Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
(dumitru staniloae) ortodoxie si nationalism

(dumitru staniloae) ortodoxie si nationalism

Ratings: (0)|Views: 56|Likes:

More info:

Published by: dan-victor ploesteanu on Jan 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

pdf

text

original

Ortodoxie Si Nationalism
\u00cen G\u00e2ndirea P\u00e3rintelui Dumitru St\u00e3niloae

\u00cen multe dintre articolele scrise, p\u00e3rintele Dumitru St\u00e3niloae abordeaz\u00e3 si problema raportului dintre ortodoxie si nationalism, ca r\u00e3spuns la unele acuzatii potrivit c\u00e3rora nationalismul ar fi o grea c\u00e3dere \u00een p\u00e3cat, ar fi pur biologic si a sf\u00e3r\u00e2mat ecumenicitatea crestin\u00e3.

Argumentul principal pe care p\u00e3rintele \u00eel aduce \u00eempotriva directiilor este
\u00eenv\u00e3t\u00e3tura crestin\u00e3 despre ipostas. ''Ipostasul sau persoana este starea de sine a

unei fiinte spirituale; e una din unit\u00e3tile unei altfel de firi, \u00een str\u00e2ns\u00e3 corelatie cu celelalte unit\u00e3ti, iar \u00een cazul persoanei umane, \u00een relatie cu Dumnezeu cel personal.'' Aplic\u00e2nd definitia persoanei la realit\u00e3tile concrete ale poporului rom\u00e2n

si la nevoia, fireasc\u00e3, de comuniune a omului cu semenii, p\u00e3rintele arat\u00e3 c\u00e3 nu se poate vorbi despre nationalism ca despre o grea c\u00e3dere \u00een p\u00e3cat. Biserica Ortodox\u00e3 Rom\u00e2n\u00e3 este national\u00e3. ''Calitatea national\u00e3 este \u00eensusi umanul \u00eentr-o anume

form\u00e3 a lui iar crestinismul national nu este p\u00e3g\u00e2nism.'' Articolele care trateaz\u00e3

aceste probleme pot fi \u00eemp\u00e3rtite \u00een dou\u00e3 categorii: prima o formeaz\u00e3 cele scrise \u00een anul 1937 ca r\u00e3spuns la acea disput\u00e3 iscat\u00e3 \u00een pres\u00e3 \u00eentre Radu Dragnea si Dragos Protopopescu, pe de o parte, si Nae Ionescu, pe de alta. M\u00e3rul discordiei este raportul dintre ortodoxie si nationalism.

A doua categorie o formeaz\u00e3 articolele scrise \u00een anul 1940 si republicate \u00een anii urm\u00e3tori, P\u00e3rintele revine asupra raportului ortodoxie - nationalism dar se simte obligat s\u00e3-i pun\u00e3 la punct pe fratii greco-catolici si pe intelectualii nostalgici dup\u00e3 crestinismul occidental. Din bogatul material scris de c\u00e3tre p\u00e3rintele Dumitru St\u00e3niloae pe aceast\u00e3 tem\u00e3 public\u00e3m o sintez\u00e3 a celor mai importante concluzii.

Nationalism este constiinta c\u00e3 apartii cut\u00e3rui grup etnic, iubirea acelui grup
si activizarea acestei iubiri \u00een slujba binelui lui.1

Neamul rom\u00e2nesc este o sintez\u00e3 biologic-spiritual\u00e3 a mai multor p\u00e3rti care au intrat \u00een compozitia lui. Cele mai principale sunt: elementul dac, elementul latin si crestinismul ortodox. Legea cea mai \u00eenalt\u00e3 de viat\u00e3 a neamului nostru, legea care \u00eel exprim\u00e3 ca ceea ce este el \u00een chip propriu, este aceea pe care o tr\u00e3ieste ca \u00eentreg, nu care e proprie vreuneia din p\u00e3rtile lui. Caracteristicile elementelor componente sunt str\u00e3b\u00e3tute de un timbru nou, unitar, de timbrul individualit\u00e3tii noi care este

1 Nationalismul sub aspect moral, \u00een Telegraful Rom\u00e2n, nr. 47, 1937
rom\u00e2nitatea. Deci putem spune c\u00e3 legea cea mai \u00eenalt\u00e3 de viat\u00e3 a neamului nostru
este rom\u00e2nitatea.

Judecata logic\u00e3 si bunul simt comun, ca si poruncile realit\u00e3tii, cer s\u00e3 tr\u00e3im dup\u00e3 legea individualit\u00e3tii nostre nationale, adic\u00e3 rom\u00e2neste. Nu romanitatea, nu dacismul, ci rom\u00e2nitatea cu tot ce cuprinde ea, aceasta este legea cea mai \u00eenalt\u00e3 prin care ne mentinem si ne \u00eemplinim misiunea noastr\u00e3. Idealul nostru, exprimat \u00een linii mari, este ca al oric\u00e3rei entit\u00e3ti: s\u00e3 ne mentinem si s\u00e3 ne desf\u00e3sur\u00e3m \u00een toat\u00e3 plenitudinea \u00eensusirile rom\u00e2nit\u00e3tii, nu ale romanit\u00e3tii noastre.

Idealul permanent al neamului nostru este cresterea sa spiritual\u00e3 - aceasta presupune, desigur, si o baz\u00e3 corespunz\u00e3toare de existent\u00e3 fizic\u00e3 \u2013 printr-un fel de relatie cu ordinea valorilor eterne, determinat de individualitatea sa etnic\u00e3, de rom\u00e2nism, printr-o comuniune rom\u00e2neasc\u00e3 cu Dumnezeu. Care este \u00eens\u00e3 modul rom\u00e2nesc de comuniune cu ordinea spiritual\u00e3 transcendent\u00e3? Aceasta ne-o spune istoria si ne-o spune viata actual\u00e3 a poporului nostru: este Ortodoxia. Ortodoxia e ochiul prin care priveste rom\u00e2nul spre cer si plin de lumina de acolo si-l \u00eentoarce spre lume, conduc\u00e2ndu-se dup\u00e3 el \u00een atitudine si pasii s\u00e3i. Si mai stim c\u00e3 ea este singurul ochi corect, s\u00e3n\u00e3tos. Dar ochiul e al unei individualit\u00e3ti etnice determinate, al unei unit\u00e3ti sintetizate din mai multe elemente constitutive. Sau ochiul \u00eensusi este, pe l\u00e2ng\u00e3 aparatul constituit dup\u00e3 legile universale ale opticii, si o materie si o simbioz\u00e3 sufleteasc\u00e3 individual\u00e3. Rom\u00e2nul \u00eentretine comuniunea cu ordinea etern\u00e3 prin ortodoxie, dar rom\u00e2neste. Ortodoxia se afl\u00e3 aici \u00eentr-o sintez\u00e3 anumit\u00e3, care nu str\u00e2mb\u00e3 ortodoxia din punct de vedere formal, asa cum materialul si simbioza sufleteasc\u00e3 \u00een care e \u00eembr\u00e3cat aparatul optic al ochiului, nu str\u00e2mb\u00e3 legile optice generale dup\u00e3 care functioneaz\u00e3.

Desigur c\u00e3 \u00een teorie este greu s\u00e3 \u00eentelegem cum e cu putint\u00e3 aceast\u00e3 interpenetrare a ortodoxiei cu rom\u00e2nismul, f\u00e3r\u00e3 ca vreuna s\u00e3 sufere. Dar viata bimilenar\u00e3 a neamului, ne arat\u00e3 c\u00e3 \u00een practic\u00e3 lucrul e \u00eentru totul cu putint\u00e3. Desi \u00een practic\u00e3 mijlocul prin care \u00eentretine neamul nostru comuniunea cu ordinea spiritual\u00e3 etern\u00e3 este \u00eentregul contopit: ortodoxie-rom\u00e2nism, teoretic se poate spune c\u00e3 o \u00eentretine prin ortodoxie, c\u00e3ci rom\u00e2nismul este implicat \u00een calitatea subiectului ortodoxiei si rom\u00e2nismul \u00eensusi este str\u00e3b\u00e3tut de ortodoxie. Ortodoxia are o functie esential\u00e3 si chiar capital\u00e3 \u00een viata rom\u00e2nismului. Idealul national permanent al neamului nostru nu poate fi conceput dec\u00e2t \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu ea.2

Un popor a ajuns o natiune c\u00e2nd fiecare membru al ei se simte \u00een constiinta sa tr\u00e3ind prin ea si pentru ea, ca o ml\u00e3dit\u00e3 care datoreaz\u00e3 totul tulpinei care-i d\u00e3 seva, viata si \u00eensusirile. Constiinta national\u00e3 are trei elemente componente:

1. Constiinta de sine, constiinta c\u00e3 existi si actionezi ca \u00eensul cutare;
2 Idealul national permanent, \u00een Telegraful Rom\u00e2n, nr. 4 si nr. 5, 1940.
2. Constiinta c\u00e3 apartii unui neam si c\u00e3 ai anumite determinante nationale;

3. Sentimentul de r\u00e3spundere fat\u00e3 de cei de un neam cu tine, sentimentul datoriei de a-i ajuta \u00een chip deosebit, de a te jertfi pentru ei, de a le servi lor.

Constiinta e fric\u00e3 si cutremur, e sentimentul c\u00e3 esti pentru o misiune, c\u00e3 ai o r\u00e3spundere. Cheagul de iubire si de sacrificiu \u00eentre membrii natiunii nu-l poate \u00eentretine dec\u00e2t credinta \u00een Dumnezeu. Orice grupare etnic\u00e3 s-a ridicat de la starea de popor la starea de natiune prin credinta \u00een Dumnezeu. Dovad\u00e3 c\u00e3 mai \u00eenainte de a avea un stat - expresie a natiunii - neamurile au avut religie. Dar iar\u00e3si orice natiune poate dec\u00e3dea, c\u00e2nd pierde credinta \u00een Dumnezeu, nu numai \u00een starea de popor, ci \u00eentr'o disolutie care o pune \u00eentr-o primejdie de disparitie. Religia \u00eenalt\u00e3 un popor si-l conduce p\u00e2n\u00e3 la nivelul \u00een care \u00eesi poate crea un stat. Statul national e un fiu al religiei. Dar s\u00e3 nu cread\u00e3 Statul c\u00e3 odat\u00e3 ap\u00e3rut \u00een existenta unui neam, se poate lipsi de religie. El singur nu e \u00een stare s\u00e3 sustin\u00e3 un neam la nivelul la care l-a ridicat religia. R\u00e3mas singur, toat\u00e3 opera realizat\u00e3 prin lucrarea religiei se pr\u00e3buseste. Religia trebuie mentinut\u00e3 mai departe \u00een acelasi rol de cinste. Numai astfel neamul poate continua s\u00e3 se \u00eenchege tot mai deplin ca natiune, ca fort\u00e3 sufleteasc\u00e3 constient\u00e3, mereu \u00een crestere.3

Crestinul se \u00eentreab\u00e3: ''pot s\u00e3 fiu nationalist, s\u00e3-mi iubesc neamul si s\u00e3 lupt pentru ap\u00e3rarea si \u00een\u00e3ltarea lui?'' Nationalistul: ''e necesar crestinismul \u00een cadrul conceptiei mele nationaliste, ca factorul indispensabil pentru ridicarea neamului, tinta str\u00e3daniei mele?'' Aceste dou\u00e3 \u00eentreb\u00e3ri se reduc la una singur\u00e3: este crestinismul tr\u00e3it si judecat consecvent, o cale necesar\u00e3 spre crestinism?

Natiunile sunt comunit\u00e3ti de destin, comunit\u00e3tile cele mai temeinice, mai statornice, \u00eenf\u00e3surate prin mai multe fire de leg\u00e3tur\u00e3, deosebit de profunde, fat\u00e3 de alte feluri de comunit\u00e3ti cu mult mai trec\u00e3toare, mai superficiale. Crestinismul n'a venit s\u00e3 se opun\u00e3 tendintelor celor mai firesti de comuniune, concretiz\u00e3rilor celor mai profunde ale acestor tendinte, n'a venit s\u00e3 \u00een\u00e3buse natura, s\u00e3 o fac\u00e3 s\u00e3 caute alte forme de comuniune, mai putin firesti, ci s\u00e3 intensifice, s\u00e3 \u00eenalte, s\u00e3 des\u00e3v\u00e2rseasc\u00e3 formele naturale ale relatiilor omenesti. Un crestin e fericit de ocaziile ce i le ofer\u00e3 apartenenta la comunitatea national\u00e3 pentru a-si tr\u00e3i \u00een ea continuturile religioase.

Credinta crestin\u00e3 e pentru credincios un impuls spre afirmarea comunic\u00e3rii nationale, spre iubirea mai presus de fire a celor cu care firea l-a asezat \u00een relatii fundamentale de viat\u00e3. Crestinismul r\u00e3zbate \u00een mod necesar spre nationalism. Dumnezeu nu m\u00e3 va r\u00e3spl\u00e3ti dup\u00e3 modul cum am stiut s\u00e3 m\u00e3 desfac de comuniunea fireasc\u00e3 \u00een care mi-a fost dat s\u00e3 tr\u00e3iesc, ci dup\u00e3 modul \u00een care am

3 Prin ce se promoveaz\u00e3 constiinta national\u00e3? \u00een Telegraful Rom\u00e2n, nr. 6, 1940.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->