Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
CURS chir

CURS chir

Ratings: (0)|Views: 998 |Likes:
Published by Razvan Igna

More info:

Published by: Razvan Igna on Jun 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2013

pdf

text

original

 
 
CURS 1
Patologia
 
chirurgicală
a
 
sânului
Dezvoltarea şi evoluţia glandei mamare
 
 
La naştere, glanda mamară are un aspect rudimentar şi se găseşte în acelaşi stadiu de dezvoltare
la ambele sexe: 15-25 ducte galactofore ce se deschid la nivelul fosei mamare;
 
Procesul de proliferare glandulară poate înregistra la nou născut, o activitate secretorietranzitorie, datorată probabil prolactinei din sângele matern;
 
 
Glanda mamară intră într
-
o perioadă
de linişte
 
 în care creşterea este
 
izometrică. Canalele crescproporţional cu restul corpului;
 
 
Nu există diferenţe histologice şi funcţionale între cele două sexe;
 
 
Această perioadă de stagnare este controlată printr
-un mecanism de retrocontrol negativpredominant la nivelul axei hipotalamo-hipofizo-ovariene.
 
Debutul dezvoltării pubertare se face sub influenţa hormonilor hipotalamici gonadotropin
-
releasing deversaţi în sistemul venos portal hipotalamo
-hipofizar;
 
Dezvoltarea sânilor la pubertate (telarcha) se află sub influenţa hormonilor: E,
 
PRL şi a IGF
-I;
 
E şi P produc dezvoltarea completă, canaliculară, lobulară, alveolară, a ţesutului mamar;
 
 
Deşi există o mare variaţie individuală în privinţa modificărilor fizice la pubertate, TANNER a
descris 5 stadii de dezvoltare ale glandei mamare, de
sfăşurate pe o perioadă medie de 5 ani.
 
 
Stadiul I: areolă nepigmentată, uşoară proeminenţă a mamelonului;
 
 
Stadiul II: apariţia mugurelui mamar, sânul şi areola proemină;
 
 
Stadiul III: creşterea în continuare a sânului şi areolei, fără ca acesta să aibă
un contur binedelimitat;
 
Stadiul IV: areola şi mamelonul devin elemente distincte;
 
 
Stadiul V: sânul are aspect hemisferic, adult; areola se confundă cu suprafaţa
 
ANOMALII DE DEZVOLTARE ALE SÂNULUI
 
Amastia: absenţa congenitală, uni
-
sau bilaterală a sânului datorită lipsei de formare a crestelor
mamare sau regresiei lor excesive;-
asocierea cu alte anomalii, ca expresie a unor defecte generalizate ce interesează ţesutul ectodermic,este cunoscută sub denumirea de sdr. Poland;
 
 
Amazia: mai frecventă ca ama
stia-
hipoplazia sau absenţa ţesutului mamar, mamelonul fiind prezent.
 
 
Atelia: absenţa mamelonului, în condiţiile existenţei unui ţesut glandular aproape normal
dezvoltat.
 
Polimastia: prezenţa de glande mamare supranumerare;
 
-
 
se numesc accesorii dacă se formează pe linia crestelor mamare şi ectopice, dacă apar în
afara acestora, pot fi sediul unor tumori maligne!
 
 
Politelia: cea mai frecventă dintre anomaliile sânului
 
constă în prezenţa mai multor mameloane
 
Asimetria mamară: nu are o explicaţie embriologică sau endocrinologică
 
Structura sânului
 
Gl. mamară de tip tubulo
-
acinos este formată din ducte ramificate şi lobuli terminali
secretori;
 
Mai mulţi lobuli împreună cu ţesutul conjunctiv din jur, formează un lob mamar;
 
 
Lobii mamari (15-20)
sunt separaţi de septuri fibroase, fiecare deschizându
-se la
suprafaţa mamelonului printr
-un duct galactofor propriu -
nr. lobulilor este acelaşi cu nr.
ductelor galactofore;
 
Ductul galactofor este înconjurat de vase şi muşchi netezi ce conferă mamelonului
uncaracter erectil;
 
Canalele galactofore se ramifică dichotomic chiar la baza mamelonului şi aproape determinarea lor prezintă sinusuri galactofore.
 
ANATOMIA SÂNULUI LA FEMEIA ADULTĂ
 
 
Forma şi dimensiunile sânului sunt variabile în funcţie de factorii genetici, vârstă, rasă,alimentaţie, paritate: hemisferic, conic, piriform, aplatizat.
 
 
Greutatea medie: 200-500 mg.
 
Consistenţă: ferm
-elastica
flască;
 
 
Limite: superior: coasta aII-
a şi a III
-a;- inferior: coasta a IV-a- lateral
două linii verticale: parasternală medial şi linia axilară ant.
sau mijlocie.
 
Volum: -
sânii aceleaşi femei sunt egali în volum,
 - sânul drept poate fi mai mare.
 
Mamelonul
 
Proeminenţă situată dedesubtul şi înafara centrului sânului; frecvent la nivelul celui de
al patrulea
spaţiu intercostal;
 
 
Formă conică, cilindrică, sau turtită în funcţie de factorii genetici, nervoşi, hormonali;
 
 
Uneori, chiar la maturitate, mamelonul poate să
-
şi menţină aspectul înfundat dinperioadele timpurii ale ontogenezei, făcând dificilă alăptarea;
Culoarea: roz la nulipare
spre nuanţe de maron roşcat în funcţie de melanizarea generală a corpului.
 
Areola mamară
 
 
Zonă de formă circulară, aprox. 5 cm.
d
iametru, pigmentată, în jurul mamelonului;
 
 
Pielea areolei -
peri mari izolaţi la periferie şi alţii mai subţiri spre centru;
 
 
Derm, hipoderm - glande sudoripare, gl. s
ebacee şi gl. mamare accesorii;
 
 
Gl sebacee -
 îşi măresc volumul în sarcină. Secreţia lor uleioasă are rol protector înlactaţie;
 
 
 În sarcină tuberculii Montgomery se hipertrofiază;
 
 
Sub piele
a areolei: muşchiul subareolar cu fibre circulare dense la baza mamelonului şi
fibre radiare în prelungirea celor din structura mamelonului
GLANDA MAMARĂ –
 
STRUCTURA LOBULARĂ
 
 
Lobulii sunt unităţi secretorii ale glandei. Structura lor variază în funcţie d
e statusul
funcţional;
 
 
La femeia adultă, fiecare lobul este format din (alveole acini) ce converg spre un duct
alveolar;
 
Un lobul conţine 10
-100 alveole;
 
Alveolele reprezintă unitatea de bază a sistemului secretor, locul secreţiei laptelui.
 

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
catalink21 liked this
catalink21 liked this
catalink21 liked this
catalink21 liked this
Kornelya Katty liked this
alexandra matis liked this
Alexandra Ungur liked this
Tusoni Jozsef liked this
Alina Anghelov liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->