Principii de baza privind alegerea si dimensionarea hidraulica a retelelor de distributie din instalatiile de incalzire cu apa calda - prof.dr.ing.

Mihai ILINA, sef.lucr.ing. Catalin LUNGU, conf.dr.ing. Octavia COCORA - Fac. de Instalatii - UTCB o Atunci cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de incalzire se au in vedere trei elemente de baza: - calculul necesarului de caldura (calculul pierderilor de caldura); - calculul de dimensionare a corpurilor de incalzire; - calculul de dimensionare a conductelor. Fiecare dintre etapele enumerate mai sus este absolut necesara si impune din partea specialistului (proiectantului de instalatii de incalzire) o atentie deosebita, astfel incat aceste calcule sa fie cat mai corecte si sa se desfasoare in limita erorilor admisibile. Totusi, sunt cazuri in care se pot face erori in calculele de dimensionare, cu prejudicii mai mult sau mai putin grave in ansamblul instalatiei. De cele mai multe ori, greselile pot fi corectate fie inainte de inceperea lucrarilor de executie, printr-un control atent din partea verificatorului proiectului, fie dupa executarea lucrarilor, atunci cand se trece la efectuarea probelor si reglajelor. Daca erorile s-au facut la calculul pierderilor de caldura, cu repercusiuni la dimensionarea unor corpuri de incalzire, ele pot fi corectate fara ca operatiunile de executie in situ sa puna probleme deosebite. Situatii mai complicate apar atunci cand calculele hidraulice de dimensionare a diametrelor prezinta erori mari, respectiv reteaua de conducte nu este echilibrata hidraulic. Daca instalatia este deja executata, operatiunile de inlocuire a unor tronsoane de conducte sau introducerea unor organe suplimentare de reglare sunt costisitoare si impun cheltuieli importante pentru remedierea lor. De aceea s-a considerat necesar a se puncta cateva principii de baza pe care sa le aiba in vedere proiectantul atunci cand are de ales si de dimensionat din punct de vedere hidraulic o retea de distributie. La alegerea si dimensionarea hidraulica a unei retele de distributie dintr-o instalatie de incalzire centrala este necesar a se avea in vedere urmatoarele: 1. Alegerea tipului de retea de distributie sa se faca luandu-se in considerare natura si numarul consumatorilor N, pozitionarea lor in planul cladirii (adica distantele lor in raport cu punctul de racord R) si incarcarea lor termica Q; 2. Alegerea tipului de retea de distributie se face astfel incat sa se asigure in primul rand echilibrul hidraulic in raport cu toti consumatorii; in al doilea rand sa se aiba in vedere latura economica, astfel ca investitiile si cheltuielile de exploatare sa fie minime; 3. In functie de destinatia, marimea si arhitectura cladirii se pot alege retele de distributie mixte, combinand cele patru tipuri de retele prezentate in figurile 4a, b, c si d; 4. Dimensionarea conductelor trebuie sa se faca astfel incat pe tronsoanele retelei sa se asigure viteze economice, corespunzatore diametrelor de conducte. De asemenea, se recomanda ca vitezele sa fie in general crescatoare de la consumator catre punctul de racord R. 5. Pentru buna functionare a retelelor de distributie este necesara realizarea unei echilibrari naturale, prevazandu-se diametrele de conducte corespunzatoare. Se recomanda in acest sens ca pe unele tronsoane sa se prevada diametre de conducte diferite si, chiar, pe anumite portiuni care au acelasi debit de fluid, diametrele pot fi diferite; 6. In cazul in care nu se poate asigura echilibrarea hidraulica naturala, se pot prevedea organe de reglare care sa preia excedentul de presiune disponibila. Conditia in acest caz este ca din timp in timp sa se verifice gradul lor de uzura. 7. Se recomanda ca dimensionarea si echilibrarea retelelor de distributie care alimenteaza cu agent termic coloanele dintr-o instalatie de incalzire, sa se faca astfel incat la baza coloanelor sa fie asigurata aceeasi presiune disponibila data de pompa de circulatie din retea in raport cu punctul de racord R. Se creeaza

astfel posibilitatea echilibrarii hidraulice mai bune a consumatorilor de pe coloane. Studiu de caz privind reabilitarea termica a unei cladiri de locuinte colective - ing. Raluca CAZANESCU, ing. Dan BERBECARU, ing. Mihaela GEORGESCU - IPCT SA; fiz. Gheorghe RODAN - TEHNOSISTEM o Strategia economica a unei dezvoltari durabile impune in mod cert promovarea eficientei si utilizarea rationala a energiei la nivel national. In prezent, reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente este parte integranta a politicii energetice a statului si se realizeaza prin solutii tehnice si masuri de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente, care conduc la: - imbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic interior; - scaderea consumurilor energetice si de combustibil in exploatare concomitent cu scaderea costurilor de intretinere pentru incalzire si preparare apa calda de consum; - reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie. Determinarea consumului de caldura si a sumei de plata la apartamentele de bloc incalzite indirect - ing. Balazs Istvan, ENERGOMUR SA Tg. Mures o Spatiile (camere sau apartamente) neincalzite din cladirile de locuit preiau o cantitate importanta de caldura de la apartamentele incalzite normal. Acest fenomen de incalzire indirecta duce la realizarea unor temperaturi interioare mult superioare fata de temperatura exterioara, ceea ce duce la pierdere de caldura prin anvelopa spatiului respectiv. Evident, cantitatea de caldura pierduta este egala cu cea primita de la spatiile adiacente si, in situatia actuala, din cauza lipsei reglementarilor adecvate, este suportata (platita) de vecini. Numarul acestor situatii este in crestere, intalnindu-se urmatoarele cazuri: a) apartament nelocuit, tinut in rezerva, cu corpurile de incalzire "taiate"; b) apartament locuit, cu corpuri de incalzire "taiate" in unele dintre camere; c) apartament cu sursa proprie de incalzire scoasa din functiune (sau reglata la temperatura de garda) din cauza plecarii locatarilor pentru mai mult timp; d) apartament cu sursa proprie cu unele dintre camere neincalzite; e) apartament cu sursa proprie decuplata in timpul zilei; f) apartament cu corpuri de incalzire dotate cu repartitoare de consum cu robinetele termostatate puse in pozitia minima; Desigur, orice metoda de economisire a caldurii si implicit a combustibililor prezinta interes general dar majorarea cheltuielilor la restul apartamentelor este inadmisibila. Este de neinteles neglijarea totala a efectelor sociale desi sunt deja blocuri unde se cumuleaza mai multe din cazurile enumerate si unde familiile ramase ( in numar din ce in ce mai redus) la sistemul centralizat si care nu pot renunta la o incalzire normala, trebuie sa suporte nu numai economiile altora ci si povara unor cote in crestere din consumul de gaz metan (factura de gaz metan in multe cazuri este majorata si datorita obiceiului unora, posesori de contoare individuale de apa calda, de a face economii prin incalzirea apei pe soba), din pierderile comune precum si o serie de alte dezavantaje, in general inrautatirea conditiilor de viata.