Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
Introducere Cercetri personale 1. MOTIVAIA ALEGERII TEMEI 2. SCOPUL LUCRRII 3. MATERIALE I METODE 4. REZULTATE I DISCUII
Concluzii
Introducere:
Deoarece convulsiile reprezint un mod de reacie al creierului la diferitele noxe, la copil este dificil de apreciat n special n primele crize, dac este vorba despre o epilepsie propriu- zis sau dac este vorba despre convulsii simptomatice. n patologia neuropediatric se impun pe lng investigaia imediat n scop diagnostic i urmrirea n timp a bolnavului pentru stabilirea unui diagnostic corect care trebuie s includ i precizarea etiologiei convulsiilor. Convulsiile copilului sunt imprtite in dou categorii: Izolate, accidentale Recurente, care la rndul lor se submpart n idiopatice i simptomatice
Ponderea acordat in epoca noastr etiologiei convulsiilor, att cele febrile ct i cele afebrile, precum i impactul psiho- social al epilepsiilor n rndul copiilor i adolescenilor m- au determinat sa cercetez in amnunt acest subiect, att pentru a mi mbogi cunotiinele generale n acest domeniu dar i pentru a veni n ajutorul pacienilor i aparintorilor din punct de vedere al aspectelor ce privesc diagnosticarea precoce i instituirea msurilor terapeutice.
SCOPUL LUCRRII
Lucrarea de fa este bazat pe faptul c existena convulsiilor afebrile la copii constituie o problem major de sntate prin multiplele implicaii i consecine medicale, psihologice, economice i sociale; ea poate fi definit ca o lucrare clinic cu analiz statistic ns i ca un studiu retrospectiv efectuat pe o perioad definit pe un lot de bolnavi ncadrat n studiu prin diferite metode statistice, avnd anexate i metodele standard de nursing i tehnicile pe care le utilizeaz n principiu asistentul medical.
Material si metod:
Aceast lucrare a fost proiectat n urma unui studiu efectuat pe 80 de copii n perioada 01.01.2007 01.01.2010 n secia de Pediatrie a Spitalului Clinic Judeean Sibiu.
Rezultate i discuii:
decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 6
total pacienti
Figura nr. 2 Repartiia pacienilor internai in anul 2007 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n lunile decembrie i ianuarie.
10
12
5 3
7 6
4 4 2
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
6 5 4
decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4
total
Figura nr. 4 Repartiia pacienilor internai in anul 2008 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna aprilie
8 15 4 2 3 5 5 6 10 7 2 6
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 5 10
total
Figura nr. 6 Repartiia pacienilor internai in anul 2009 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna decembrie
15
20
Ianuarie februarie
6 5 3 10 2 8
4 7
8 3
noiembrie decembrie
decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0
Figura nr. 8
Repartiia pacienilor internai in anul 2010 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna septembrie insa i n lunile mai, aprilie i iunie.
10
15
Din acest eantion repartiia pe sexe este urmtoarea: 71 de pacieni de sex feminin ( 46 % ) i 41 de pacieni sex masculin ( 54 % )- . Tabelul nr.1. Repartiie n funcie de sexe
Feminin
Masculin
Total
Vrsta
Nr de cazuri Procentul
37 46%
43 54%
80 100%
54%
n urma analizei pacienilor n funcie de sex am constatat o pondere mai mare a celor de sex masculin adic, 43 de baieti (54 %)
Din totalul de 80 pacieni, 58 de pacieni provin din mediul urban (72%) i 22 de pacieni provin din mediul rural (28%)- tabel nr. 3 . Tabelul nr.3. Repartiia eantionului n funcie de mediul de provenien, metoda A
Rural
Total
Nr de cazuri
58
22
80
Procentul
72%
28%
100%
28% 72%
Urban Rural
Din totalitatea de 80 de pacieni pe care a fost efectuat studiul, evideniem faptul ca 28 % provin din mediul rural i 72 % provin din mediul urban.
20
40
60
80
Figura nr. 11
Din totalitatea internrilor n anii n care a fost efectuat studiul, din figur rezult c anul cu cele mai multe internri de convulsii n afebrilitate a fost anul 2008.
2010 2009 2008 2007
Plan nursing
Caz 1 A. Culegerea datelor . Interviu Numele:O. Nr.F.O. 17 Prenumele:D. Vrsta: un an si cinci luni Naionalitatea: romn Data internrii: 03.01.2010 Data externrii:13.01.2010 Diagnosticul la internare:Convulsii tonico- clonice generalizate in afebrilitate in context infectios Diareea si gastroenterita probabil infectioase Diagnosticul la externare: convulsii in afebrilitate in context infectios enterocolita acuta
B. Motivele internrii:
Plan nursing
C. Istoricul bolii
Copil de sex feminin in varsta de un an si cinci luni se interneaza pentru varsaturi alimentare, scaune semiformate cu mucus, simptomatologie debutata cu 3 zile anterior internarii, motiv pentru care mama se prezinta cu ea in UPU unde in momentul consultatiei prezinta un episod de convulsii tonico- clonice generalizate si cu fasciculatii la nivelul fetei. Se interneaza pentru investigaii i conduit terapeutic D. Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative E. Antecedente personale: - fiziologice - nou- nascut de rang I , nascut pe calea naturala, cu greutatea la nastere de 3500 de grame si scor APGAR 10, alimentat natural, vaccinat conform schemei - patologice stomatit, bronsiolita
- starea general mediocra - tegumente palide, echimoza violacee pe bratul stang, fata anterioara - mucoase palide - fanere- normale - esut celular subcutanat normal reprezentat, pliu cutanat lateroabdominal lenes - sistem limfo ganglionar superficial - nepalpabil - sistem muscular - normoton, normokinetic - aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice si bine batute si fara sufluri supraadaugate, aria matitatii cardiace in limite normale, oc apexian n spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular, aliura ventriculara 95 batai / minut - aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, murmur vezicular fiziologic bilateral si fara raluri supraadaugate, FR 28 respirattii/ minut - aparat digestiv: abdomen depresibil la palpare cu consistenta elastica, nedureros - ficat cai biliare splina: ficat la rebord; splina si caile biliare nepalpabile - aparat urogenital: lojele renale nedureroase, rinichi nepalpabili, miciuni fiziologice, urini normocrome, organe genitale externe normal conformate Sistem nervos central - fr semne de iritaie meningian Organe de sim - normale
Autonome - Masoara functiile vitale - Monitorizeaza pierderile - Stabileste regimul hiposodat si hidric - Recomanda pacientului sa urmeze indicatiile medicului dupa externare Delegate: -Administreaza medicatia prescrisa de medic
Nevoia de a elimina :
-Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Interventii autonome : Linisteste psihic pacientul si mama Asigura dieta corespunzatoare Face bilantul intre alimentele ingerate si eliminate Delegate: Administreaza tratamentul recomandat de medic :
- Evaluare : Pacientul isi urmeaza medicatia si avand ca si urmare ameliorarea starii generale
Na Cl 0, 9 % 80 ml K Cl 74, 5 % 20 ml Glucoza 5 % 250 ml Glucoza 10 % 250 ml Penicilina G 4 X 300 000 unitati intravenos
evitarea frigului miscari usoare pentru a nu sta doar pe spate regim hidric adecvat
Analize efectuate
Data 03.01 2010 Calciu total Creatinina Fosfataza alcalina Glicemie Calciu Ionic Potasiu Natriu Magneziu Proteina C reactiva TGO TGP Ureea Examen sumar de urina
Rezultate obinute
2, 49 mmol/ litru 0, 13 mg/ dl 289 U/ L 67, 1 1, 30 3, 7 132, 1 0, 79 1, 13 33, 4 40 9, 52 albumin-absent glucoz-absent pigmeni biliariabseni sediment-sruri amorfe
Valori normale
2, 1 2, 6 mmol litru 0- 1 mg/ dl 0- 673 U/ L 33- 111 mg/ dl 1, 12 1, 32 mmol/ l 3, 5- 5, 1 mmol/ l 135- 145 mmol/ l 0, 65- 1, 05 mmol/ l 0- 5 mg/ dl 0- 56 U/L 0- 9 U/ L
Consult neurologic- EEG in somn natural traseu de fond tetha polimorf, descrcri de unde lente predominant in derivaia FT bilsteral cu tendina de generalizare- traseu de aspect iritativ- .Continuarea medicaiei cu Fenobarbital 100 mg 0 0 1/ 2 tb / zi timp de trei luni Acetazolamida 1/ 4 tb / zi timp de 20 de zile i tonotil 1 flacon/ zi timp de zece zile i repetarea controlului neurologic peste dou luni. Clinic i biologic cazul poate fi interpretat ca i sindrom convulsiv aprut n afebrilitate- puseu primar- i precipitat de enterocolita acut de etiologie probabil infecioas, la o feti cu sechele de rahitism i care la actuala internare a avut instituit un regim igienodietetic, PEV de reechilibrare hidroelectrolitic i aport, anticonvulsivante, antisecretor,intestinal, eubiotic i probiotic, antibiotic Penicilina G. Evoluia pacientei a fost favorabil.
Biotics baby
Fenobarbital Fenobarbital HIDRAS Penicilina G sodic
3, 5 gr / plic
15 mg- 15 mg / plic 100 mg- 100 mg 30 mg 400 000 u i
Obiective combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei
Intervenii
-masor funciile vitale -urmez regimul prescris de ctre medic -monitorizez pierderile -fac bilanul ntre alimentele ingerate i cele eliminate -administreaz medicaia -linitesc fizic i psihic pacientul i mama acestuia explicndu- i metodele efectuate i necesitatea acestora evitarea frigului miscari usoare regim hidric adecvat
Evaluare - Am constatat imbuntirea strii generale a pacientului ncepnd din a doua zi de la internare, mergnd progresiv pn la externare ctre vindecare
Reechilibrarea hidroelectrolitica
Reluarea alimentatiei pe cale naturala
Nu au intervenit complicaii
Clinic i biologic se interpreteaz cazul ca fiind sindrom convulsiv n afebrilitate precipitat de cauza infectioasa- enterocolita acuta de etiologie virala.
S-a instituit tratament cu anticonvulsive, antisecretor intestinal, eubiotic si probiotic, antibiotic Penicilina G, regim igienodietetic.
Dup tratamentul efectuat n timpul spitalizrii, simptomatologia s-a ameliorat. Copilul este externat cu recomandrile: va continua tratamentul cu fenobarbital 100 mg tableta / zi timp de trei luni Acetazolamida tableta / zi p.o. timp de 20 de zile va reveni la control neurologic peste 3 luni
CONCLUZII
n cazul copiilor media celor care au suferit de convulsii este de 4 ori mai ridicat dect la aduli, atingnd chiar 7 % dupa unii autori ( Kreindler i colaboratorii, Magnus). Ereditatea n cazul convulsiilor nefebrile nu poate fi negat, ns este de o importan relativ. Activitatea unui singur neuron poate fi rezultatul influenei a peste 50 de ramificaii dendritice si este capabil de a se rasfrnge asupra altor 4 000 000 de neuroni nvecinai, ceea ce ar explica extraordinara tendin de difuziune a impulsurilor si usurina cu care acestea pot degenera n orice moment n crize generalizate dac nu ar fi limitate de nite contrareacii puternice. Activitatea convulsivant poate fi privit n lumina acestor fapte nu numai ca i o exagerare a excitabilitii neuronale ci i ca o slbire a inhibiiei normale i n aceste condiii chiar i stimulii normali ar duce la descrcri convulsive. Rspndirea la neuronii adiaceni i propagarea axonala la alte arii cerebrale ale acestor descrcri convulsive ar culmina n manifestrile paroxistice ale bolii.