Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
76Activity
×

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Stiinta Si Ingineria Materialelor

Stiinta Si Ingineria Materialelor

Ratings: (0)|Views: 32,140|Likes:
Published by ibol8306
Ştiinţa şi ingineria materialelor tratează probleme interdisciplinare, implicând proprietăţile materiei şi aplicaţiile ei în diverse domenii ale ştiinţei şi ingineriei şi folosind cunoştinţe de fizică aplicată, chimie, inginerie mecanică şi electrică. După apariţia, în ultimii ani, a nanoştiinţelor şi nanotehnologiilor, ştiinţa materialelor a fost propulsată în avangarda multor universităţi de prestigiu din lume.
Cunoştinţele oamenilor despre materiale încep odată cu olăritul, dezvoltându-se din epoca pietrei în cea a bronzului şi apoi a oţelului. Ştiinţa materialelor moderne s-a dezvoltat din metalurgie, iar metalurgia din minerit. Dacă la începutul secolului XX ea se ocupa doar de metale, pe la jumătatea acestui secol ea a inclus şi materialele plastice şi ceramice, iar mai recent şi pe cele compozite.
Principalele materiale utilizate în industrie sunt cele metalice. Dintre acestea, aliajele feroase (fontele şi oţelurile) reprezintă circa 90%, restul de 10% fiind metale şi aliaje neferoase. Fonta se elaborează în furnal şi din cauza conţinutului mare de carbon este dură şi fragilă şi nu se poate utiliza în această stare. Proprietăţile sale mecanice se pot îmbunătăţi prin adăugarea unor elemente care transformă grafitul lamelar în grafit nodular (Mg, Si, Ca, Ba), precum şi prin aplicarea unor recoaceri de maleabilizare sau prin aliere cu diverse elemente (Si, Mn, Cr, Ni, Mo, Al, Cu). Oţelul conţine mai puţin carbon şi are proprietăţi mecanice bune. Creşterea conţinutului de carbon conduce la creşterea durităţii şi a rezistenţei la rupere, dar şi la scăderea ductilităţii şi a tenacităţii. Prin aliere cu peste 10% crom, nichel şi molibden, devine inoxidabil.
Metalele şi aliajele neferoase sunt mai scumpe şi mai rare şi se utilizează în domenii care reclamă proprietăţi fizico-mecanice sau chimice speciale. Unele dintre ele sunt foarte vechi şi au avut o importanţă mare în dezvoltarea societăţii umane. Astfel, bronzul a fost descoperit în jurul anului 3500 î.Hr. în Mesopotamia şi Sumer şi a avut o asemenea importanţă încât mileniul al doilea î.Hr. se mai numeşte în istorie şi epoca bronzului. Mai aproape de vremurile noastre s-au descoperit aliajele aluminiului, titanului şi magneziului, apreciate pentru greutatea redusă şi rezistenţa ridicată şi folosite pe scară largă în construcţiile aerospaţiale şi în industria automobilelor.
Materialele plastice au fost descoperite în secolul trecut şi astăzi au ajuns să le depăşească, în greutate, pe cele metalice datorită unor proprietăţi favorabile: sunt ieftine şi uşoare, rezistente la oxidare şi coroziune şi permit modificarea proprietăţilor prin folosirea unor aditivi. Unele se pot recicla prin solubilizare sau topire, iar aplicaţiile lor acoperă aproape toate domeniile activităţii umane, de la banalele pungi pentru cumpărături şi jucării, până la conductele subterane de apă şi gaze care le înlocuiesc treptat pe cele metalice. Reciclarea materialelor plastice este foarte importantă, având în vedere faptul că peste 90% din acestea provin din petrol şi gaze naturale – materii prime valoroase şi din ce în ce mai deficitare. Ca urmare, prin reciclare nu se urmăreşte doar prelucrarea deşeurilor, ci şi utilizarea unor tehnologii avansate, bazate pe folosirea microundelor de diferite frecvenţe, care sparg lanţurile de hidrocarburi ce alcătuiesc materialele plastice şi cauciucul sintetic, obţinându-se ţiţei brut şi gaz metan.
Principalele materiale plastice sunt polietilena, polipropilena, policlorura de vinil, polistirenul, poliamida, poliesterul, poliuretanul şi policarbonatul. Ele se prelucrează prin diverse procedee tehnologice (presare, injecţie, extrudare, expandare, calandrare, sudare, lipire, ştanţare, aşchiere), dar nu se pot utiliza la temperaturi mai mari de circa 200 oC.
A treia categorie de materiale utilizate în tehnică o constituie grupa materialelor ceramice. Ceramica utilitară a apărut odată cu omenirea, vasele şi cărămizile fiind primele produse obţinute de om, pr
Ştiinţa şi ingineria materialelor tratează probleme interdisciplinare, implicând proprietăţile materiei şi aplicaţiile ei în diverse domenii ale ştiinţei şi ingineriei şi folosind cunoştinţe de fizică aplicată, chimie, inginerie mecanică şi electrică. După apariţia, în ultimii ani, a nanoştiinţelor şi nanotehnologiilor, ştiinţa materialelor a fost propulsată în avangarda multor universităţi de prestigiu din lume.
Cunoştinţele oamenilor despre materiale încep odată cu olăritul, dezvoltându-se din epoca pietrei în cea a bronzului şi apoi a oţelului. Ştiinţa materialelor moderne s-a dezvoltat din metalurgie, iar metalurgia din minerit. Dacă la începutul secolului XX ea se ocupa doar de metale, pe la jumătatea acestui secol ea a inclus şi materialele plastice şi ceramice, iar mai recent şi pe cele compozite.
Principalele materiale utilizate în industrie sunt cele metalice. Dintre acestea, aliajele feroase (fontele şi oţelurile) reprezintă circa 90%, restul de 10% fiind metale şi aliaje neferoase. Fonta se elaborează în furnal şi din cauza conţinutului mare de carbon este dură şi fragilă şi nu se poate utiliza în această stare. Proprietăţile sale mecanice se pot îmbunătăţi prin adăugarea unor elemente care transformă grafitul lamelar în grafit nodular (Mg, Si, Ca, Ba), precum şi prin aplicarea unor recoaceri de maleabilizare sau prin aliere cu diverse elemente (Si, Mn, Cr, Ni, Mo, Al, Cu). Oţelul conţine mai puţin carbon şi are proprietăţi mecanice bune. Creşterea conţinutului de carbon conduce la creşterea durităţii şi a rezistenţei la rupere, dar şi la scăderea ductilităţii şi a tenacităţii. Prin aliere cu peste 10% crom, nichel şi molibden, devine inoxidabil.
Metalele şi aliajele neferoase sunt mai scumpe şi mai rare şi se utilizează în domenii care reclamă proprietăţi fizico-mecanice sau chimice speciale. Unele dintre ele sunt foarte vechi şi au avut o importanţă mare în dezvoltarea societăţii umane. Astfel, bronzul a fost descoperit în jurul anului 3500 î.Hr. în Mesopotamia şi Sumer şi a avut o asemenea importanţă încât mileniul al doilea î.Hr. se mai numeşte în istorie şi epoca bronzului. Mai aproape de vremurile noastre s-au descoperit aliajele aluminiului, titanului şi magneziului, apreciate pentru greutatea redusă şi rezistenţa ridicată şi folosite pe scară largă în construcţiile aerospaţiale şi în industria automobilelor.
Materialele plastice au fost descoperite în secolul trecut şi astăzi au ajuns să le depăşească, în greutate, pe cele metalice datorită unor proprietăţi favorabile: sunt ieftine şi uşoare, rezistente la oxidare şi coroziune şi permit modificarea proprietăţilor prin folosirea unor aditivi. Unele se pot recicla prin solubilizare sau topire, iar aplicaţiile lor acoperă aproape toate domeniile activităţii umane, de la banalele pungi pentru cumpărături şi jucării, până la conductele subterane de apă şi gaze care le înlocuiesc treptat pe cele metalice. Reciclarea materialelor plastice este foarte importantă, având în vedere faptul că peste 90% din acestea provin din petrol şi gaze naturale – materii prime valoroase şi din ce în ce mai deficitare. Ca urmare, prin reciclare nu se urmăreşte doar prelucrarea deşeurilor, ci şi utilizarea unor tehnologii avansate, bazate pe folosirea microundelor de diferite frecvenţe, care sparg lanţurile de hidrocarburi ce alcătuiesc materialele plastice şi cauciucul sintetic, obţinându-se ţiţei brut şi gaz metan.
Principalele materiale plastice sunt polietilena, polipropilena, policlorura de vinil, polistirenul, poliamida, poliesterul, poliuretanul şi policarbonatul. Ele se prelucrează prin diverse procedee tehnologice (presare, injecţie, extrudare, expandare, calandrare, sudare, lipire, ştanţare, aşchiere), dar nu se pot utiliza la temperaturi mai mari de circa 200 oC.
A treia categorie de materiale utilizate în tehnică o constituie grupa materialelor ceramice. Ceramica utilitară a apărut odată cu omenirea, vasele şi cărămizile fiind primele produse obţinute de om, pr

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: ibol8306 on Jun 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/07/2013

pdf

text

original

 
 
 
Prof.univ.dr.ing.
Ioan-Lucian BOLUNDU
Ţ
 
Ş
TIIN
Ţ
A
Ş
I INGINERIAMATERIALELOR 
Moto:
 
 Nu dest 
ă
inui prietenului t 
ă
u toate secretele vie
 ţ 
ii tale; se poate prea bine ca într-o zi s
ă
-
 ţ 
i devin
ă
du
 ş
man. Nu
ă
du
 ş
manului t 
ă
u tot
ă
ul pe care i-l po
 ţ 
i face; se poate prea bine ca într-o zi s
ă
-
 ţ 
i devin
ă
prieten.
Sa‘ad
 ī 
(c.1215 – 1292) – poet persan
 EDITURA TEHNICA – INFOCHI
Ş
IN
Ă
U, 2010
 
620.22(075.8)B 66Referen
ţ
i
ş
tiin
ţ
ifici:
Prof.univ.dr.ing.
Sorin DIMITRIU 
Universitatea
„Politehnica”
din Bucure
ş
tiProf.univ.dr.ing.
 Drago
ş
PARASCHIV 
 Universitatea Tehnic
ă
 
„Gheorghe Asachi”
din Ia
ş
iProf.univ.dr.ing.
 Alexandru MARIN 
Universitatea Tehnic
ă
a Moldovei din Chi
ş
in
ă
uDescrierea CIP a Camerei Na
ţ
ionale a C
ă
r
ţ
ii
Ş
tiin
ţ
a
ş
i Ingineria Materialelor:
 
 / Ioan-Lucian Bolundu
 ţ 
[ et al.];- Ch.: „Tehnica – Info” SRL, 2010 – 300 p.
 ISBN: 978-9975-63-313-0
CZU 620.22(075.8)B 66250 ex.
Redactor: Sociolog
Camelia L
ă
c
ă
tu
ş
u
 Tehnoredactare computerizat
ă
: Conf.univ.dr.ing.
Iosif Dumitrescu
Sociolog
Camelia L
ă
c
ă
tu
ş
u
Coperta: ing.
Cornel Chiril
ă
 

Activity (76)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Poiata Mihai liked this
Gabryel Bogdan liked this
Cristina Coceasu liked this
Cristina Coceasu liked this
Georgiana Isfan liked this
Jozsef Rusu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->