: IVA AUG Diaries No.1/ Ianuarie 2009Jazz"P le Viad Manea Pentru ca pixelul si mai ales pixelul rupt nu costa, am gandit revista ca pe una armonica: paginile ei se pot rupe si lipi dupa cum doreste cititorul. Daca, in numarul de astézi si in cele ce vor urma, lectorul vrea si-si creeze o revistd exclusiv cu editoriale sau numai cu articolele mele, poate. Cu riscul de a parea egocentric, un redactor in carne gi oase trebuie si se obignuiascd 88 scrie Ia persoana intai, cu implicafiile etice i morale ale preludrii propriei identitati de eatre cea a redactorului virtual. Ceea ce se impune i in cazul meu. Ma refer, asadar, la o redactie artificiald, far sediu sau automat de cafea, fara agenti de la securitate andarcevar* sau imprimanta, dar in spatele careia se afla oameni adevarati: cativa studenti care au ales calea stiintelor exacte si au vrut si realizeze o revista de cultur’ & arti din propria perspectivd asupra Lumii, ned nu stiu cit de puterniei vom deveni, dar sunt increztor ci opiniile exprimate civilizat si cu backup vor fi incununate de succesul pe care cititorii ni-l vor da prin prezenta lor pe website, unicul loc unde poate fi citita revista. Pentru ci e online, Vite, am reusit-o si pe asta! Am propria mea revista! Ma og, nu e doar a mea, ci ma numir printre curajosii et creatori spirituali, dar mai ales materiali. £u am realizat pagina web si tot ce tine forma primulvi numar. Nu-mi pasa daca se vede aiurea in browserul X; pe internet exista valpea de foc gi e gi gratuita pe deasupra, spre deosebire de blanurile de pe piata eal, De aceea, nu avem Inca email de reclamatii. romanism, barbarism. Uzual, care ghideazd romdnesce din umbrd bunul mers al lucrurilorClaude Debussy Chiar dac& timpul lui a trecut gi au apirut multe alte curente, clasicismul in muzied nu si-a pierdut farmecul. Comporitorii clasiei sunt gi in zilele nosstre la fel de mult ascultati gi ad- mirati, ce-i drept, de mai putini. Am preferat si-I prezint in acest prim numar pe Debussy. Incepe lectiile de pian ined de la 7 ani, fiind remarcat mai tarziu de Mme. Marie Mauté de Fleurville (ea sustine cd a studiat pianul cu Chopin) care il trimite la Conservator pentra urmatorii 12 ani. La inceput, doreste si fie pianist, dar abandoneara ideea dupa ce pica exa- menele de pian din 1878 si 1870. In anul urmator, participa la cursurile de compozitie ale lui Emest Guiraud, datorita caruia cistigi in 1883 locul 2 la Prix de Rome si locul 1 in anul ur- mStor cua sa cantanti L'enfant prodigue. Obtine, astfel, © bursé la Vila de Medici. Anii urmatori il determina si treacd sub influenta muzicii Iui Wagner si a culturii din Est. Urmeazs 0 perioad’ bem’, cand compositorul leagd prietenii cu diferigi seriitori gi muzi- cieni precum Mallarmé sau Satin. In 1894, are succes cu Prélude d l'oprés-midi d'un faune, opera reyolutionara. Pelleas et Mélisande apare in anul urmator, asigurandu-i recunoasterea internationala. In see. XX, devine emblema muzicii de aceasta factura in Franta, viata personala a compozitorului este punctata de o serie de evenimente nefericite, prima sotie incercand si se sinucida. Debussy a parasit-o pentru céntareata Emma Bardac, care devine ulterior sofia sa. Fiica lor, Claude-Emma, sau Chouchou, a reprezentat sursa de inspi- ratie pentru suita de pian Colful Copiilor. Debussy este trecut in manuslele de muzic3 drept cel mai impor- tant compozitor de pian dupa Chopin De ascultat: + Claire De Lune + Arabesque + Prélude § apres midi d'un faune + Lisle joyeuse + Children's corner