranjarea in custe. Aranjarea in cusete a pieselor trebuie efectuata cat mai curand posibil, in cel mult 24 de ore de la receptie.

Ultra-Pro Computers are zilnic pe stoc cteva mii de produse, ceea ce face controlul i urmrirea acestora extrem de dificil. Produsele sunt foarte diferite: componente, ansambluri, periferice, consumabile, etc. Ce fel de metod de stocare le recomanzi celor de la Ultra-Pro Computers?
Pick-to-light

Canalul de distributie
Notiunea de canal de distributie reprezinta o succesiune de agenti economici care actioneaza concertat pentru distribuirea unui produs pna la clientul final (producator, distribuitor, detailist). Din punct de vedere al utilitatii un canal de distributie ndeplineste cinci functii: functia de loc prin care se localizeaza produsul functia de asortiment care regrupeaza o diversitate de produse care pot fi cerute de un client; functia de lot care asigura trecerea de la lotul de fabricatie la lotul de vnzare functia de transformare pentru a adapta produsele la nevoile clientilor; functia de timp, care presupune asigurarea mentinerii produsului n bune conditii ntre momentul producerii si momentul n care este vndut consumatorului final.

Criterii de apreciere a eficienei logistice

n plan managerial miza pe logistic este destul de important i poate fi apreciat cu ajutorul a trei criterii: 1. Rata de subcontractare (CA-VA)/CA. Un nivel ridicat de subcontractare implic confruntarea cu multiple probleme logistice inerente relaiilor dintre furnizori, mai ales n situaia aprovizionrilor pe baza fluxurilor trase (logistica amonte). 2. Presiunea exercitat de pia i importana distribuiei. Se are n vedere dependena ntreprinderii de coerena procesului de distribuie (logistica aval). 3. Gradul de dezvoltare a trasabilitii fluxurilor din ntreprindere. Acesta reflect rigurozitatea procesului logistic utilizat pentru a pilota, urmri i identifica n orice moment localizarea, starea i volumul fluxurilor de mrfuri.

Specificul activitatii logistice in domeniul prestarii serviciilor de sanatate

6

Reducerea cheltuielilor n domeniul sanatatii a fost si este un obiectiv al tuturor guvernelor. LHospital Europeen Georges Pompidou Paris a fost construit n 2000 si a nlocuit alte trei spitale. Elementele care au condus la realizarea acestui obiectiv au fost: reducerea numarului de paturi n spital, totusi n concordanta cu cererea; realizarea economiilor de scara; recentrarea pe meseria de baza; ameliorarea nivelului serviciilor oferite. Pentru delimitarea activitatilor, fluxurile considerate au fost: furnizorii exteriori (pentru produse farmaceutice si parafarmaceutice, agroalimentare...); partenerii (directii functionale, servicii industriale si comerciale); centrul logistic al spitalului si-a organizat activitatea n jurul a patru poli: o -echipamente-mentenanta, deseurilenjerie, o -magazin-farmacie, alimentatie; o -unitatile de ngrijire spitaliceasca; o -clientul final, bolnavul. Formarea acestor entitati logistice n cadrul spitalului a eliberat personalul medical de sarcinile de aprovizionare, conditionare, stocaj, pregatire a materialelor.

Factorul de timp in logistica

n logistica notiunea de termen trebuie foarte bine definitasi controlata. Cel mai adesea exista divergente ntre ceea ce nseamna termenul pentru client si ce nseamna pentru ntreprindere: -durata de transport (de la plecare pna ce ajunge la client sau marfa este receptionata de acesta); -durata de tratare a comenzii inclusiv transportul; -durata de tratare a comenzii fara transport. Notiunii de termen trebuie sa i asociem si notiunea de data de receptie, Respectarea termenelor genereaza doua tipuri de efecte pozitive: asigura satisfacerea clientului; 7

 limiteaza pierderile sau costurile la furnizor. n cazul nerespectarii termenului, efectele generate sunt: Impact asupra achizitiilor - ntrzierea livrarilor poate fi cauzata de ntrzierile din procesul de fabricatie. Impact asupra productiei cu actiune la trei niveluri: -Dezorganizarea planurilor de productie:-Aparitia unor sarcini suplimentare,-Costuri administrative suplimentare Impact asupra functiilor de directie- O ntrziere pentru o comanda importanta, necesita uneori interventia conducerii Impact asupra distributiei - Se poate schimba modul de transport (maritim cu aerian, de exemplu) Impact comercial - Pierderea clientilor,pierdere de imagine Impact financiar penalitati n caz de nerespectare a contractului

Logistica -elementul central al strategiei de distributie

Logistica este elementul central al strategiei distribuitorilor din mai multe motive: 1. Competitia axata pe pret conduce la politici de volum. - distribuitorii sunt interesati de conditiile de aprovizionare crend centrale de achizitie. 2. Stimularea competitiei n amonte. Faptul ca distribuitorii fac aprovizionarea micilor producatori le ofera ocazia de a presta si servicii logistice catre acestia 3. Maximizarea performantei comerciale. 4. Transparenta costurilor logistice. Asumarea raspunderii pentru aprovizionarea cu anumite produse nseamna cunoasterea costurilor logistice generate de aceste activitati. 5. De la fluxurile fizice la fluxurile de informatii. Aparitia sistemelor logistice a dus la deconectarea producatorului de punctele de vnzare, astfel comenzile sunt centralizate n depozitele distribuitorilor, iar capacitatea de a prevedea comenzile viitoare este n scadere. 6. Ameliorarea nivelului serviciilor. Cresterea vitezei de rotatie a produselor la raft si diminuarea rupturilor de stoc sunt mize majore care tin de ameliorarea performantei comerciale a punctelor de vnzare.

Modele generice de cooperare in logistica

1. Cooperarea logistico-organizationala. Obiectivul acestui mod de cooperare este acela de a elimina costurile suplimentare n sensul prestarii serviciului dorit, lucru posibil prin completarea caietului de sarcini. Obiectivele sunt numai de scadere a costurilor si cresterea productivitatii prin eliminarea sarcinilor fara valoare adaugata, dar care nu rezolva problema incertitudinilor. Acest tip de cooperare ramne limitat la dezvoltari tehnice si rezolvarea litigiilor. 2. Cooperarea logistico comerciala al carei obiectiv nu este numai acela de a reduce costurile operationale, ci si acela al integrarii componentei comerciale. Se urmareste ameliorarea performantei comerciale, a cifrei de afaceri si a marjelorpe baza organizarii unor sisteme logistice adaptate si a abordarii pe familii logistice. Acest tip de cooperare pune n relatie logisticienii cu vnzatorii producatorului si cu achizitorii distribuitorului. 3. Cooperarea logistica marketing, care presupune organizarea unui departament de marketing la producator, dar si la distribuitor OPERATII FIZICE ALE PROCESULUI LOGISTIC Operatiile fizice realizate in procesul de aporvizionare curpinde: Transportul operatiunile de transport sunt din ce in ce mai complexe ca urmare a modializarii si asteptarile se situeaza in zona rapiditatii si a respectarii termenelor de livrare. Conditionare- intervine inainte sau dupa fiecare operatiune de transport. Ea consta in a receptiona, pregati,, controla si ambala produsele. Stocajul- presupune stabilirea cantitatilor fizice necesare si asigurarea in timp util cu aceste cantitati. Diferentierea produselor CERINTE ALE EXTERNALIZARII ACTIVITATII LOGISTICE 9

Fie c este vorba de productori sau distribuitori, externalizarea activitii logistice trebuie s rspund urmtoarelor cerine: Mize strategice- gestiunea resurselor financiare determin ntreprinderile s nu investeasc n mijloace fixe logistice, ci mai degrab n competena prestatorului pentru ca acesta s poat anticipa evoluiile de pe pia Mize economice- In condiiile n care activitatea logistic este o competen de baz care poate fi partajat cu concurenii, ntreprinderile nu vor ezita s externalizeze activitatea logistic cu scopul de a beneficia de economii de scar Creterea performanei Factori sociali Integrarea inovaiilor tehnologice Dezvoltarea de noi piee

DIFERENTIEREA PRODUSELOR: PRE SI POST MANUFACTURING-ul Oricare ar fi produsul avut n vedere pre sau post manufacturingul se definete ca o activitate realizat n afara procesului de producie, fie n amonte, pre-manufacturing, fie n aval post-manufacturing, n cursul creia produsului i se adaug valoare. Aceast valoare este adugat n zone amonte sau aval, care nu au ca funcie principal producia Din punct de vedere logistic diferenierea unui produs poate fi fcut n urmtoarele etape ale procesului de fabricaie a unui produs: n ntreprindere, dar la finalul procesului de producie; n depozitul central; n depozitul local la intrare; n depozitul local la ieire. Exemple: Compaq vinde n Frana produsele sale prin intermediul unei filiale Compaq France. Produsele care se afl ntr-un depozit central sunt aprovizionate din ntreaga lume, sunt livrate ntr-o form standard n depozitul din Frana, dar trebuie adaptate nevoilor clienilor i normelor franceze. 10

 De asemenea Kawasaki i Triumph au ncredinat unor prestatori logistici post-manufacturing-ul pentru motocicletele comercializate (adic operaiuni de montaj al retrovizoarelor, roilor etc

Funciile unui centru de distribuie

Functiile unui centru de distributie sunt: - aprovizionarea; - conditionarea produselor - stocarea; - alegerea canalului de distribuie; - livrarea catre magazine

SISTEMUL INFORMATIONAL IN LOGISTICA

Sistemele informaionale pentru logistic utilizeaz: Informaii interne din ntreprindere privind: sistemul logistic: depozite, mijloace de transport; politica de marketing: preuri, vnzri, condiii de prezentare a produselor; producia: capacitate, metod de prelucrare; domeniul financiar: dobnzi, cursul de schimb, capacitatea de autofinanare; domeniul resurselor umane: dezvoltarea planificat i limitele angajrii de personal. Informaii externe referitoare la: clienii efectivi i poteniali: amplasamente, cantiti comandate, cereri privind sistemul logistic al concurenei; sistemul macro-logistic. Un sistem informaional al activitii de logistic trebuie structurat pe dou module distincte: modulul logistic, care furnizeaz informaii despre planificarea i dirijarea livrrilor i a modulul tranzaciilor, care furnizeaz informaiile legate de micarea documentelor de micrii mrfurilor pentru realizarea comenzilor; livrare i de plat; acest modul evideniaz intersecia cu sistemul economic al mrfurilor. 11 transportul, ambalajul;

Prezentai specificul activitii logistice n domeniul produselor cosmetice.

Ca n mai toate ntreprinderile care comercializeaz bunuri de consum i n cadrul La Scad logistica este structurat n jurul a doi poli: logistica industrial i cea comercial. Logistica comercial este cea care trebuie s asigure gestiunea promoiilor. Un produs se afl n promoie cam de 6 ori pe an, iar mai mult de 50% din CA este realizat n ultimele trei zile din lun. n aceste condiii, fluxul logistic este alctuit din dou familii logistice: produse n promoie i produse n raft. Logistica intervine att pentru a susine cererea prin punerea la dispoziie a produselor aflate n promoie, caracterizate printr-un ciclu de via foarte scurt, ct i pentru a limita rupturile de stoc. La Scad a numit demersul su de cooperare cu marea distribuie parteneriat cosmetic, parteneriat care prezint trei caracteristici principale: 1. Demersul ECR (Efficient Consumer Response), care plaseaz clientul n centrul aciunii. 2. Construirea unui parteneriat global care s permit aciuni comune de ameliorare a vnzrilor; 3. Parteneriatul va fi construit dup o logic a profitului i nu una a costurilor. Astfel, lanul logistic pentru La Scad a trecut de la o abordare secvenial a fluxurilor de bunuri i informaii, la o abordare integrat n care clientul este pus n legtur direct cu productorul. Este o redistribuire a rolurilor opus atitudinii pe care au avut-o muli distribuitori, care au ncercat de-a lungul anilor a izola productorul de clientul su.

Specificul activitatii logistice in domeniul sistemelor de inalta tehnologie

Rafale Dassault Aviation Caderea zidului Berlinului n 1989 a facut posibila dezvoltarea unui domeniu caruia armata americana si ntreprinderile care lucrau pentru aceasta i alocasera deja multe mijloace: logistica de suport. Achizitia de armament presupune achizitia a doua elemente clar identificate: 12

 -armamentul propriu-zis; -logistica de suport pentru buna functionare si utilizarea acestuia. Odata cu razboiul din Golf armata americana a mai constatat ca: performanta tehnica nu este singurul criteriu care determina performanta globala a unei arme; activitatile de suport necesare unui avion au o ntindere n timp ntre 20 si 40 de ani, iar aceste activitati genereaza cheltuieli si pentru furnizor si pentru utilizator; optiunile facute la nceput au consecinte pe toata durata de existenta a armamentului si n special asupra activitatilor de suport logistic. Rafale este primul produs pentru Dassault Aviation care a pus n centrul preocuparilor sale suportul logistic. Astfel, costul global al unui avion pe toata durata sa de viata este: cercetaredezvoltare 10% productie 30% costuri de utilizare 60% repartizate astfel: - cheltuieli de mentinere 30% - altele 30%

Importanta fiabilitatii termenelor si a disponibilitatii in logistica

Fiabilitatea: factor ponderator al termenului mediu. daca performanta a doi furnizori este apreciata n functie de termenul de livrare, atunci este absolut necesara cunoasterea fiabilitatii acestora. Sensibili din punct de vedere al calitatii serviciilor, unii clienti prefera sa aiba un termen de livrare mai lung, dar o fiabilitate mai buna. Termenul mediu da posibilitatea clientului sa-si dimensioneze stocul curent de care are nevoie pentru o buna desfasurare a activitatii ntre doua livrari succesive. Fiabilitatea permite dimensionarea stocului de securitate. Clientul va prefera sa piarda n ceeace priveste termenele, dar sa cstige nceea ce priveste fiabilitatea. Disponibilitatea Reprezinta capacitatea de a livra o nevoie exprimata n termenul si conditiile prevazute. Indisponibilitatea genereaza rupturi, care constituie riscuri comerciale pentru furnizori. Clientul poate avea reactii diverse: 13

 -asteapta o livrare complementara pentru partea lipsa a comenzii. -anularea comenzii indisponibile la momentul fixat; renuntarea la furnizorul respectiv.

Parteneriatul
Parteneriatul presupune legtura ntre dou entiti n cadrul competiiei. Provocarea pentru productori i distribuitori este de a combina eforturile lor cu scopul de a spori puterea inter-organizaional, integrnd consumatorul final, mai degrab dect focaliznd eforturile pentru creterea puterii n interiorul lanului productor distribuitor, unde nu ar trebui s existe competiie. Puterea const n a influena consumatorul n alegerea magazinului i a mrcii. Ideea este de dezvolta activiti complementare care s asocieze productorul i distribuitorul valoriznd interdependena. Un parteneriat productor-distribuitor presupune trei componente: - merchandising; - comercial; - logistic. Acest lucru relev caracterul integrator al logisticii n relaia productordistribuitor. Istoric vorbind, relaia productor-distribuitor era gestionat numai prin prisma relaiilor de vnzare-cumprare. Astzi productorul propune distribuitorului s participe la un schimb concret pornind de la dimensiunea logistic. Aceast relaie a avut un parcurs progresiv, de la o relaie de simplu dialog, ctre colaborare, coordonare, cooperare i apoi alian. Gradul de deschidere i de accesibilitate a informaiilor a crescut de la etap la etap.

Tendinte de evolutie logistica- ciclul logistic

n evolutia logisticii pot fi identificate o serie de tendinte: - o tendinta de integrare functionala care urmareste nserarea dimensiunii logistice a ntreprinderii n functiile care stau la baza fluxurilor fizice; - o tendinta de integrare sectoriala, care pune problema integrarii logistice n lantul valorii; 14

 o tendinta de integrare geografica, care are n vedere abordarea logisticii la nivelul unui ansamblu de tari sau chiar la nivel mondial. Perspectiva globalizarii presupune extinderea ariei geografice de actiune a logisticii. Cicluri logistice: - 1- ciclul de creare a produsului si de aparitie pe piata. Acest ciclu are o componenta logistica care face legatura ntre procesul de conceptie, procesul de industrializare si circuitul logistic de la faza de aprovizionare pna la faza de produs finit; -2- procesul de satisfacere a clientului, adica perioada de timp din momentul preluarii comenzii pna la livrarea fizica a produsului.

Tipologia prestatiilor logistice

Organizarea logistic a depozitelor

Astfel, la nivelul depozitelor distribuitorilor dou tipuri de organizri sunt posibile: - depozite specializate pe tipuri de produse stocate (uscate, lichide, congelate) sau n funcie de dimensiunile ntreprinderilor situate n aval (depozite care deservesc marile magazine sau depozite care deservesc puncte de vnzare de talie redus); - depozite polivalente care regrupeaz game variate de produse i le livreaz ctre magazine de mrime diferit, dar reunite sub o marc. Unele depozite de acest tip reuesc s obin economii de scar relative la flotele de camioane care fac distribuia. Se utilizeaz camioane multitemperatur care fac livrri de produse uscate ziua, iar noaptea produse proaspete, ceea ce mbuntete i gradul de utilizare a vehiculelor.

Tocmai ai fost numit director al departamentului de logistic la o companie de distribuie din domeniul FMCG. Prezint succint 5 msuri imediate pe care le vei lua.

15