Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
reintregirea bisericii ortodoxe din ardeal

reintregirea bisericii ortodoxe din ardeal

Ratings: (0)|Views: 304|Likes:

More info:

Published by: dan-victor ploesteanu on Jan 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

pdf

text

original

Reunificarea fr\u0103\u0163easc\u0103 de la 1948
(revenirea greco-catolicilor la Biserica Mam\u0103)

Unirea politic\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor la 1 Decembrie 1918 ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103 dup\u0103 sine \u015fi unirea celor dou\u0103 strane rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania intr-un singur organism bisericesc, ca urmare fireasc\u0103 a luptelor \u015fi jertfelor f\u0103cute \u00eempreun\u0103 pentru ap\u0103rarea fiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi a tezaurului cultural rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 mult dorita unire religioas\u0103, de care s-a vorbit \u00eent\u00e2ia oar\u0103 la Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia \u00een ziua de 1 Decembrie 1918, p\u0103rea s\u0103 fie oarecum u\u015furat\u0103 \u015fi de vacantarea ivit\u0103 la scaunele mitropolitane rom\u00e2ne\u015fti de la Bucure\u015fti, Sibiu \u015fi Blaj, precum \u015fi de faptul c\u0103 se recuno\u015ftea, aproape f\u0103\u0163i\u015f, de o parte \u015fi de alta, c\u0103 dezbinarea religioas\u0103 se f\u0103cuse printr-un act politic \u015fi ca atare, tot printr-un act politic putea s\u0103 fie \u015ftears\u0103. Statul rom\u00e2n nu se putea \u00eens\u0103 amesteca de-a dreptul \u00een aceast\u0103 problem\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 nu fie \u00eenvinov\u0103\u0163it de intoleran\u0163\u0103 religioas\u0103, din partea puterilor str\u0103ine.

O problem\u0103 grea creat\u0103 dup\u0103 formarea Rom\u00e2niei Mari era problema reorganiz\u0103rii Bisericii Romano-Catolice din Rom\u00e2nia, format\u0103 din cet\u0103\u0163eni de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Un sprijin mare,\u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, l-a acordat Bisericii Romano-Catolice \u00eensu\u015fi suveranul Rom\u00e2niei de atunci, regele Ferdinand, care a dat acestei Biserici privilegii pe care nu le avea \u00een nici o alt\u0103 \u0163ar\u0103. \u00cen 1927 s-a \u00eencheiat, \u00een secret, la Roma, Concordatul cu Vaticanul, semnat de Vasile Goldi\u015f, liberal \u00een guvernul lui I.G.Duca, care dup\u0103 doi ani de presiuni diplomatice, a fost votat de parlamentul Rom\u00e2niei sub guvernarea lui Iuliu Maniu \u00een 1929, cu toat\u0103 opozi\u0163ia, \u00een senat, a episcopilor ortodoc\u015fi. Concordatul fiind considerat un monument al tr\u0103d\u0103rii na\u0163ionale \u00eentru c\u00e2t el scotea Biserica Catolic\u0103 de sub orice control al statului. Ea devenea proprietara unor averi uria\u015fe asupra c\u0103rora statul ungar le d\u0103duse doar uzufructul, averi care acum trebuiau s\u0103 revin\u0103 statului rom\u00e2n ca succesor de drept al acestor bunuri.

Aceste averi uria\u015fe au dat putere Bisericii Catolice s\u0103 fac\u0103 o politic\u0103 \u015fi educa\u0163ie necontrolat\u0103, chiar din afara \u0163\u0103rii, de la Vatican. \u00cen acela\u015fi timp, i s-a creat Bisericii Catolice din Rom\u00e2nia o situa\u0163ie de stat \u00een stat, care \u015ftirbea suveranitatea statului rom\u00e2n \u015fi punea in stare de inferioritate Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Prin Concordat a fost nedrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi Biserica Greco-Catolic\u0103 care acum nu mai era o Biseric\u0103 autonom\u0103 \u015fi nici o Biseric\u0103 de rit oriental unit\u0103 cu Roma, ci degradat\u0103 pur si simplu la un rit oarecare al Bisericii catolice. Biserica Unit\u0103 era \u00een felul acesta \u00eencorsetat\u0103 catolicismului maghiarizant din Transilvania.

\u00cen asemenea condi\u0163ii ivite dup\u0103 concordat, unificarea celor dou\u0103 strane rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania intr-un singur organism bisericesc nu se putea face dec\u00e2t printr-o \u00een\u0163elegere fr\u0103\u0163easc\u0103, prin revenirea la s\u00e2nul ortodoxiei a credincio\u015filor r\u0103zle\u0163i\u0163i de vitregia vremurilor \u015fi de uneltirile catolice ale Romei.

Dar din p\u0103cate episcopii greco-catolici s-au l\u0103sat asimila\u0163i \u015fi f\u0103ceau totul pentru catolicizarea rom\u00e2nilor. Sunt opinii care spun c\u0103 dup\u0103 formarea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n, Biserica greco-catolic\u0103 a r\u0103mas un pericol at\u00e2t pentru unitatea na\u0163ional\u0103 c\u00e2t \u015fi pentru Statul Rom\u00e2n, de\u015fi \u015ftim bine c\u0103 reprezentan\u0163ii ei au avut un mare rol in procesul de realizare a Rom\u00e2niei Mari. Problemele s-au ivit in cadrul procesului de integrare a Transilvaniei \u00een cadrul statului rom\u00e2n, p\u00e2n\u0103 ce Iuliu Maniu a ajuns prim ministru. Spre uimirea mea acum aflu de la televizor c\u0103 Iuliu Maniu prefera o Transilvanie autonom\u0103 sub controlul Budapestei.

Integr\u00e2ndu-se mereu, mereu \u00een catolicism, uni\u0163ii se \u00eenstr\u0103inau de fra\u0163ii lor ortodoc\u015fi,
apropiindu-se tot mai mult de ungurii catolici. Este concludent exemplul dat de N. Iorga \u00een
1

lucrarea sa "Neamul rom\u00e2nesc din Ardeal \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103" c\u00e2nd \u00een c\u0103l\u0103toriile sale prin Ardeal, constat\u0103 lucruri nepl\u0103cute \u00een biserica unit\u0103 din Vi\u015feul Maramure\u015fului. "Preotul t\u00e2n\u0103r \u015ftie destul de r\u0103u rom\u00e2ne\u015fte \u015fi multe din cuvintele ce le spune nu se \u00een\u0163eleg, din cor r\u0103sun\u0103 accente str\u0103ine, pe panglicile de la cununile mor\u0163ilor str\u0103lucesc cuvinte ungure\u015fti...Oare e rom\u00e2n acest preot? Sunt rom\u00e2ni ace\u015fti cantori care st\u00e2lcesc cuvintele rom\u00e2ne\u015fti?\u201d. Acestea fiind efecte ale acelui blestemat Concordat.

\u00cencerc\u0103ri de refacere a unit\u0103\u0163ii bisericii rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania au avut loc de-a lungul timpului. Trebuie s\u0103 re\u0163inem c\u0103 \u00een parohiile declarate arbitrar ca unite sau greco- catolice, preo\u0163ii lor slujeau dup\u0103 acela\u015fi rit ortodox, dup\u0103 c\u0103r\u0163i de cult ortodoxe. Abia din a 2-a jum\u0103tate a sec. al XIX, apar \u00een c\u0103r\u0163ile de cult tip\u0103rite la Blaj, expresiile: "Doamne \u00eendur\u0103-te spre noi" \u00een loc de " Doamne miluie\u015fte-ne" \u015fi "Spirit" \u00een loc de "Duh".

Inochentie Micu, ini\u0163iatorul luptei de emancipare na\u0163ional-politic\u0103 a rom\u00e2nilor, cer\u00e2nd recunoa\u015fterea lor ca a 4-a na\u0163iune \u00een Transilvania, \u00eencearc\u0103 s\u0103 anuleze unia\u0163ia \u00een soborul convocat la Blaj la 6 iunie 1744. Chiar iezui\u0163ii prezen\u0163i m\u0103rturiseau c\u0103 Inochentie i- ar fi \u00eentrebat pe cei prezen\u0163i (at\u00eet uni\u0163i c\u00e2t \u015fi ortodoc\u015fi) \u201edac\u0103 mai voiesc s\u0103 men\u0163in\u0103 unirea\u201d, \u00een cazul nerespect\u0103rii revendic\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti? Al\u0163ii m\u0103rturiseau c\u0103 Inochentie amenin\u0163a c\u0103 se va pune \u00een fruntea poporului ca s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii \u00een Tara Rom\u00e2neasc\u0103, iar protopopii s\u0103i \u00eei scriau, pe c\u00e2nd se afla \u00een surghiun la Roma c\u0103 "poporul rom\u00e2n se leap\u0103d\u0103 de unire, nedorind s\u0103 mai \u015ftie nimic nici de unire \u015fi nici de uni\u0163i". O alt\u0103 \u00eencercare de refacere a unit\u0103\u0163ii a avut loc la 1798 din partea unor conduc\u0103tori ai celor dou\u0103 Biserici printr-un memoriu adresat \u00cemp\u0103ratului Francisc I \u015fi alta \u00een timpul revolu\u0163iei de la 1848. C\u0103rturarii celor dou\u0103 biserici cereau \u015fi ei refacerea unit\u0103\u0163ii biserice\u015fti. August Treboniu Laurian, unit fiind, scria lui Nifon B\u0103l\u0103\u015fescu, s\u0103 se adune rom\u00e2nii, f\u0103r\u0103 deosebire de uni\u0163i \u015fi neuni\u0163i. "Cere\u0163i arhiepiscop rom\u00e2nesc \u00een Transilvania" \u201eStrica\u0163i unirea cu catolicii". Ca urmare \u015fi a altor ac\u0163iuni, \u00een cursul anului 1848 au revenit la ortodoxie numeroase parohii din p\u0103r\u0163ile Aradului, constr\u00e2nse la unia\u0163ie \u00een anul 1834 de episcopul Samuil Vulcan de la Oradea.

\u00cen vremea p\u0103storirii lui Andrei \u015eaguna (1846-1873) au revenit la ortodoxie mai multe parohii din Transilvania, cu toate \u00eencerc\u0103rile autorit\u0103\u0163ilor de stat de a le \u00eempiedica. \u00cen primele decenii ale sec.XX se \u00eenregistreaz\u0103 revenirea unor parohii din Maramure\u015f, momentul favorabil fiind totu\u015fi la 1918, c\u00e2nd unirea statal\u0103 putea fi urmat\u0103 de cea bisericeasc\u0103. Propunerea f\u0103cut\u0103 atunci vicarului unit Vasile Suciu de la Blaj- ales mitropolit, dar \u00eenc\u0103 neconfirmat- de a deveni mitropolit al tuturor rom\u00e2nilor transilv\u0103neni (scaunul de la Sibiu era vacant), n-a fost acceptat\u0103. Se spune c\u0103 \u00eensu\u015fi Iuliu Maniu s-ar fi opus. Multe parohii unite, \u00een totalitatea lor,\u00een frunte cu preo\u0163ii lor, s-au \u00eentors "acas\u0103", \u00een Maramure\u015f, \u00een p\u0103r\u0163ile Bihorului, Clujului, Blajului, Aradului \u015fi Banatului, \u00een acei ani. Treceri individuale s- au semnalat \u00een multe alte parohii din Transilvania, Banat, Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f.

O \u00eencercare oficial\u0103 de refacere a unit\u0103\u0163ii biserice\u015fti a avut loc \u00een anul 1939, c\u00e2nd la chemarea-manifest, semnat\u0103 de mitropoli\u0163ii N. B\u0103lan de la Sibiu \u015fi Alex. Nicolaescu de la Blaj din 18 februarie 1939, a avut loc o mare adunare na\u0163ional\u0103 bisericeasc\u0103 la Alba Iulia \u00een ziua de 27 februarie 1939 unde au luat parte aproximativ 50.000 de rom\u00e2ni. \u00cen cuv\u00e2nt\u0103rile vorbitorilor se cerea realizarea c\u00e2t mai grabnic\u0103 a unit\u0103\u0163ii de credin\u0163\u0103 a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni. \u00cen sala unirii s-a redactat un act, care rezuma cele discutate, cu propuneri concrete pentru realizarea unit\u0103\u0163ii. Din p\u0103cate, cele discutate \u015fi dorite \u015fi \u00een care ei \u015fi-au pus mari speran\u0163e, nu s-au putut transpune \u00een fapte, pentru c\u0103 \u00een cur\u00e2nd izbucni cel de-al 2-lea r\u0103zboi mondial. La scurt timp dup\u0103 r\u0103zboi, visul s-a \u00eemplinit.

Denun\u0163area Concordatului cu Vaticanul, act tr\u0103d\u0103tor, care \u00eencorseta Biserica Unit\u0103 \u00een catolicismul maghiarizant \u015fi umilea nu numai Biserica Ortodox\u0103 ci \u015fi Statul Rom\u00e2n, dup\u0103 cum am mai spus, regret\u0103m c\u0103 a trebuit f\u0103cut de c\u0103tre comuni\u015fti, dar era o repara\u0163ie istoric\u0103

2
necesar\u0103, prin care a fost posibil\u0103 \u00eentoarcerea uni\u0163ilor cu Roma la vatra sufleteasc\u0103 a
neamului nostru.

Statul comunist avea, ce e drept, interesul s\u0103 rup\u0103 orice leg\u0103turi ale credincio\u015filor cu occidentul, dar a pune totul pe seama statului este o exagerare. Dup\u0103 cum \u015fi afirma\u0163iile c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi patriarhul Moscovei, Alexei, ar fi dat dispozi\u0163ii \u00een acest sens, patriarhului Rom\u00e2niei, Nicodim, sunt simple fabula\u0163ii dup\u0103 cum spune p\u0103rintele profesor M. P\u0103curariu, pentru c\u0103 patriarhul Moscovei nu s-a amestecat \u015fi nici nu putea s\u0103 se amestece \u00een problemele interne ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, aceasta p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi deplina autocefalie \u015fi autonomie dob\u00e2ndit\u0103 \u00een anul 1885.

Ne d\u0103m bine seama din cele expuse mai \u00eenainte c\u0103 la data respectiv\u0103 \u00een 1948 erau preg\u0103tite condi\u0163iile pentru reunificare prin multele propuneri \u015fi \u00eencerc\u0103ri de reunificare \u015fi chiar prin revenirile multor parohii amintite mai \u00eenainte din zona Aradului, Bihorului, Satul Mare, Maramure\u015f, Banat etc. \u015fi chiar prin reveniri individuale. Andr\u00e9 Kom de la Univ. din Amsterdam le trece cu vederea \u00een articolul s\u0103u" Unificarea Bisericii Unite cu B.O.R. \u00een 1948". El vede doar rolul statului \u015fi al Bisericii Ortodoxe \u00een realizarea reunific\u0103rii la 1948.

Nu cunoa\u015fte sau nu vrea s\u0103 cunoasc\u0103 realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti ale vremii respective. Nu cunoa\u015fte faptul c\u0103 rom\u00e2nii n-au dorit niciodat\u0103 ruperea de biserica mam\u0103 \u015fi unirea cu Roma. C\u0103 rom\u00e2nul are sufletul ancorat \u00een r\u0103s\u0103rit la izvorul cre\u015ftinismului \u015fi, ca urmare, totdeauna se \u00eentoarce cu fa\u0163a spre r\u0103s\u0103rit c\u00e2nd se roag\u0103 \u015fi cu spatele spre Roma. La un act politic din 1700 trebuia s\u0103 se r\u0103spund\u0103 tot cu un act politic la 1948 \u015fi nu poate fi acuzat statul rom\u00e2n de acest act, mai ales c\u0103 spre deosebire de 1700, la 1948 voin\u0163a poporului a avut rolul principal, chiar dac\u0103 ierarhii greco-catolici, s-au opus suport\u00e2nd consecin\u0163ele. Ei au gre\u015fit atunci dep\u0103rt\u00e2ndu-se de turm\u0103 iar turma nu i-a urmat. Dar s\u0103 vedem cum au decurs lucrurile la 1948?.

\u00cen prima jum\u0103tate a anului 1948 au fost adresate preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor uni\u0163i dou\u0103 chem\u0103ri \u00een vederea realiz\u0103rii unita\u0163ii de credin\u0163\u0103. Prima de c\u0103tre mitropolitul Nicolae B\u0103lan de la Sibiu(1920-1955) \u00een cuv\u00e2ntarea rostit\u0103 la Blaj, la s\u0103rb\u0103torirea a 100 de ani de la Adunarea Na\u0163ional\u0103 de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii, iar a 2-a de patriarhul Iustinian Marina cu ocazia \u00eensc\u0103un\u0103rii sale, la 6 iunie 1948. Biserica Unit\u0103 tocmai \u00ee\u015fi redob\u00e2ndise autonomia prin denun\u0163area Concordatului cu Vaticanul \u015fi acum numero\u015fi protopopi, preo\u0163i \u015fi credincio\u015fi uni\u0163i au \u0163inut mai multe consf\u0103tuiri \u00een perioada iulie-octombrie 1948 \u00een cadrul c\u0103rora au r\u0103spuns apelurilor lansate de clericii ortodoc\u015fi \u015fi au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 revin\u0103 la biserica str\u0103mo\u015feasc\u0103. Silniciile la care, spune acela\u015fi Andr\u00e9 Kom c\u0103, ar fi fost supu\u015fi preo\u0163ii uni\u0163i de c\u0103tre statul \u015fi autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, nu se pot asem\u0103na, nici pe de parte, cu ceace \u00eenduraser\u0103 ortodoxii dup\u0103 1700 (a se vedea la S. Dragomir, I Lupa\u015f, \u015et.Lup\u015fa, Gh. Ciuhandu \u015fi al\u0163ii.)

La 1 oct. 1948, un num\u0103r de 36 de protopopi \u015fi preo\u0163i uni\u0163i - \u00een frunte cu protopopul Traian Bela\u015fcu ( pe care am avut ocazia s\u0103-l cunosc \u00een vremea studen\u0163iei la Sibiu, el fiind vicar al mitropoliei), delega\u0163i de 430 de colegi ai lor din 22 de jude\u0163e ale Transilvaniei, s-au \u00eentrunit la Cluj, hot\u0103r\u00e2nd revenirea la Biserica Ortodox\u0103, din care s-au desprins unii din str\u0103mo\u015fii lor cu 250 de ani \u00een urm\u0103. De men\u0163ionat c\u0103 o not\u0103 a Departamentului Cultelor cu nr. 39766 din 1948 prevedea c\u0103: "trecerea de la un cult la altul se poate face \u015fi individual \u015fi \u00een grup(capii de familii). \u00cen cazul greco-catolicilor trecerea se f\u0103cea \u00een grup. \u00cen multe comunit\u0103\u0163i locale(parohii) greco-catolice trecerile ating procentul de 100% \u015fi \u00een cea mai mare parte 75%. Acest lucru avea drept urmare desfiin\u0163area acelor parohii, iar averea \u00eempreun\u0103 cu biserica \u015fi edificiile \u00eenconjur\u0103toare urma s\u0103 revin\u0103, odat\u0103 cu credincio\u015fii, comunit\u0103\u0163ii locale( parohiei) ortodoxe. Ca urmare parohiile greco-catolice au disp\u0103rut.

Dup\u0103 alegerea membrilor biroului, pre\u015fedintele adun\u0103rii de la Cluj, Traian Bela\u015fcu a
deschis \u015fedin\u0163a printr-o cuv\u00e2ntare, iar la propunerea sa, membrii adun\u0103rii au declarat \u00een
3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
teo_81 liked this
henorel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->