You are on page 1of 56

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

NDRUMTOR: CONF. DR BREZULEANU STEJREL

STUDENT: III IEA


2009

INTRODUCERE
Reforma economic din agricultur, la nivel micro- sau macrosocial, prezint, pe lng schimbarea fundamental a formei de proprietate i schimbarea radical a funciilor de producie, a relaiilor de schimb i de repartiie a profitului. Reintrarea agriculturii romneti n reeaua relaiilor economiei de pia, a relaiilor de concuren, unde criteriul de baz este doar eficiena i calitatea, necesit un nou tip de management, care prin metodele i tehnicile utilizate s corespund cerinelor diferitelor tipuri de exploataii agricole. ntocmirea proiectului de an la disciplina de "Management n agricultur" ocup un loc important n cadrul pregtirii de ansamblu a viitorilor specialiti . Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziia studenilor prezentul ghid, elaborat n conformitate cu reglementrile i normativele actuale. Ghidul pentru ntocmirea proiectului de an la disciplina "Management n agricultur" se adreseaz n special studenilor de la Facultatea de Agricultur specializarea AGRICULTUR.

CUPRINS

CAP 1 .CONINUTUL PLANULUI DE AFACERI


PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT..............................................5 A.1. Numele solicitantului:.....................................................................................................5 A.2. Obiectul de activitate. .....................................................................................................5 A.3. Forma juridica a solicitantului.........................................................................................5 A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare......................................5 A.5. Administratorii societatii.................................................................................................6 A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :..............................7 A.7. Litigii ( in desfurare )...................................................................................................7 B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE.................................................................8 B.1. Istoricul activitatii ...........................................................................................................8 B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :................8 B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime...................................................13 S.C.M. PROGRESUL GALAI............................................................................................14 S.C.M. PROGRESUL GALAI............................................................................................14 ITALBALAST S.A..................................................................................................................14 FAMA PROD S.R.L................................................................................................................15 HOLDMANN...........................................................................................................................15 SC SURAKI SRL....................................................................................................................15 FAMA PROD S.R.L................................................................................................................15 B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie...................................................................17 C. PREZENTAREA PROIECTULUI............................................................................17 C.1. Obiectivele proiectului. ................................................................................................17 C.3. Managementul proiectului.............................................................................................23 C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului....................................................25 FAMA PROD S.R.L................................................................................................................26 S.C.M. PROGRESUL GALAI............................................................................................26 S.C.M. PROGRESUL GALAI............................................................................................26 ITALBALAST S.A..................................................................................................................27 FAMA PROD S.R.L................................................................................................................27 HOLDMANN...........................................................................................................................27

SC SURAKI SRL....................................................................................................................27 C.5. Personal si instruire.......................................................................................................27 C.6. Graficul estimat al proiectului.......................................................................................28 C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri.........................31 D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI......................................32 D.1. Bazele de productie.......................................................................................................32 D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )..............................................32 Tabelul 1...................................................................................................................................34 Tabelul 3................................................................................................................................42 Centralizarea datelor..............................................................................................................52

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL CAPITOLUL 4 CONCLUZII I RECOMANDRI

CAP. I PLANUL DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: IORDACHE RAMONA - PERSOANA JURIDICA A.2. Obiectul de activitate.

Achizitionarea de echipamente, oua de struti, utilaje si furaje pentru Ferma de struti S.C. RAMIODA SRL din loc. NEAGRA -SARULUI, jud. SUCEAVA. CAEN 0122*/ ISIC 0149; CAEN 0111*/ ISIC 0111. A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. RAMIODA SRL cu domiciliul in localitatea NEAGRA-SARULUI com SARUDORNEI jud. SUCEAVA Inscris la Oficiul Registrului Comertului cu nr. F04/543/5/5/2008, Cod unic de inregistrare 753217532, este autorizat sa functioneze in baza Legii 507/2002 cu activitatea Cresterea pasarilor si Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase, prin autorizatia nr. 7/5/5/2008 eliberata de Primaria NEAGRA SARULUI , jud. SUCEAVA

A.4. Structura capitalului social si evoluia acestuia de la nfiinare


Tabel A.4.1 Structura acionariat STRUCTURA ACIONARIAT S.C. RAMIODA LA DATA 26.03.2009 Nr. Crt. 1 2 .. Nr. de actiuni/pari sociale deinute (Buc) 2500 1000 500 4000 Valoare nominala a parii sociale (RON) 150 150 150 450

SRL
Participare la capital (%) 60 25 15

Denumire acionar IORDACHE RAMONA TARANU RADU TARCA STEFANIA

Valoare totala (RON) 375000 150000 75000 600000

TOTAL
Tabel A.4.2

100

Date de identificare ale acionarilor DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE BI/CI (Persoane fizice) Cod Unic de Inregistrare (Societati) SV 414746 SV 356819 SV 573846 TOTAL

Nr. Crt.

Denumire acionar

CNP (Persoane fizice)

Adresa

Participare la capital (%)

IORDACHE RAMONA

2 3

TARANU RADU TARCA STEFANIA

Com. SaruDornei,loc. Neagra2820203031824 Sarului, jud. Suceava ComDorna1851210353639 Arini,loc. Sunatori, jud. Suceava Com. Panaci,loc. 2860915484643 Coverca, jud. Suceava

65

25 15 100

A.5. Administratorii societatii


Tabel A.5.1 Administratorii societatii Nr. Crt . BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii SV 414746 NEAGRA SARULUI 05.05.2008 Locul si data naterii Mun. VATRADORNEI, JUD. SUCEAVA 01.02.1982

Nume, prenume

CNP

Domiciliu

Funcia

IORDACHE RAMONA

142101604002 2

Com. SaruDornei,loc. Neagra-Sarului, jud. Suceava

INGINER ECONOMIST

Tabel A.5.2 NU ESTE CAZUL Cenzorii societatii Nr. Crt . 1 2 .. .. n BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii Locul si data naterii

Nume, prenume

CNP

Domiciliu

Funcia

A.6. Informaii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :


Tabel A.6.1 Puncte de lucru Nr. Crt . 1 2 Tip: Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala, loc de vanzare Com. Saru- Dornei,loc. NeagraSarului, jud. Suceava Com. Panaci,loc. Coverca, jud. Suceava Activitate CRESTERE PASARI OUATOARE CULTIVAREA PLANTELOR LEGUMINOASE Localizare loc. NeagraSarului, jud. Suceava loc. Coverca, jud. Suceava Adresa Com. Saru- Dornei,loc. Neagra-Sarului, jud. Suceava Com. Panaci,loc. Coverca, jud. Suceava

A.7. Litigii ( in desfurare )


Tabel A.7.1 NU ESTE CAZUL In calitate de Reclamant Nr. Crt . 1 2 .. .. N TOTAL Tabel A.7.2 NU ESTE CAZUL In calitate de Parat Nr. Crt . 1 2 .. .. N TOTAL Tabel A.7.3 NU ESTE CAZUL Revendicri Obiectul Revendicrii (cu mentionarea sensului revendicarii: de catre sau de la solicitant) Valoarea estimata a activului revendicat Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc. ) 0 Denumire societate Cod Unic de Inregistrare, Adresa Valoarea prejudiciului (Lei) Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.) 0 Denumire societate Cod Unic de Inregistrare, Adresa Valoarea prejudiciului (Lei) Observaii (in curs de soluionare,in executare,faliment,etc.)

Nr. crt . 1

Denumire societate sau persoana fizica

2 .. .. n TOTAL

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii


S.C. RAMIODA SRL a fost infiintata pe data de 5/5/2008, este o firma de productie si comert care va avea ca obiect de activitate cresterea strutilor si comercializarea acestora si a produselor derivate. Initial vanzarea se va face direct de la microferma urmand ca in scurt timp firma sa-si dezvolte reteaua de distributie prin incheierea de contracte cu magazine ,supermarket-uri, restaurante si firme de comercializarea produselor agroindustriale si alimentare. Firma va fi o societate cu raspundere limitata, avand 3 actionari din care unul majoritar. Acesta se va ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale firmei.

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :


Tabel B.2.1 Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr. Crt. Data achizitionarii PV/ NIR. Grupa de incadrare contabila Valoare de intrare Amortizarea cumulata la data ultimului bilant contabil Valoarea rmasa la data ultimului bilant contabil
9000

Denumire mijloc fix

Buc

1.1 Cladire administrativa pentru exercitarea functiei de contabil,secretar, director, etc. 1.2 Adaposturi pt pui de o saptamana pana la 3 luni; constructie solida, incalzita, izolata termic 1.3. Adaposturi pt hrana si apa curenta, din lemn de 20 mp 1.4.cusca/ cotete portabile pt pui mai mari de 3 luni; usor de intretinut, dezinfectat, cu lungimea de 3.5 m, latime de 1.5 m si inaltime de 60-70cm. 1.5. Depozit pt furaje, cu compartiment pt graunte macinate, concentrate, secara ,

11.04.2006

CLADIRI

18.04.2005

12000

12.02.2006

4000

4 5

14.08.2006 27.01.2006

10000 3000

20 1

soia.

1.6. Depozit pt fanete si furaje cu continut ridicat de apa, lucerna, fan. 1.7. Cladire pt procesul de incubare prevazuta cu camere pt dulapuri de depozitare a oualor,cu diametrul de 100 mm,h-100mm; pt eclozionator locul unde ies puii 12 zile; pt incubator si ovoscop-se verifica ouale. 2.UTILAJE TOTAL 2.1 Moara pt macinat fibroase, cereale, prevazuta cu podea betonata 2.2.Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm 2.3. Tractor Europard 450,prevazut cu lada pe doua axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un disc cu roti reglabile. 3.ANIMALE 4.ALTELE 4.1. Program informatic 4.2. Certificat BIO pt toate produsele fermei,precum si implementarea in productie a trei standarde internationale: ISO 9001/2001, ISO 14001/2005 i HACCP/22001/2005 avnd un flux complet de fabricaie TOTAL

20.09.2006

6600

6.06.2006

6000

100270 10.04.2005 30770

3 1

31.05.2005

19500

16.05.2006

50000

9050 3.02.2007 2000

3 1

18.09.2006

10000

169920

42

Tabel B.2.2 SUPRAFAA TOTALA(MP)/CATEGORIA DE FOLOSIRE

VALOAREA CONTABILA (ron)

(MP)INDIVIZA/ EXCLUSIVA

LOCALITATE/JUDET

SERIE CERTIFICAT

NR CERTIFICAT

1 2

NEAGRA SARULUI/ SUCEAVA COVERCA/ SUCEAVA

150000/ arabil 70000/ fanete

Proprietate privata 5430000 Proprietate privata 1520400 215/N 145 3.02.1992 124/N 237 17.04.1940

DATA EMITERII

Nr.Crt.

SUNATORI/ SUCEAVA TOTAL

80000/ fanete

Proprietate privata N/A 1520400 8470800 162/N N/A 95 N/A 15.10.2000 N/A

B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate


Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul STRUTI PT PRERERODUCERE

Indicatori
Producia medie/cap/an
I 1 2 3 4 5 6 II III 7 8 9 10 A A1 B B1 C

U.M.
Buc 36200/1 euro 22481.29 6300 0 13451.29 2100 0 630 33644 2406.3187 1683.7587 0 64 658.56 58531.6087 58531.6087 168000 168000 109468.3913 40864.55047 68603.84083 187.0244023 117.2081929 585.316087 800 109468.3913 117.2081929

Volum e
21 0 1 1 1 1 1

D E F G H H

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Furaje Material biologic Energie electrica+ combustibil Medicamente Alte materiale Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobnzi la credite Asigurri (8% din valoare pasare) Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenii VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100) PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL MARJA BRUTA(MB) MARJA BRUTA(MB)

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 %

Indicatori

1.Cheltuieli cu furajarea/an Consum Pre furaje RON/kg kg/cap/an


1800 36200 126.9 366.6 112.8 0.603 0.603 0.603 0603

Valoare RON/cap
1086 76.53 221.06 68.20

Curs leu/Euro Orz Ovaz Tarate

Srot soia Faina peste Faina oase Minerale+ vitamine Furaj fibros Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe cap (lei) Revine pe cap (Euro)

35.25 21.15 35.25 7.05 1095

0.603 0.603 0.603 0.603 0.603

21.26 12.80 21.26 4.25 660.30 22806 6300 1086 300

Indicatori Curs leu/Euro =36200 CONSUMURI CU ENERGIA Consum energie adpat Total (ron)/an Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Consum energie mentinere ambient Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Consum energie adaposturi + furajare Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Consum energie incubator Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Consum energie iluminat Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Indicatori

3. Cheltuieli cu energia electrica si combustibil kw kw ron zi/ferma an/ferma Kw 27.86 Pasari/ferma 21 0 0 0

Pasari/ferma 1460

21 0.3740

11

Pasari/ferma 4015

21 0.3740

5.86

Pasari/ferma 2138.9

21 0.3740

Pasari/ferma 2555

21 0.3740

CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Manipulat remorci gunoi grajd Distribuit hrana Alte operaii tehnologice Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro)

litri zi/ferma 55.55 15 10 30.55 122.99

litri an/ferma Pasari/ferma 5475 3650 11150.75

lei litru 21 2.214 2.214 2.214

ron an/ferma Zile /an 0 0 0 0 0 Zile /an 546.04 546.04 150.84 26.00 7.183 Zile /an 1501.61 1501.61 414.81 71.51 19.753 Zile /an 799.95 799.95 220.98 38.09 10.52 Zile /an 955.57 955.57 263.97 45.50 12.57 Lei an/ferma Zile /an 12121.65 8081.1 24687.76 44890.51 12400.69 2137.64 590.51

Valoare ron/cap 365 0

0 0 365

26.00 7.183 365

71.51 19.753 365

38.09 10.52 365

45.50 12.57 Valoare lei/cap 365

2137.64 590.51

TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe pasare (ron) Revine pe pasare (Euro) Revine pe um (ron) Revine pe um (Euro)

Pasari/ferma

21

Zile /an 48693.68 13451.29 2318.75 640.54

365

2318.75 640.54 2318.75 640.54

4.Cheltuieli cu medicamentele Indicatori Pasari /ferma capete /tona Unguent antibiotic Ulei mineral pt. ocluzii amoxicilina 10mg/kg amikacin sulfat 10mg/kg batryl 2,25mg/kg gentamicina 4mg/kg sulfadimetoxina 25-50mg/kg tetraciclina 15mg/kg tribrissen 2ml/kg trimethoprim/Sulfadiazine 48% (40mg/kg) fenbendazol 15mg/kg ivermectin 200mg/kg carbaryl pulbere 5% Apa oxigenata Tifon Total (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe um (ron) Revine pe um (Euro) ron 21 0 28 22 17 13 16 24 26 32 38 42 20 52 18 8 6 7602 2100 Valoare ron/cap 362

362 100 362 100

5.Alte cheltuieli materiale+apa Indicatori capete /tona Cheltuieli diverse(galeti,lopeti,cizme,tifon,etc.) Total (lei) Total (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) lei animal/an 0 0 0 0 0 0 Valoare lei/cap 0

9.Asigurari-cota parte 0.8% din valoare pasare Indicatori Curs Valoare /cap 36200 800 capete 21 Valoare strut ron 2896 Valoare asigurare ron 231.68 Valoare asigurare Euro 64

Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) 10.Amortisment Indicatori Curs 36200 Pasari ferma 21

231.68 64

Valoare ron/cap 2896 0

capete

Valoare grajduri +cladiri Valoare amortizare grajduri + cladiri (2%) ron Valoare amortizare grajduri + cladiri (Euro) Revine pe pasare (ron/an) Revine pe pasare (Euro/an) Revine pe um (ron) Revine pe um (Euro)

119200 2384 658.56 113.52 31.36 113.52 31.36

I.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA Indicatori CONSUMURI CU ENERGIA Norma de ngrijire/ngrijitor Programator Contabil Zootehnist Total fond salarii (ron)/ferma Total (Euro) Revine pe strut (ron) Revine pe strut (Euro) Ajutor omaj( 5%) C A S (23,33%) Contribuii pt.fond sntate(7%) Fond solidaritate (2%) Total fond retribuire (ron)/ferma/an Total fond retribuire (Euro)/ferma an Total fond retribuire (ron)/pasare Total fond retribuire (Euro)/pasare Total fond retribuire (ron)/um Total fond retribuire (Euro)/um Nr. animale 21 nr. ngrijitori animale/ferma 1 1 1 1 salariu ncadrare 21 500 5430 3620 600 ron an/ferma Zile /an 6000 65150 43440 7200 121790 33644 Valoare /cap 365

6089.5 28413.607 8525.3 2435.8 121790 33644

5780 1597 0 0 0 0

5780 1597 5780 1597

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime


Tabel B.4 .1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
FURNIZOR Extern / Intern

Adresa

Cantitate aprox.

Valoare aprox. (ron) + TVA

Produs NUTRETURI CONCENTRATE

% aprox. din total achizitii

RURAL SERVICE S.R.L.

Intern

ARAD, CURTICI, STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 315200 ARAD, CURTICI, STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 315200

1t/ Seminte de legume profesionale de cea mai buna calitate Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia/1.5 t Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi/10 t

23800 100 35700 100

RURAL SERVICE S.R.L.


2

Intern

RURAL SERVICE S.R.L.


3

IDEM

IDEM

416500 100

TOTAL

12.5 t Produs MEDICAMENTE

476000

VELCRIS FARM-VET S.R.L.

intern

SUCEAVA, CAMPULUNG MOLDOVENESC, STR. DOJA GHEORGHE, Nr. 4, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 725100

100

595

100 100 595 476595 100

TOTAL

I TOTAL GENERAL

Tabel B.4 .2 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE FURNIZOR Extern /Intern Adresa Cantitate aprox.
Manusi chirurgicale sterile 20 bax Gluga pt a acoperi capul strutilor/1000 buc Costum salopeta de protectie/50 buc Peitris de granit/ 500t 119000 50 238000 100 8925 100 11900 2570.4 100

Valoare aprox. (ron) + TVA

% aprox. din total achizitii

Produs MATERIALE CONSUMABILE


S.C. DISPOTRADING S.R.L. SABITEI 36, SECT.3, Cod postal: BUCURESTI, Bucuresti 021/ 348.56.74 PREL. TRAIAN nr. 6 GALAI, GALAI 800043 intern PREL. TRAIAN nr. 6 GALAI, GALAI 800043 Iasi bdul.Poitiers nr.14 codpostal 700671

intern

S.C.M. PROGRESUL GALAI

100

S.C.M. PROGRESUL GALAI Societatea Comerciala MECON IASI S.A

intern

Idem

Idem

idem STR. RARE PETRU bl. 2A ap. 51 PIATRA NEAM, NEAM

Nisip/ 1000 t

6.

ITALBALAST S.A.

Idem

idem

119000 50

FAMA PROD S.R.L.

intern

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCURETI-SECTOR 3, BUCURETI 030431 STR. DELEANU BUDAI ION nr. 64 CLUJ NAPOCA, CLUJ Canada

Smirghel pt indepartarea pamantului si a ingrasamintelor/ 1130 role Prosoape de hartie/6 bax Faina de scoici/ 714 100 148750 649573.4 24.99 100 100 100 714

HOLDMANN

intern

SC SURAKI SRL TOTAL

intern

5t 0

USTENSILE+ APARATE 1
S.C. TERRA PLANT SRL intern Barnarel, nr. 5 Neamt Termometru cu mercur/ 10 buc 100

2 .

SC. LIRIA SRL

intern

Schitului, nr. 9, Suceava

Pense / Forfecute/ 100 buc

595 100

FAMA PROD S.R.L.

intern

BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCURETI-SECTOR 3, BUCURETI 030431 Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt

Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua/100 buc

1428

100 Incubator + eclozionator/ 2

Ecoterm s.r.l. Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt

intern

44370.34 100

Ecoterm s.r.l. Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt idem

intern

Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt

Ventilator/6

21420 100

6
idem

idem

idem

Panou radiant ceramic/ 10 Bec economic/ 200

17231.2 100 1190 100 17231.2 100 13784.96

7
idem

idem

idem

8
Idem

Idem

idem

Statia WS 9152/ 2buc Aparat aer conditionat DAIKININVERTER/ 4 buc 0

9
TOTAL

Idem

idem

117275.69

100 100

UTILAJE

SC. DERIK98 IMPEX SRL.

Intern

Berbesti,nr.147, Valcea

Moara de grau MG 54

42562.5 100

2 3

Idem Idem

Idem idem

idem Idem

Siloz furaje/ 1 Adapatoare din plastic/100 Hranitoare din PVC pentru pui./100 Motocositoare/ 3 Motosape/ 3 Semanatoare/ 3 Remorci/ 2 Tractor Europard 450/ 1 buc Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm / 1 buc 0

4307.8 100 1190 100 5831 100 3570 100 2380 2975 100 16660 59500

idem

Idem

Idem+

5 6 7 8 9

Idem Idem Idem Idem Idem

Idem Idem Idem Idem Idem

idem idem idem idem idem

100

100 100

10

Idem TOTAL

Idem

idem

26180 100 165156.3 932005.39

II TOTAL GENERAL

Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

FURNIZOR

Extern / Intern

Adresa COMBUSTIBIL

Cantitate aprox.

Valoare aprox. (ron) + TVA

% aprox. din total achizitii

1. S.C. PETROM S.R.L.

Intern

Str. Argestru, nr. 3, Vatra-Dornei, Jud. Suceava

Motorina 100000 litri


0

263466 100 263466


100

TOTAL Tabel B.4 .4 PRINCIPALELE MATERII PRIME


SOCIETATE STEAUA SUDULUI, ALEXANDRIA, PITESTI TOTAL III TOTAL GENERAL TOTAL GENERAL (I+II+III)

PRODUS 1
OUA DE STRUTI PT INCUBARE

CANT. 120 120

VALOARE aprox. (ron) + TVA 20677.44 20677.44


284143.44 1692743.83

% 100 100 100 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuie


Tabel B.5.1
Nr. crt.

Principalii clieni ai societatii Client Valoare (Nume si adresa) (lei)


Pensiunea Ruby`n N Vatra Dornei Pinului, Nr. 5

Pondere %

Termen de plata

1 2 3 4 5 6

Suceava Pensiunea Le Baron Vatra Dornei, Suceava Crion Cosmetics SRL

72400 28960 18100

35 20 5 10 50 35

7 ZILE 7 ZILE 7 ZILE 7 ZILE idem idem

Tino Productie incaltaminte pentru barbati si copii URL: http://www.tino.rdsbv.ro Mihai Albu (casa de moda) Pensiunea Mos Craciun Vatra Dornei, Suceava TOTAL

131044 181000 72400 503904

120%

Tabel B.5.2 Datele de identificare ale principalilor clieni


Nr. Crt. Societate

Cod Unic de Inregistrare


19056827 J3312042006

Telefon Fax

Adresa
SUCEAVA,RADAUTI STR. VOLOVATULUI, Nr. 55, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 725400

VETFARM BODNAR S.R.L.

0230/562022

Produsele obtinute oua consum sunt valorificate pe baza de contract la SC Crizantema care preia intreaga cantitate de oua, aceasta avand retea de cofetarii. Distributia se efectueaza direct fara inermediari. Livrarile se fac zilnic cu termene de plata la 7 zile.

PARTEA A II - A - DESCRIEREA PROIECTULUI


C. PREZENTAREA PROIECTULUI C.1. Obiectivele proiectului.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.

In ceea ce priveste obiectivul Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite , proiectul prin obiectivul sau are in vedere cresterea calitatii productiei la cerintele pietei,precum si introducerea pe piata a unei noi nise. Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania, si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor. Are in vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul comercializarii produselor. Dezideratul care sta la baza nfiintarii fermei de struti este unul de natura pur economica.

Bugetele de venituri si cheltuieli agrozootehnice Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul STRUTI PT PRERERODUCERE

Indicatori
Producia medie/cap/an
I 1 2 3 4 5 6 II III 7 8 9 10 A A1 B B1 C

U.M.
Buc 36200/1 euro 22481.29 6300 0 13451.29 2100 0 630 33644 2406.3187 1683.7587 0 64 658.56 58531.6087 58531.6087 168000 168000 109468.3913 40864.55047 68603.84083 187.0244023 117.2081929 585.316087 800

Volum e
21 0 1 1 1 1 1

D E F G

CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Furaje Material biologic Energie electrica+ combustibil Medicamente Alte materiale Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA ALTE CONSUMURI(7+8+9+10) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobnzi la credite Asigurri (8% din valoare pasare) Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) din care pt. producia principala VALOAREA PRODUCTIEI din care pt. producia principala VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenii VENIT NET RATA IMPOZABILA (C:A1/100) Venit net(D:A1/100) COST DE PRODUCTIE(A1:100) PRET PIATA INTERN PREVIZIBIL

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1

H H

MARJA BRUTA(MB) MARJA BRUTA(MB)

109468.3913 117.2081929

1 %

Parametrii constructivi si de performanta ai masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect 2/ Incubator + eclozionatorDimensiuni incubator: 135 x 170 x 210(inaltime) cm Dimensiuni eclozionator: 120 x 120 x 90(inaltime) cm Reglaj automat al temperaturii si umiditatii temperatura: 30-45 grade umiditate relativa: 25-70% (agregat frigorific pentru devaporizare, introducere automata de apa pentru umezire )Uniformizarea aerului din interior cu ajutorul ventilatoarelor Sistem de protectie la incalzire cu rezistenta dubla, la arderea rezistentei principale sistemul comuta automat la o rezistenta secundara, cu semnalizare sonora.In caz de avarie, posibilitatea de incalzire manuala. Intoarcerea automata a oualelor Iluminare interioara cu tub neon Consum specific: 700W (variaza in functie de temperatura si umiditatea camerei in care este instalat aparatul) Avertizare sonora la dereglari ale parametrilor programati Cutie din panouri tip "Sandwich" galvanizat si vopsit Oua de struti din rasa African Black Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua Moara de grau MG 54 Capacitatea de macinare(Kg/h) 400 Puterea electrica instalata(KW) 29,7 Grad de extractie ( % ) 56 - 62 Numar sorturi de faina 1 sau 2 Nr. pasaje(macinare+cernere) 2 Numar valturi / numar macinisuri 2 ,/ 6 Gabarit ( L x l x H ) ( m ) 15x4,5x4,5 Greutate ( kg ) 5600 Ventilator se livreaza cu motoare cu turatie variabila mono sau trifazice, cu debite de la 8660 mc/h pana la 48.500 mc/h iar distantele de refulare sunt de la 67m pana la 146m. Ventilatoare cu garantie 36 luni. Siloz furaje pentru ferma de vaci, porci sau pasari capacitate 6mc, din fibra de sticla, pregatit pentru incarcare pneumatica.Livrare din Brasov, asamblat cu palnie de descarcare si optional se poate livra cu motoreductor, spira si teava pentru transportor de furaje. Adapatoare din plastic pentru pui. Apa nu se scurge, nu se murdareste, adapatoarea nu poate fi rasturnata de pui.Volum 5L

Hranitoare din PVC pentru pui. Nivelul de hrana poate fi reglat in 3 trepte. Se livreaza cu capac de protectie la partea superioara. Panou radiant ceramic - echipament de incalzire radianta cu randament maxim. Functionarea unui panou radiant este pe combustibil gazos. Montajul de panouri radiante este facil si se face suspendat la tavan sau pe stilpi (suporti). Posibilitate de incalzire zonala a posturilor de lucru individuale Bec economic pentru ferme obtine o economie de 75% la costurile cu iluminarea in ferma de pui Culori bec economic: bec verde (1200lumeni), bec alb (900 lumeni), bec rosu (600 lumeni), bec albastru (300 lumeni). Carcasa si abajurul protejate IP55 Statia data - prognoza meteo cu trei icoane (cu reglaj sensibilitate) + tendinta meteo cu sageata- indicator de confort interior (in functie de temperatura si umiditate aer) - temperatura interioara/exterioara in gradeC /gradeF, cu inregistrarea minimelor si maximelor cu ora si data masurarii, - umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelorpresiunea atmosferica relativa in hPa/inHg, cu valoarea de referinta reglabila - curba barometrica pe 12 de ore - ecran LCD cu contrast reglabil indicator de uzura baterii. - datele masurate de senzorul exterior se transmit la consola interioara prin radio 433 MHz, pana la distanta de 100 m in spatiu liber. Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER- numai racire si pompa de caldura Modele: de perete,pardoseala,tavan,pentru racordare la tubulatura,casete de tavan,multi-split (max. 4 unitati interioare),VRV cu recuperare de caldura,chiller-e si ventiloconvectoare Capacitate de racire/incalzire aparate aer conditionat:9000 60000 BTU/h Clasa energetica: A Freon ecologic R410AGarantie 3 ani Montaj in max 7 zile Tractor Europard 450,prevazut cu lada pe doua axe,cu plug prevazut cu 3 trupite si un disc cu roti reglabile. Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm WS 9152 afiseaza pe display mic: - ora exacta - ore/minute, radiocontrolata DCF-77

Fluxul tehnologic pentru cresterea strutilor 1. Achizitionarea a 120 de oua de strut, unde vom tine cont de dimensiunea acestora ce trebuie sa fie intre 1300-1700g, grosimea cojii: 1.7-2.0 mm, sa fie de calitate , adica sa provina dintr-o linie genetica de reproductie a rasei Afrikan Black. 2. Depozitarea oualor se va realiza pe un gratar de sarma curat la o temperatura de 20 de grade Celsius si o umiditate relativa de 75%. 3. Ouale trebuie invartite de 3 ori pe zi pana la incubare, dupa care sunt plasate sub ultraviolete timp de 7 zile pt a elimina bacteriile, se va mentine o temperatura de 21 grade Celsius si o umiditate de 35% pt a preveni aparitia unor pui umflati. 4. Preincalzirea oualor se realizeaza inainte de a le plasa in incubator, cel putin 12 ore, la o temperatura a camerei de 25 grade Celsius. 5. Curatarea si dezinfectarea oualor cu produse speciale din comert, iar daca acestea nu exista vom putea folosi o solutie de clormina cu care se sterg ouale, apoi se sterg cu o carpa imnuiata in apa,apoi cu o a treia carpa pentru a le lasa uscate. 6. Pastrarea oualor in frigider ,inainte de introducerea in incubator, la temperaturi de 1315 grade C si o umiditate relativa de 75% pentru a reduce pierderea de apa a acestora. 7. Examinarea atat pe interior cat si pe exterior a oualor inainte de introducerea in incubator, cu ajutorul unui ovoscop. Pe exterior se va urmari existenta marcajului de individualizare a fiecarui ou, existenta unor pete de murdarie mucegai, integritatea oului. Ovoscoparea se realizeaza la introducerea oualor in incubator, la 14 zile cand se scot ouale nefertile, la 28 si 39 de zile. 8. Introducerea intr-o incapere timp de 24 ore la temperatura camerei a oualor inainte de incubare pentru a nu fi supuse unui soc termic. 9. Incubatia realizata la 30- 35 grade C, umiditate de 45%, ventilatie cu aer curat sa nu depaseasca 20 % si intoarcerea oualor in incubator de cel putin 6 ori pe zi. 10. Pozitionarea si manipuilarea oualor pe perioada incubatiei. 11. Ecloziunea care se realizeaza la 39 de zile de la incubatie iar ouale se scot din cofrajele de incubatie si se introduc in eclozionator unde temperatura trebuie sa fie ca si in incubator. 12. Se realilzeaza inregistrarea electronica a puilor, precum si a altor evenimente cum ar fi cauzele incubatiei nereusite si aplicarea unei etichete la piciorul fiecarui pui pt a putea fi identificati.

13. Hranirea puilor dupa 4-5 zile cu 100 g /cap/pui ,de la iesirea lor din oua, insa noaptea nu se vor hrani. 14. Ingrijirea puilor de 1 saptamana, apoi a celor de 1 saptamana pana la1 luna, intimpul noptii administrandu-se apa. 15. Determinarea sexului puilor se efectueaza la varsta de 12 saptamani. 16. Alimentatia puilor pana la 9 saptamani, carora trebuie sa li se administreze intre 100300 g/zi/cap de nutret,trebuind sa aiba 4,5-5 kg. 17. Alimentatia puilor de strut in crestere de la 9 saptamani pana la 42 saptamani, timp in care trebuie sa li administreze concentrat: 300-500g/zi/cap si nutret fibros : 800-1.5 kg /zi /cap. 18. Alimentatia strutilor pt taiere :120-150 kg de nutret. 19. Alimentatia puilor destinati reproductiei, adica de la 42 de saptamani pana la maturitatea sexuala,timp in care trebuie sa li se administreze 2 ratii de concentrate /zi /cap si 3 ratii de tainuri /zi /cap plus fructe si legume. 20. Introducerea pietrisului in alimentatia strutilor se realizeaza inca de la varsta de cateva saptamani si urmarirea consumului de hrana pe care il realizeaza strutii. 21. Schimbarea hranei se realizeaza la schimbarea anotimpurilor inainte de imperechere. 22. Prevenirea ocluziilor provenetricolului ce se datoresc unor conditiii necorespunzatoare de trai. 23. Taierea strutilor 24. Colectarea penelor dupa marime si calitate,imediat dupa taiere, dar si recoltarea penelor care se face o data pe an la 5-6 cm de piele, din varful aripilor masculilor, cozi si piept-care se va realiza cu cateva luni inainte de sacrificarea strutilor pt a obtine o piele de calitate superioara. 25. Depozitarea si conservarea pieilor. 26. Examinarea organelor si carcasei strutilor de catre medicul veterinar pt a decide destinatia catre consum. 27. Racirea si transarea carnii pe categorii de calitate,cea destinata pt consum recent se refrigereaza, iar cea care se pastreaza pt un timp mai indelungat se va congela. Valorificarea tuturor produselor atat pe piata interna cat si pe cea internationala

C.3. Managementul proiectului


Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante pentru proiect

Curriculum Vitae European


IORDACHE RAMONA INFORMAII PERSONALE Nume IORDACHE RAMONA Adres Sat Neagra- Sarului, com. Saru Dornei,cod 727515 Telefon 0744606924 Fax E-mail monyk_sympatik@yahoo.com Naionalitate ROMANA Data naterii 01.02.1982 EXPERIEN PROFESIONAL

02.08.2000- 25.07.2001 -am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor necalificat la brutaria SC FEL GHY SRL, VATRA DORNEI; 01.08.2002-30.09.2002 am fost angajata ca sezonier la fabrica de prelucrare a hribilor SRL IN. CO. N., NEAGRA-SARULUI; 13.11.2002-27.06.2003- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor necalificat la hotel restaurant CAROL din cadrul statiunii SC DORNA TURISM SA, VATRA DORNEI; 03.11.2004-01.06.2005- am fost angajata pe o perioada nedeterminata ca muncitor necalificat la discoteca SC BUJOR DE MUNTE SRL SARU DORNEI.

EDUCAIE I FORMARE

15.09.2006-15.07.2010- Viitoare absolventa a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la BradIasi,Specializarea Inginerie Economica in Agricultura; 12.07.2006-5.12.2006-am participat la programul de calificare Preparator produse lactate, organizat de SC CRISLO SRL,VATRA DORNEI,jud SUCEAVA unde am primit calificarea mai sus mentionata; 15.09.1996-15.07.2000- am absolvit Liceul GRUP SCOLAR VATRA DORNEI,la profilul chimie-biologie; 15.09.1988-15.07.1996- am absolvit Scoala Generala cu clasele I-VIII din NEAGRASARULUI.jud SUCEAVA.

APTITUDINI I COMPETENE PERSONALE Sociabila, ambitioasa, foarte corecta, detest discriminarile cu privire la clasele sociale, responsabila, increzatoare in fortele proprii, iubitoare de tot ce reprezinta frumusete( culturala, intelectuala,a naturii, sufleteasca,etc),optimista, incapatanata si gata oricand sa-mi ajut prietenii, fidela idealurilor mele si celor din jur. Limba matern Romana Limbi strine cunoscute Limba germana- scris mediu, citit bine,vorbit mediu; Aptitudini i competene sociale Am practicat sportul de iarna Schi fond care se realiza atat individual cat si pe echipe.Imi place sa joc handbal, volei, uneori si fotbal; iubesc calatoriile,dansul,parcurile de distractii, si as fi oricand dispusa sa practic si alte sporturi extreme . Aptitudini i competene Organizatorice In experienta mea profesionla am avut ocazia sa coordonez bunul mers al fluxului tehnologic de la brutaria sus mentionata; la hotelul restaurant am profesat ca bucatar si adjunctul sef fiind intr-o criza de personal, m-a delegat sa coordonez toate comenzile clientilor, pt bunul mers al restaurantului. La discoteca am lucrat ca barman ospatar si trebuia sa tin evidenta comenzilor pe care le faceam furnizorilor, sa verific marfa

primita ,sa fac inventar si sa atrag cat mai multi clienti prin ospitalitatea cu care erau primiti de fiecare data. Aptitudini i competene Tehnice Urmez cursurile de ECDL si doresc ca pe viitor sa urmez si cursuri de AUTOCAD Permis de conducere Detin permis de conducere categoria B si intetionez sa obtin permis si pt categoria A. Alte aptitudini i Competene Rezistenta psihica in situatii limita. Imi place sa studiez si sa inteleg experientele de viata ale celor din jurul meu. INFORMAII SUPLIMENTARE Nu exista. ANEXE Nu este cazul Studiile si experiena (relevante pentru proiect) :
C V Responsabilul legal ntreprinderea S.C. RAMIODA SRL (Responsabilul tehnic) NU ESTE CAZUL 1. Nume: Prenume: Funcia Studii si experiena: C V Responsabilul tehnic ntreprinderea Funcia avuta Perioada Funcia avuta INGINER ECONOMIST Perioada In prezent

In prezent

C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea in functiune a proiectului
Tabel C.4.1

Lista de achizitii active Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
VELCRIS FARMVET S.R.L. S.C. TERRA PLANT SRL SC. LIRIA SRL FAMA PROD

Date furnizor
SUCEAVA, CAMPULUNG MOLDOVENESC, STR. DOJA GHEORGHE, Nr. 4, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 725100 Barnarel, nr. 5 Neamt Schitului, nr. 9, Suceava BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCURETI-SECTOR 3, BUCURETI 030431 Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt

Produs/buc

Valoare estimata (RON/EUR)

% din total valoare eligibila a proiectului

100

595

100
24.99 Termometru cu mercur/ 10 buc Pense / Forfecute/ 100 buc Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de praf de pe oua/100 buc 595 100 100

2 3

S.R.L.

1428 100

Ecoterm s.r.l. Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt Ecoterm s.r.l. Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt idem idem idem Idem S.C. DISPOTRADING S.R.L. S.C.M.

Incubator + eclozionator/ 2

44370.34 100

Str. Movila Petru.nr.6, Piatra Neamt

Ventilator/6

21420 100 100 100 100 100 2570.4 100 11900

7 8 9 10 11

idem idem idem idem SABITEI 36, SECT.3, Cod postal: BUCURESTI, Bucuresti 021/ 348.56.74 PREL. TRAIAN nr. 6 GALAI, GALAI 800043

Panou radiant ceramic/ 10 Bec economic/ 200 Statia WS 9152/ 2buc Aparat aer conditionat DAIKIN-INVERTER/ 4 buc Manusi chirurgicale sterile 20 bax

17231.2 1190 17231.2 13784.96

12

PROGRESUL GALAI S.C.M.

Gluga pt a acoperi capul strutilor/1000 buc 100 Costum salopeta de protectie/50

13

PROGRESUL GALAI

PREL. TRAIAN nr. 6 GALAI, GALAI 800043

buc 8925 100

14 15

Societatea Comerciala MECON IASI S.A Idem

Iasi bdul.Poitiers nr.14 cod-postal 700671 idem

Peitris de granit/ 500t Nisip/ 1000 t

119000 238000 50 100

ITALBALAST

16

S.A.

STR. RARE PETRU bl. 2A ap. 51 PIATRA NEAM, NEAM BD. GRIGORESCU NICOLAE nr. 5 bl. M4 sc. 4 et parter Ap. 64 BUCURETI-SECTOR 3, BUCURETI 030431 STR. DELEANU BUDAI ION nr. 64 CLUJ NAPOCA, CLUJ Canada Berbesti,nr.147, Valcea idem Idem Idem+ idem idem idem idem idem idem

idem

119000 50

Smirghel pt indepartarea pamantului si a ingrasamintelor/ 1130 role Prosoape de hartie/6 bax Faina de scoici/ 5t Moara de grau MG 54 Siloz furaje/ 1 Adapatoare din plastic/100 Hranitoare din PVC pentru pui./100 Motocositoare/ 3 Motosape/ 3 Semanatoare/ 3 Remorci/ 2 Tractor Europard 450/ 1 buc Tocator pt tocarea furajelor la dimensiuni de 5 mm / 1 buc 714 100 148750 42562.5 4307.8 1190 5831 3570 2380 2975 16660 59500 26180 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 714 100

17

FAMA PROD S.R.L.

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

HOLDMANN

SC SURAKI SRL SC. DERIK98 IMPEX SRL. Idem Idem idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem

TOTAL Lista de achizitii materii prime Nr. Crt. Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare)
RURAL SERVICE S.R.L. RURAL SERVICE S.R.L. RURAL SERVICE S.R.L.

815324.7

Date furnizor

Produs

Valoare estimata (EUR)

% din total necesar de materii prime

ARAD, CURTICI, STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 315200 ARAD, CURTICI, STR. REVOLUTIEI, Nr. 64, Bl. , Intr. , Et. , Apt. Cod postal: 315200 IDEM Str. Argestru, nr. 3, VatraDornei, Jud. Suceava OUA DE STRUTI PT INCUBARE TOTAL

1t/ Seminte de legume profesionale de cea mai buna calitate Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia/1.5 t Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi/10 t Motorina 100000 litri 120

23800 100 35700 100 416500 100 263466 100 100 100

1. S.C. PETROM S.R.L. STEAUA SUDULUI, ALEXANDRIA, PITESTI

20677.44 476000

C.5. Personal si instruire


Tabel C.5.1

Nr. Crt.

Specialitate TOTAL

Grafic angajare personal Numr 2008 2009 2010 2011 4 1 1 2

2012 3

2013 13

C.6. Graficul estimat al proiectului


Durata de realizare (luni) si etape principale Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in perioada de gratie.

DIAGRAMA GANT ANUL I AL IMPLEMENTARII


Activitati 1.Incubator +eclozionator 2.Oua de struti din rasa African Black 3.Manusi chirurgicale sterile 4.Termometru cu mercur 5.Peitris de granit 6.Prosoape de hartie/ 7.Costum salopeta de protectie 8.Faina de scoici 9.Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti. 10.Unguent antibiotic 11.Pensule moi pt indepartarea firelor de nisip si de 1200 500 2160 21 200000 200 7500 41666.6 116666.6 01 02 18643 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12

17376

praf de pe oua 12.Ventilatoare 13.Adapatoare din plastic pentru pui 14.Hranitoare din PVC pentru pui.. 15.Panou radiant ceramic echipament de incalzire radianta cu randament maxim. 16.Bec economic pentru ferme 17.Statia WS 9152 afiseaza pe display mic:, - umiditatea aerului interior/exterior in RH%, cu inregistrarea minimelor si maximelor 18.Aparat aer conditionat DAIKININVERTERnumai racire si pompa de caldura 19.Seminte de legume profesionale de cea mai buna calitate. 20.Motosape 29. Semanatoare 21.Nisip 22.Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia 1000 14480

18000 1000 4900

14480

11584

6666.6

2000 2500 200000 10000

ANUL II AL IMPLEMENTARII Activitati 1.Motorina 2. Pense / Forfecute 3.Cleste de taiat sarma de dimensiuni mici 4.Smirghel pt indepartarea pamantului si a ingrasamintelor 600 01 02 03 04 05 06 07 500 1500 08 09 10 221400 11 12

5. Faina de scoici 6.Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti. 7.Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia 8.Seminte de legume profesionale de cea mai buna calitate. 9.Siloz furaje pentru ferma de pasari 10.Prosoape de hartie/ 3620 200

41666.6 116666.6

10000

6666.6

ANUL III AL IMPLEMENTARII Activitati 1.Gluga pt a acoperi capul strutilor 2.Faina de scoici 3.Furaje si nutreturi combinate, premixuri, concentrate, aditivi, sroturi si livreaza toata gama de aditivi sau adaosuri destinate hrana pentru struti. 4.Remorci 5.Seminte de lucerna, trifoi , secara, orz, soia 6.Tocator pt tocarea furajelor 7.Seminte de 22000 6666.6 14000 10000 41666.6 116666.6 01 10000 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12

legume profesionale de cea mai buna calitate. 8.Prosoape de hartie/ 9.Motocositoare 10.Tractor Europard 450 11.Incubator +eclozionator 12.MOARA DE GRAU MG 54 18643 35770 200 3000 50000

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri Fundamentarea investitiei consta in faptul ca localitatea unde va fi implementat acest proiect detine o suprafata de 60% de teren care nu este pus inca in valoare la capacitatea lui maxima,noi vom incerca sa valorificam aproximativ 25% din acest teren. Pe de alta parte vom incerca sa reducem rata somajului oferind locuri de munca, deoarece aceasta zona se confrunta cu un grad ridicat de somaj. Vom incerca sa atragem investitori atat din tara cat si din strainatate pt a realiza o dezvoltare economica cat mai viabila. Oportunitati majore ale cresterii strutilor sunt: 1. Terenul necesar unei ferme de struti este mic, ajungand doar 500-1000 m2 . 2. Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii. 3. Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute. 4. Amenajarile necesare strutilor nu sunt costisitoare, putand fi realizate din lemn sau teava. 5. Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, ovaz, triticale si concentrate. 6. Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile. 7. Perioada mare de fertilitate a strutilor - peste 30 de ani. 8. Randament mult superior celorlalte animale si pasari (avantajele) 9. Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 90 oua / an /trio de struti 10. Ajung la o greutate de sacrificare de peste 110 kg in 12 luni

11. Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate 12. Strutii au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de colesterol, calorii si grasime.(calitati) 13. Grasimea de strut este cautata in industria farmaceutica si cosmetica. 14. Pielea de strut este folosita in marochinaria de lux 15. Penele strutilor sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice) 16. Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala. 17. Exista posibilitatea procesarii si vinderii carnii de strut in Romania datorita existentei abatoarelor specializate.

D. PROIECII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de productie D.3. Fluxul de numerar previzionat ( pe o perioada de 5 ani )


Curs Euro / leu 36200..din data de 5.05.2008.... Procent finantare publica = 67.% Cheltuieli eligibile - RONAjutor public nerambursabil Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT 469912.41 100000 369912.41 1423977 129810.05 27624.30 102185.74 393363.81 162272.2721 19000 89283.3579 270555.63 44826.5945 5248.61 24663.91 73749.12 740467.41 119000 621467.41 1694532 204549 33070.91 171478.1 468102.76 954064.59 263553.75 954064.59 263553.75 Euro Cheltuieli neeligibile -RONEuro - RONTotal Euro

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului.

Solicit acest procent mai mare de 50% deoarece proiectul meu se adapteaza la standardele comunitare nou introduse, este axat pe sectorul de crestere a animalelor mai exact cresterea pasarilor in sistem extensiv pt oua de consum,deoarece sunt membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare,deoarece exploatatia mea agricola nu a mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate,deoarece exploatatia mea este axata pe cresterea animalelor in sistem ecologic,deoarece ma incadrez in criteriul exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani,la data depunerii proiectului si deoarece exploatatia mea agricola este intr-o zona defavorizata. (67%).

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR I NTOCMIREA ASOLAMENTULUI 2.1. Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului
Tabelul 1 Mrimea i structura categoriilor de folosin a terenului Specificare Suprafaa total Teren agricol Teren arabil - din care irigat Puni naturale Fnee naturale Livezi Vii Teren neproductiv Ha 792 767 % din total 100,0 96.84 42.93 42.93 8.46 23.36 12.63 9.47 3.16 % din agricol 100,0 44.33 44.33 8.74 24.12 13.04 9.77

340
340 67 185 100 75 25

Condiii naturale Temperatura medie anual : 5 grade Celsius,17 grade Celsius in luna iulie, iar in luna ianuarie -6 grade Celsius b) Precipitaii medii anuale
a)

Datorit pdurilor i munilor nconjurtori media anual de precipitaii este de 900 mm pe cmp.densitatea precipitaiilor este maxim n iunnnie i iulie,ns i precipitaiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realiznd un strat de zpad de 1,1-1,6 m grosime.precipitaiile abundente din perioada de iarn constituie un fenomen characteristic al zonei. Iernile ncep devreme i dureaz 5-6 luni,iar n unele locuri umbroase zpada se menine pn n ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele n scimb sunt mai secetoase. Precipitaii lunare Precipitaiile au un regim influenat n mare msur de caracterul musonic al circulaiei vestice, de origine atlantic, acurenilor de aer. Valoarea precipitaiilor medii anuale este de672 mm. cele mai mari cantiti de precipitaii cad n intervalul mai-august,deci n anotimpul cald, cnd exist condiii prielnice pentru formarea ploilor de convencie. c) Tipul de sol predominant, textura

Calitatea solului La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea i evoluia solurilor a stat la actiunea continu i difereniat a factorilor externi i interni asupra materialului litologic de suprafa. Unle au dus la dezagregarea i mrunirea rocii, altele la formarea argilei i redistribuirea acesteia pe profilul solului, atele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului-humusul. Pe fundul depresiunii i a formelor de relief convocate sau format solurile gleice,cauzate de nivelul ridicat al apei freatice. Solurile dominante sunt brune i glbui de pdure,favorabile pdurilor de conifere,fneelor de bun calitate punilor i plantelor de nutre cultivate. Condiiile naturale din zon au fcut s se separe 5 clase de soluri, care, la rndul lors au subdivizat n 11 tipuri de sol i 20 desubtipuri de sol. Sourile se situeaz n teritoriu, nscriindu-se pe forme de relief i formaiuni geologice. Astfel n esul Bistriei, al Dornei i Al principalelor raie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evoluie i hidromorfism,apoi pe vertical pe formaiuni ale cristalinului s-au dezvoltat soluri brune acide. Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Categorii de folosin ale terenurilor Total suprafa agricol (hectare) Arabil (ha) Din care:

Puni (ha)

Fnee (ha)

3.232

253

1.215

1.764

Categoria terenului

Suprafaa

ARABIL

253

FORESTIER

10.856

APE

100

DRUMURI

42

CONSTRUCII

89

NEPRODUCTIV

115

35

PUNI

1.215

FNEE

1.764

TOTAL

14.434

Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupnd 76% din total suprafa, n timp ce suprafaa agricol ocup numai 22%.
Suprafaa cultivat Producia agricol 1995 2002 1995 2002 Producia (tone)

Cartofi

96

110

960

1375

Legume

20

278

20

208

Fructe

11

Plante de nutre

121

1676

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute n vedere; culturile alese)


MAZAREA- prezinta importanta pentru ca boabele sale sunt folosite in alimentatie, in stare verde sau ca boabe uscate. Plantele de mazare cat si boabele au intrebuintari furajere multiple : nutret verde, fan, nutreturi combinate, etc. De asemenea prezinta si importanta agronomica deoarece este complet mecanizabila, are perioada de vegetatie scurta, lasa terenul curat de buruieni cu o umiditate suficienta si bogat in azot. Boabele au o valoare alimentara si furajera excelenta deoarece contin cca 25% proteine, cca 50% amidon,1.2% lipide, 6.1% celuloza, 3.5 % saruri minerale. SECARA- a fost luata in cultura mai tarziu si se cultiva in primul rand pentru hrana omului fiind considerata a doua cereala panificabila; prezinta avantajul ca se poate cultiva in conditii improprii graului valorificand astfel majoritatea terenurilor si se foloseste singura sau in amestec la prepararea painii. Faina are o culoare neagra dar cu un continut ridicat in proteina. Urluiala este un nutret concentrat, valoros, avand un continut proteic de cca 14-15%. Ca planta de nutret se poate cultiva singura sau in amestec cu mazarichea, dand un furaj ce se poate valorifica sub forma de masa verde, pasune, fan. Boabele se pot utiliza in industria alcoolului, amidonului, glucozei. Culturile infectate artificial determina aparitia sclerotilor de cornul secarii cu utilizari in industria farmaceutica. Paiele se utilizeaza ca furaj grosier, asternut, impletituri si industria celulozei si hartiei. CARTOFUL - Cartoful prezinta o deosebita importanta n alimentatia oamenilor, n furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. n alimentatia oamenilor cartoful se

36

foloseste n stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori pinea si fiind de nenlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicat, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (n special vitamina C). Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza n diferite tari ale lumii ntre 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania 120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. n Romnia consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi. n furajarea animalelor cartoful este valoros, n primul rnd pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati. Se impune o oarecare prudenta, deoarece n tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de alcaloizi care formeaza solanina, imprimnd hranei gust amar, dar care poate produce si deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante). Cartoful se utilizeaza n industria alimentara, obtinndu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); pommes frittes (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. n industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic. Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc n cultura Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un coninut mediu de 25% substan uscat i 75% ap. n substana uscat predomin amidonul, urmat de proteine i sruri minerale Cartoful este i o surs de vitamine pentru organism (B1, B6, PP, C) i de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodiu, calciu, fier). Alegerea soiurilor i hibrizilor (criteriile avute n vedere; soiurile i hibrizi alei pentru fiecare cultur)

Genul Pisum L. are mai multe specii, insa importanta practica prezinta numai Pisum salivum L. si Pisum arvense L. Mazarea, Pisum sativum L., poseda numeroase varietati si forme. Soiurile de mazare cultivate in tara noastra apartin varietatilor grandise-mineum Gov., glaucospermum Gov. si 37

vulgatum Korn. Radacina este pivotanta si puternic dezvoltata, cu numeroase ramificatii laterale pe care se gasesc nodozitatile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei sa foloseasca fosforul si alte substante nutritive din compusii greu solubili. Soiuri de mazare:

Diana; Perla de Mai;

Soiuri de secar recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart Soiuri de cartof

Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC; Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE; De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS. Soiuri de cartofi:

Sucevia 02

85100

oval roz- alungit, Romni violac coaja roie, 14-16 43 a ee miez galben deschis Romni alba a Romni a

consum var toamn

B arsa 02 Cain 03

98 105110

rotund - oval, 14- 17 28-34 R galben rotund - oval, 19-20 42 galben i 18,6 48,5

oval albast alungit, 93 - Romni r Siculus 03 coaja 107 a -desc pulpa his galben

consum MR var toamn industrializa MR S re alimentaie consum toamn RM iarn, M industrializ C/D

Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a.

38

Amplasarea cartofi timpurii bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele; nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.

cartofi de vara bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret; nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.

cartofi de toamna bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele de nutre anuale nerecomandata este cultura de cartof.

Lucrarile solului aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani; 25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna); pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi de vara, toamna)

Pregatirea materialului de plantat sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45; incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor cartofi de vara epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 60-70 cm.

39

cartofi de toamna epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 70-75 cm.

Intretinerea culturii de cartofi fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara, toamna); erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha + Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa plantare (toamna); intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3 prasile si rebilonare (de toamna); combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc. irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2; cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684; cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684

2.3. Intocmirea asolamentului


Specificare Suprafaa total a terenului arabil Suprafaa medie a solei Ha 340 113.3(4)

40

Tabelul 2

Schema rotaiei culturilor

SOLA/ANUL I II III

2009 MAZARE SECARA CARTOF

2010 SECARA CARTOF MAZARE

2011 CARTOF MAZARE SECARA

41

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCIE AGRICOL 3.1. Proiectarea produciilor medii prin metoda bonitrii terenurilor agricole Tabelul 3 Date iniiale
Cultura Tipul de sol Suprafa a - ha (Si) Nota de bonitare pentru condiiile ecologice (Pi) Corecia pt. distan i felul drumului (k) Coeficient de potenare (c) Producia medie realizat

Mazare Secara Cartof TOTAL

113.3 113.3 113.4 340

86 86 86

+3 +3 +3

1.2 1.2 1.2

1850 2000 15000 18850

2) Notele totale de bonitare pentru condiiile ecologice (Ni): Mazare 9743.8 Ni = Si x Pi Secara 9743.8 Cartof 9752.4 TOTAL =29240 3) Nota medie ponderat de bonitare:
N mp =
1)

Ni = 86 Si total

Producia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare: Mazare


Pkg/punct Prod.de pe intreaga supraf. = = 21.51 kg/pct N i total

Secara
Pkg/punct = Prod.de pe intreaga supraf. = 23.26 kg/pct N i total

Cartof
Pkg/punct Prod.de pe intreaga supraf. = = 174.42 kg/pct N i total

6) Corecia total n funcie de distan i drumuri: Ct = S x k

42

Suprafa

coeficient corecie

Mazare Secara Cartof TOTAL =

339.9 339.9 340.2 1020

7)

Nota de bonitare recalculat (Nbr) Nbr = Nota total de bonitare Corecia Mazare 9403.9 Secara 9403.9 Cartof 9412.2

8)

Notele totale de bonitare potenate (Ntp): Nota de bonitare recalculat (Nbr) Coeficient de potenare Mazare 11284.68 Secara 11284.68 Cartof 11294.64

Ntp

9) Producia total pe cultur pentru fiecare unitate de sol (Pt): Producia ce revine pe un punct de bonitare P(kg/punct) Mazare 242733.47 Secara 262481.66

Pt

Nota total de bonitare potenat (Ntp)

Cartof TOTAL=
10)

1970011.11 2475226.24

Producia medie la hectar: Pmc Pmc Mazare Pmc Secara Pmc Cartof = Producia total = Producia total Producia total : : : Suprafaa total Suprafaa total Suprafaa total = = = 2142.4 2316.7 17372.23

43

3.2 STABILIREA CANTITILOR DE NGRMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de ngrminte s-a efectuat inndu-se cont att de produciile medii ct i de existentul de suprafa activ din sol. S-au luat n considerare i pierderile rezultate prin levigare. n tabelul 4 este prezentat calculul dozelor de ngrminte chimice la ha separat pentru cele 3 culturi n parte. Tabelul 4

44

Calculul dozelor de ngrminte chimice


Nr . Cr t. SPECIFICA RE U.M . MAZARE N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Producie medie Consum specific S.a. de administrat S.a. n sol Diferena de adm. Pierderi prin levigare Cant. pierdut prin levigare Total s.a. de administrat Tipul de ngrmnt Coninutul n s.a. a ngr. Doza de ngr. de administrat Kg/ ha Kg s.a./t Kg Kg Kg s.a. % Kg s.a. Kg 21 45 35 10 13 1.3 11.3 NO4NO3 P
2142.4

CULTUR A SECAR A P
2316.7

K 0 0 0 0 7 0 0 Sar e de K 20 0

N 23 53.28 25 28. 28 16 4.53 32.81 NO4NO3

K 20 46.33 17 29.33 8 2.35 31.68 Sare de K 20 79.2

N 6 104.23 55.23 49 16 7.48 56.48 NO4NO3

CARTO F P
17372.23

K 8 138.9 8 122 16.98 7 1.12 18.1 Sare de K 20 90.5

16 34.28 26 8.28 5 0.414 8.7 Superfosf at concentrat 27 32

11 25.48 7 18.48 6 1.11 19.6 Superfo sfat concent rat 27 73

2 34.74 3 31.74 4 1.27 33 Superfo sfat concent rat. 27 122.2

10 11

Kg/t kg

47 24

47 69.81

47 121

45

3.3 PLANUL DE CULTUR Planul de cultur cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecreia, produciile medii i totale. (tabelul 5) Tabelul 5 ntocmirea planului de cultur Cultura
Mazare Secara Cartof

Suprafaa (ha)
113.3 113.3 113.4

Producii medii (kg/ha)


2142.4 2316.7 17372.23

Producia total (t)


553.44 786.36
17.37223

Pre livrare (ron/kg)


2.8 0.8 1

3.4 FUNDAMENTAREA FIELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI


n vederea organizrii proceselor de munc i de producie, n etapa pregtitoare, se ntocmesc fiele tehnologice pe culturi. Informaiile cuprinse n fiele tehnologice servesc n acelai timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaiei produciei, determinarea volumului lucrrilor mecanice i manuale, necesarul de for de munc, cantitile de materiale i mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare. DATELE NECESARE: 1. Culturile incluse n planul de producie al firmei. 2. Suprafaa ocupat de fiecare cultur n parte. 3. Culturile premergtoare. 4. Producia medie i total a fiecrei culturi. 5. Lucrrile tehnologice, n ordinea cronologic a executrilor. 6. Perioada de executare i data lucrrii. 7. Mijloacele cu care se execut lucrarea. 8. Tarifele de plat pentru lucrrile mecanice. 9. Tarifele de plat pentru lucrrile manuale pe categorii. 10. Cuantumul taxelor pentru CAS, omaj, risc, asigurare.

46

11. Amortismentul specific. 12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preul unitar i cota pentru cheltuielile de aprovizionare. 13. Cota de cheltuieli indirecte (comune i generale). MODUL DE LUCRU: 1. Se nscriu n fi datele privind suprafaa i producia medie. Producia medie se planific n raport cu fertilitatea solului i cantitatea de ngrmnt aplicat. 2. Se nscriu lucrrile tehnologice, n ordinea executrii lor, precizndu-se toat perioada optim de execuie i durata fiecrei lucrri. 3. Pentru fiecare n parte se determin: volumul lucrrilor, sumele necesare i materiale. 4. La lucrrile manuale, n raport cu volumul lucrrii, se calculeaz numrul de zile om, iar fondul de salarii rezult nmulind numrul de zile om necesar pentru evaluarea lucrrii cu tariful pe zi/om corespunztor. 5. Taxele asupra fondului de salarii se calculeaz aplicnd cota n proporie de 30% pentru CAS, 5% pentru fondul de omaj, 1% pentru risc i asigurare, impozit, 15% asupra sumei care reprezint fondul de salarii. 6. Amortismentul specific se determin n raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectiv i durata de folosire.
7.

Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculeaz o cot parte din valoarea materialului folosit.

8. Din nsumarea pentru lucrrile mecanice, lucrrile manuale, taxe asupra valorilor, materialelor, se obin cheltuielile de producie. 9. La cheltuielile directe se aplic cota de cheltuieli comune i prin nsumarea lor se determin cheltuielile de producie. 10. Dup fiecare trimestru se fac totalurile. 11. Se calculeaz indicatorii: cheltuieli de producie la hectar i costul la tona de produs.

47

3.5. Organizarea lucrrii de semnat la cultura secar


Semnatul este una dintre cele mai importante lucrri agricole, de care depinde n ultim instan obinerea de producii ridicate. Suprafeele ntinse ocupate de culturi precum i termenele restrnse n care trebuie executat, fac ca procesul de munc al semnatului s ocupe un loc important n activitatea de producie a exploataiilor agricole. Etapele organizrii lucrrilor de semnat cereale pioase sunt urmtoarele: 1. se stabilete componena agregatului de semnat, potrivit condiiilor existente (tractor plus semntoare SUP-29 sau SUP-21). 2. Se determin necesarul de agregate pentru terminarea semnatului n termen optim, folosind formula: N numrul de agregate pentru terminarea lucrrii n timpul propus; S suprafaa de nsmnat; n numrul de zile n care trebuie S terminat lucrarea; (1)N = ,n care: P randamentul zilnic al mainii. n P
S 113 .3 113 .3 = = = 1.51 n * P 5 * 14 .976 74 .88

N =

Aadar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat folosit. Aceasta se calculeaz dup formula: P randamentul zilnic al agregatului (ha); B limea de lucru a agregatului n lucru (m); B V t H (2)P = ,n V viteza de deplasare a agregatului 10000 n lucru (m/or); care: t durata zilei de lucru (ore); H coeficientul de folosire a timpului de lucru (0,70-0,80)
P= B *V * t * H 3.6 * 6500 * 8 * 0.8 = = 14 .976 10000 10000

Stabilirea lungimii marcatoarelor semntorii. Lungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de: limea de lucru a semntorii (B); distana ntre dou brzdare (b); distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor tractorului (c).
3.

49

(3) Md =

B + b c 3.6 + 0.125 1.6 = = 1.06 2 2 B + b + c 3.6 + 0.125 + 1.6 ( 4) Ms = = = 2.66 2 2 B + b + c 3.6 + 0.125 + 1.6 = = 2.66 2 2

Cnd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia:
(5) Md =
4.

Stabilirea debitului semntorii, n funcie de norma de smn la hectar. La nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii debitului la nsmnare. Aceast verificare se face dup formula: . n care: G cantitatea de smn curs din semntoare, la un numr stabilit de nvrtiri a roii semntorii; A norma de semnat la un ha (kg); A d B O (6)G = d lungimea roii semntorii (m); 10000 B limea de lucru a semntorii (m); O nr. de nvrtituri a roii semntorii
G= 180 * 1.74 * 3.6 * 20 = 2.26 10000

5.

Stabilirea dimensiunilor postatelor la semnat. Lungimea maxim a postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. Pentru a uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. ~n acest caz, lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula: L lungimea maxim a postatei (m); 4 Q capacitatea coului de alimentare a 0,5 10 Q Y (7 ) L = , n semntorii (kg); AB Y coeficientul de utilizare a capacitii care: coului de alimentare a semntorii (n medie 0,70-0,80); A norma de semnat (kg/ha); B limea de lucru a semntorii (m).
L= 0.5 * 10 4 * 40 * 0.8 160000 = = 246 .9 180 * 3.6 648

~n ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculeaz aa nct s asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru. Limea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula: l limea postatei (m); 10 4 P Z (8)l = , nP productivitatea zilnic a agregatului L (ha/zi); care: Z durata n zile a lucrului pe aceeai postat (1-2 zile); L lungimea postatei (m). 49

50

l=
6.

10 4 * 14 .976 * 1 149760 = = 606 .59 246 .9 246 .9

Limea zonei de ntoarcere a agregatului. Pentru ntoarcerea agregatului, la capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit zon de ntoarcere. Delimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu bucl i fr bucl. Limea zonei de ntoarcere este dat de relaia: E limea zonei de ntoarcere; R raza de ntoarcere a agregatului; e lungimea de ieire a agregatului (adic distana de la centrul agregatului; (9)E = 3R + e, n care: mijlocul osiei motoare a tractorului) pn la organele active ale mainii.
E = 3 * 4 + 1.5 = 13 .5

Aceasta reprezint lungimea cu care trebuie s se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale mainii agricole pe linia de ntoarcere a lucrului. 7. Stabilirea distanei dintre punctele de alimentare a semntorii. Distana dintre punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de deplasare a agregatului la semnat. ~n cazul semnatului n suveic, lungimea postatei este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de alimentare se afl dup formula: D distana dintre punctele de alimentare (m); B limea de lucru a agregatului (m); T numrul turelor (adic nr. curselor (1) D = 2 B T , n care: dus-ntors) pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii.
D = 2 * 3.6 * 10 = 72

~n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face agregatul pn la golirea coului semntorii. Aceasta se determin mprind lungimea drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus i ntors. ~n acest scop, se folosete urmtoarea formul: T numrul turelor; 10 4 Q Y T= , n care: Q capacitatea cutiei semntorii A B 2L (kg); Y coeficientul de utilizare a capacitii cutiei (0,80); A norma de semnat (kg/ha); B limea de lucru a semntorii (m); L lungimea postatei (m).

50

51

T =

10 4 * 40 * 0.8 320000 = = 10 180 * 3.6 * 2 * 246 .9 31998 .24

n cazul semnrii n laturi sau pe dou jumti ale postatei distana dintre punctele de alimentare se calculeaz dup formula:
(12 )( D ) = T B = 10 * 3.6 = 36

(semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele (10) i (11). 8. Stabilirea cantitilor de semine ce se pun la punctele de alimentare. Cantitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz dup formula: 9. (13 )C = Q a = 40 * 2 = 80 , iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este: C cantitatea de semine necesar alimentrii agregatului (kg); Q capacitatea coului semntorii (kg); y coeficientul de utilizare a capacitii (14 )C1 = Q y a ,n cutiei; care: a nr. semntorilor n agregat.
C1 = 40 * 0.8 * 2 = 64

Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semnat i transportat seminele. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor variaz n raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce compun agregatul. 11. Necesarul de mijloace de transport se stabilete n funcie de cantitile de semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor, capacitatea mijloacelor de transport, distana de transport i timpul necesar pentru un ciclu de transport. ~n primul rnd se determin timpul n care se consum cantitatea de semine existent n cutia semntorii, folosind relaia: q capacitatea cutiei semntorii (kg); 0,85 coeficientul de folosire a cutiei semntorii; 10000 q 0,85 B limea de lucru a semntorii (m); Tgol = (ore ) V viteza de lucru a agregatului (m/or); B V N N norma de smn la ha (kg). , n care:
10.

Tgol =

10000 * 40 * 0.85 = 8.07 3.6 * 6.5 * 180

Numrul de mijloace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei: n q 0,85 t Nt numrul mijloacelor de transport; Nt = Tgol C m , n care: n numrul semntorilor ce lucreaz; t durata unui ciclu de transport (min.); Cm capacitatea mijlocului de transport (kg). 51

52

Nt =
12.

2 * 40 * 0.85 * 60 4080 = = 6.32 8.07 * 80 645 .6

Se determin necesarul de saci pentru transportul seminelor, cunoscnd c pentru uurarea manipulrii se recomand ca un sac s aib 40 kg. 20394/40=509.85 Centralizarea datelor Agregatul folosit Nr. Specificare U.M. Tractor + Tractor + crt. (SUP-29) SUP-21 1. Productivitatea zilnic a agregatului ha/schimb 14.976 -tractoare nr. 2 2. Necesarul zilnic de: -semntori nr. 2 Productivitatea zilnic a tuturor 3. ha/zi 29.952 agregatelor -lungime m 246.9 Dimensiunile solei de 4. -lime m 606.59 semnat -suprafa ha 113.3 -lungime m 246.9 Dimensiunea 5. -lime m 606.59 parcelelor de semnat -suprafa 113.3 -dreapta m 1.06 Lungimea 6. marcatorului -stnga m 2.66 -la 20 nvrtituri kg Norma de 7. nsmnare -la hectar kg 180 Distana dintre punctele de 8. m 72 alimentare cu semine -la primul kg 80 Cantitatea de semine punct 9. ce se pune la punct -la punctele de alimentare kg 64 urmtoare -pt. servirea nr. 2 semntorii Necesarul zilnic 10. -pt. transportul de muncitori nr. 4 seminelor -total nr. 6 Limea fiei de ntoarcere a 11. m 13.5 agregatului nr. 6.32 Necesarul zilnic -atelaje 12. de mijl. de -tractor+remorc nr. 2 transport -auto-camion nr. 4 Necesar saci pt. transportul 13. nr. 509.85 seminelor

52

53

3.6. Evaluarea produciei


Evaluarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor, precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora. Evaluarea se face n dou etape: 1) n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor; 2) n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite norme standardizate ~n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel: 1. Secara Metodologia de evaluare a productiei in cimp este aceeasi pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultura griului. a) Numarul punctelor de control se stabileste in functie de marimea si uniformitatea lanului, de omogenitatea densitatii culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. In cazul unui lan uniform de pina la 100 hectare se stabilesc 5 puncte de ridicare a probelor de control, iar pe suprafete mai mari de 100 hectare se stabilesc 10 puncte de control, echidistante, pe diagonala lanului. Determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice. b) Evaluarea productiei in punctele stabilite se face astfel: spicele din interiorul ramei metrice se numara. Se stabileste proportia de spice mari, mijlocii si mici (ex. 60% spice mari, 30% spice mijlocii si 10% spice mici). In acest caz vom lua 10 spice din care 6 spice mari, 3 spice mijlocii si un spic mic la care se numara boabele. Totalul boabelor obtinute se imparte la spicele la care s-au numarat boabele (10) obtinindu-se numarul mediu de boabe in spic. Pe baza celor doua elemente, numarul mediu de spice la mp si numarul mediu de boabe in spic, cunoscind masa a 1000 boabe (MMB) la soiurile in cultura se calculeaza productia medie la hectar, folosind formula:
Nsp x Nb x MMB x 10000 450 * 20 * 30 * 10000 270000 = = = 2700 kg 1000 x 1000 1000 * 1000 100

Q kg/ha =

Q kg/ha - producia medie kg/ha; Nsp - numr mediu de spice la m.p. (medie pe toate punctele de control); Nb - numr mediu de boabe n spice; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame); 10.000 m.p. = 1 ha 1.000 x 1.000 = 1.000 grame x 1.000 boabe Nsp = 350 Nb = 30 MMB = 38 grame

53

54

2.Porumb a) Numarul punctelor de ridicare a probelor de control se stabileste in functie de uniformitatea si marimea solei; astfel, pentru o sola uniforma de pina la 100 hectare se iau 5 puncte de control, iar pentru solele mai mari de 100 hectare se vor lua minimum 8 puncte situate la distante egale pe diagonala mare a solei. Suprafata unui punct de control este de 28 mp (4 rinduri x 0,70 x 10 m lungime). b)Evaluarea productiei in punctele stabilite La fiecare punct de control se numara stiuletii.Numarul de stiuleti la hectar se calculeaza folosind formula urmatoare:
Nst / ha = nst x 10000 1050 * 10000 = = 75000 stiuleti d xi 28 * 5

Nst/ha - numr de tiulei la ha; nst - numrul de tiulei numrai la toate punctele de control; d - suprafaa unui punct de control (m.p.); i - numrul punctelor de control. Nst = 1050 d = 28 i=5 Din totalul stiuletilor la probele delimitate se stabileste procentul stiuletilor mari, mijlocii si mici (exemplu: 50% stiuleti mari, 30% stiuleti mijlocii, 20% stiuleti mici). In acest caz, se vor recolta 10 stiuleti din care, dupa exemplul luat revin 5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici. Determinarea numarului mediu de boabe pe un stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (5 stiuleti mari, 3 mijlocii si 2 mici ). Avind cele doua elemente (numarul de stiuleti la hectar si numarul mediu de boabe pe un stiulete) si cunoscind se va calcula productia medie la hectar dupa formula: Nst = 75000 stiuleti Nb = 500 boabe MMB = 280 grame se determin apoi numrul de boabe pe tiulete; se calculeaz apoi producia medie la hectar:
Q kg/ha = Nst x Nb x MMB 1000 x 1000 = 75000 * 500 * 280 = 10500 1000 * 1000

Q kg/ha - producia medie; Nst - numr tiulei la hectar; Nb - numr mediu de boabe pe tiulete; MMB - greutatea a 1000 boabe (grame) Nst = 75000 stiuleti Nb = 500 boabe MMB = 280 grame Exemplu: Floarea soarelui (15 august):

54

55

se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru; suprafaa unui punct de control este de 28 m.p. (4 rnduri x 0,70 x 10); se numr capitulele la fiecare punct de control i se stabilete numrul mediu de capitule la ha, dup formula:
Ncp/ha = ncp x 10000 dxi (IV)

Ncp/ha - numr total de capitule la ha; ncp - numr de capitule numrate la toate punctele de control; d - suprafaa unui punct de control; i - numrul punctelor de control.

se determin numrul mediu de semine pe capitul;(Ns) se calculeaz producia medie la hectar, astfel:
Q kg/ha = Ncp x Ns x MMB 1000 x 1000 (V)

Q kg/ha - producia medie; Ncp - numr mediu de capitule la hectar; Ns - numr semine pe capitul; MMB - greutatea a 1000 semine n grame. Exemplu:
1)

Sfecla de zahr (1 septembrie): se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gru; suprafaa unui punct de control este de 10 m.p. (3 rnduri x 0,45 m x 7,4 m lungime); la fiecare punct de control, plantele se recolteaz, se decoleteaz (tierea frunzelor), se cur de pmnt i se cntresc; se determin producia medie astfel:
Q kg/ha = q x 10000 dxi (VI)

q - cantitatea de rdcini recoltate din punctele de control (kg); d - suprafaa unui punct de control (m.p.); i - numrul punctelor de control. la producia stabilit se adaug sporul de producie ce se va realiza de la data evalurii la data prevzut a se recolta (1,8 gr./zi/plant).

Exemplu:
2)

Fructe (1 septembrie):

55

56

Metoda de evaluare difer n funcie de tipul de livad, clasic sau intensiv, dar n mare, const n urmtoarele etape: se stabilete numrul de pomi pentru examinare (2 - 5 %); se determin numrul mediu de fructe pe pom i greutatea acestora n kg; se nmulete numrul mediu de fructe pe pom cu numrul de pomi existeni la ha i se obine astfel producia medie la ha
3)

Struguri (de mas - 15 iulie, de vin - 1 septembrie): evaluarea se face separat la viile nobile, i la viile de hibrizi; se stabilete numrul de butuci pe rod la ha, cu relaia:
Nb/ha = 1000 Ng x (1 ) dr x db 100 (VII)

Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha; dr - distana dintre rnduri (m); db - distana ntre butuci pe rnd (m); Ng - numr mediu de goluri (butuci neproductivi/inexisteni) la ha, n procente. se evalueaz producia de struguri pe butuc, numrndu-se toi strugurii de pe un numr de 1 - 2 % din butucii existeni pe lot (se recomand s se efectueze numrtoarea strugurilor pe fiecare al 10-lea butuc din 15 n 15 rnduri). Producia de struguri pe butuc se calculeaz astfel:
Pmb = Gms x Ns Nba (VIII)

Pmb - producia medie pe butuc (grame); Gms - greutatea medie a strugurilor (grame); Ns - numrul de struguri total gsii la numrtoare; Nba - numrul butucilor analizai. se calculeaz producia medie de struguri la ha, cu formula:
Pm/ha = Nb/ha x Pmb 1000 (IX)

Pm/ha - producia medie de struguri la ha (kg); Nb/ha - numrul de butuci pe rod la ha; Pmb - producia medie pe butuc (grame).

56

You might also like