Curs 1. 18.10.

2011 Notiuni Generale

Noul Cod civil, respectiv legea 287/17.07.2009 reglementeaza relatiile de familie in Cartea a II a, intitulata despre familie, de la articolele 258 la 534, marcand revenirea incorporarii reglementarii relatiilor de familie in Codul civil. Solutie pe care o consacra si C.civ de la 1864. Prin legea de punere in aplicare a noului C.civ, respectiv 71/2011 s-a realizat abrogarea Codului Familiei. Ca si principala sursa de inspiratie Noul C.civ are Codul civil francez, Codul civil din Quebec si C.civil Elvetian , de asemenea noul Cod civil reglementeaza si integreaza principii care s-au gasit in legi speciale precum cele din materia protectiei drepturilor copilului. Cele mai spectaculoase modificari au fost aduse in materia regimurilor matrimoniale prin reglemantarea materiilor matrimoniale prin divortul administrativ si cel notarial in materia filiatiei si a protectiei copilului. Dispozitiile generale privind familia Titlul 1 din cartea a II a cuprinde dispozitiile generale privind familia care exprima principiile generale care stau la baza reglementarii relatiilor de familie. Aceste dispozitii generale au deja corespondent in reglementarile existente la nivel constitutional , la nivelul Codului familiei ori a unor legi speciale , fie in conventiile internationale la care Romania este parte. Scopul urmarit de legiuitor a fost acela de a concentra in cateva texte principiile fundamentale aplicabile in materia reglementarii relatiilor de familie. Fundamenetele familiei Art 258, alin 1 al acestui text preia principiul consacrat in art 48 alin 1 din Constitutie si reflecta fundamentul relatiilor de familie care se intemeiaza pe casatorie, alin 2 exprima expres rolul familiei ca institutie sociala fundamentala precum si protectia de care beneficiaza din partea statului. Acest text are corespondent in prevederiloe art 1, alin 1 din Codul familiei insa textul din noul C.civ contine si consacra dreptul familiei la ocrotire din partea societatii sau a statului. Alin 3 dezvolta obligatia staului de a sprijini familia, iar alin 4 defineste notiunea de soti, asezand la baza casatoriei ca si conditie esentiala diferenta de sex. Principiile casatoriei Art 259 sintetizeaza principiile instituirii casatoriei avand corespondent in dispozitiile art 48 alin 2 din Constitutie. Alin 1, cuprinde o definitie legala a casatoriei ca fiind uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. In esenta aceasta nu difera de definitiile date in literatura juridica avand in vedere ca in Codul familiei nu exista o astfel de definitie. Se remarca din nou intentia legiuitorului de a insista asupra faptului ca este vorba de o uniune intre un barbat si o femeie. Alin 2

art 259 consacra faptul ca barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie. Textul are corespondent in prevederile art 12 din Cedo, potrivit careia incepand cu varsta stabilita de lege , barabatul si femeia au dreptul de a se casatorii si de a intemeia o familie, art 12 din Cedo consacra nu un singur drept ci doua, respectiv dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie, chiar daca cele doua notiuni sunt strans legate nu sunt conditionate unul de celalalt. In schimb alin 2 al art 259 consacra doar dreptul fundamental de a incheia o casatorie in scopul intemeirii unei familii. Asadar intemeierea unei familii constituie cauza determinanta a casatoriei. Alin 3 prevede caracterul laic al casatoriei si are corespondent in prevederile art 48 alin 2 din Constitutie . In alin de la 4 la 6 se face distinctia intre desfintarea casatoriei, incetarea acesteia si desfacerea casatoriei prin divort. Egalitatea in drepturi a copiilor Potrivit art 260 copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie precum si cu cei adoptati. Textul are corespondent in art 48 alin 3 din Constitutie. Tot astfel Codul familiei a consacrat acest principiu. Art 260 din Noul C.civ aduce insa un element de noutate fata de reglementarile anterioare pt ca se refera expres si la copiii adoptati pe care ii asimileaza copiilor firesti din puncte de vedere al statutului lor legal. Indatoririle parintilor si raporturile acestora cu copiii Potrivit art 261 din Noul Cod civil, parintii sunt cei care au in primul rand indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori. Acest text are corespondent in prevederile conventiei ONU cu privire la drepturile copilului ratificata de Romania prin legea 18/1990 si acestea se regasesc si in art 5 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Relatiile dintre parinti si copii. Art 262, acest text isi are corespondent inConventia Onu si in art 16 din Legea 272/2004. Principiul interesului superior al copilului. Art 263 enunta principiul fundamental care sta la baza tuturor masurilor privitoare la copil, respectiv, respectarea interesului superior al copilului, avand ca si corespondent art 48 si 49 din Constitutie , precum si art 224. Ascultarea copilului. Art 264 din noul Codul civil ridica ascultarea minorului atat in procedurile administrative cat si in cele judiciare. Corespondentul acestui text este cuprins in art 24 din legea 272/2004 Instanta de tutela

Art 265 instituie instanta de tutela ca si instanta specializata in solutionarea acuzelor de familie. Astfel toate masurile date prin cartea a II a in competenta instantei judecatoresti sunt de competenta instantei de tutela prevazuta de art 107. Potrivit art 107 procedurile din cod privind ocrotirea persoanei , prin tutela si curatela sunt de competenta instantei de tutela astfel incat in tot ceea ce priveste ocrotirea persoanei fizice precum si relatiile de familie atat cele patrimoniale cat si cele nepatrimoniale revin instantei de tutela, in aplicarea noului C.civ se va stabili alcatuirea si componenta instantei de tutela. Logodna Nu reprezinta altceva decat o promisiune reciproca de casatorie facuta de regula int-un cadru festiv. Din punct de vedere sociologic logodna reprezinta o casatorie de proba. Se considera astfel ca logodna nu este un contract ci un simplu fapt juridic ce poate duce la casatorie. Conditiile privind incheierea logodnei si efectele sale Conditiile de fond ale logodnei. 1. Diferenta de sex 2. Indeplinirea celorlalte formalitati de fond cerute la incheierea casatoriei 3. Nu se impun formalitati speciale pt celebrarea logodnei, dovada putandu-se face cu orice mijloc de proba. In ceea ce priveste efectele logodnei potrivit alin 3 casatoria nu este condititonata de incheierea logodnei a carei incheire constituie doar o facultate pt viitori soti. De asemenea potrivit art 267 logodna nu obliga la incheierea casatoriei in sensul ca logodnicul care rupe logodna nu poate fi obligat sa incheie casatoria. Conditiile pt ruperea logodnei. Oricare dintre logodnici poate rupe logodna ceea ce echivaleaza cu o denuntare unilaterala a logodnei, potrivit alin 3 al art 267 ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Efectele ruperii logodnei. Art 268 si 269 reglementeaza doua efecte : restituirea darurilor. Darurile manuale facute pt a respecta un obicei social si care au o valoare modica nu se restituie . In schimb cadourile cu valoare mare facute in considerarea casatoriei sunt supuse restituirii ; RASPUNDEREA PT RUPEREA LOGODNEI In jurisprudenta veche, anterioara anului 1948 s-a considerat ca temeiul acesteia il constituie raspunderea civila delictuala, art 998 si 999 C.civ. Solutia ar fi aceiasi daca s-ar impartasii teoria contractuala a logodnei , raspunderea nefiind contractuala ci delictuala.

Temeiul raspunderii nu il constituie actul logodnei ci ruperea abuziva , nejusitficata a acesteia. In general ceea ce se sanctioneaza este modalitatea in care s-a produs ruperea unilaterala a logodnei. Noul Cod civil reglementeaza expres raspunderea pt ruperea logondei in art 269. Caracterul abuziv, culpa logodnicului parat si prejudicial cauzat. Potrivit art 270 din Noul cod civil dreptul la actiune atat pt restituirea darurilor cat si in cazul raspunderii pt ruperea logodnei se prescrie in termen de un an de la ruperea logodnei.

DREPTUL FAMILIEI 25.OCT.2011

INCHEIEREA CASATORIEI

Conditiile de fond asa cum au fost reprezentate de C. fam si NCCiv sunt menite a asigura ca incheierea casatoriei se face in scopul intemeierii unei familii de persoane care au aptitudinea fizica si psihica de a incheia o familie si a exprima un cosimtamant liber. Conditiile de fond sunt : 1. Pozitive 2. Negative / impedimente la casatorie => acestea sunt imprejurari de fapt/drept care impiedica incheierea casatoriei; -> pot fi invocate de terte persoane pe calea opozitiei /ofiterul de stare civila prin intocmirea unui proces verbal care constatat existenta impedimentelor. CONDITIILE DE FOND POZITIVE => 1. Diferenta de sex : in reglemntarile Codului Familiei nu a existat ; iar in N.C.civ este prevazuta expres in art. 259, 277,279. 2. Varsta matrimoniala : reglementata in Codul Familiei art. 4 (1); in N.C.civ : art 272 si 398. In esenta reglementarile sunt asemanatoare. 3. Comunicarea reciproca a starii de sanatate : reglementata in C.F. art 10 iar in N.C.civ art.278 N.C.civ nu mai prevede insa aceasta conditie ca una de fond ci, ca o formalitate pentru incheierea casatoriei. 4. Consimtamantul : reglemntat in C.F. art 1 (3) , art 16 , art 21 iar N.C.civ : art 271 , art. 298. In esenta reglementarile sunt asemanatoare. Diferenta de sex Sub imperiul C.F. , aceasta conditie era atat de evidenta incat legea nu a mai prevazut-o. Ea rezulta din unele texte de lege : respectiv art 1 (4), art 25.

In conceptia N.C.Civ , casatoria poate fi incheiata numai intre un barbat si o femeie asa cum prevede art. 271, 276, 259. Sexul , respectiv diferenta de sex a viitorilor soti se dovedeste cu certificatul de nastere. Practic aceasta conditie intereseaza in cazul unor modificari congenitale grave care constituie o diferenta de sex. De asemenea in cazul transexualismului si schimbarii sexului prin interventii medicale se aplica art. 96, Legea 119/1996 => actele de nastere , de casatorie sau deces se inscriu mentiunii cu privire la modificarile intervenite in starea civila a persoanei inclusiv schimbarea sexului. Persoana care si-a schimbat sexul pe aceasta cale se poate casatori cu persoana care are sexul sau de origine.

Varsta matrimoniala Art . 4 CF : varsta minima 18 ani Art. 272 NCCiv : are o reglementare asemanatoare Art. 398 NCCiv : parintele care nu exercita autoritatea parinteasca, pastreaza dreptul de a consimti la adoptia acestuia , insa prin modificarea al. 2 al acestui art. S-au restrans drepturile parintelui ce nu exercita autoritate parinteasca in sensul ca are dreptul sa consimta la adoptie fara insa a mai avea dreptul de a consimtii la casatoria lui. Analizand comparativ aceste dispozitii legale => ASEMANARI : a. este doar o varsta minima pt incheierea casatoriei b. nu este necesar sa existe o anumita diferenta de varsta intre soti c. se instituie aceeasi varsta matrimoniala minima atat pt barbati cat si pt femei , respectvi 18 ani si ca exceptie pt motive temeinice 16 ani. d. se instituie o capacitate matrimoniala restransa pt minorul care a implinit 16 ani. Conditii speciale pt casatoria minorului de 16 ani : 1. Motive temeinice (starea de graviditate a femeii) 2. Avizul medical (=care atesta starea de sanatate, gradul de maturizare fizic,psihic si moral) 3. Incuviintarea parintilor DEOSEBIRI : a. autorizarea casatoriei minorului care a implinit 16 ani , se da de catre instanta de tutela. b. in cazul in care exista divergente intre parinti , hotaraste instanate de tutela c. in cazul in care este scindata (separata) autoritatea parintilor , este suficient consimtamantul parintelui ce exercita autoritatea parinteasca.

d. in ceea ce priveste forma in care se da incuviintarea : in CF nu se prevede nimic, insa In art 280 NCCiv parintii/tutorele vor face personal o declaratie la serviciul de stare civila. e. art. 40 NCCiv pt motive temeinice instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit 16 ani , capacitate deplina de exercitiu. Asa numita institutia a emanciparii minorului ce dobandeste o capacitatea de exercitiu anticipata . => se poate casatori singur fara incunviintarea tutorelui/parintelui. ! Critici aduse NCCiv : 1 . Se poate discuta daca refuzul parintilor este sau nu discretionar, daca poate fi atacat in instanta . Solutia ar trebui sa fie in sensul posibilitatii de a ataca refuzul nejustificat al parintilor , aceasta insemnand ca parintii nu pot refuza in mod discretionar sa incuviinteze casatoria si se pot opune In masura in care aceasta ar fi contrara instantei superioare a copilului. 2. Determinarea fortei juridice a incuviintarii : daca actul este sau nu revocabil.

Comunicarea reciproca a starii de sanatate Art 10 CF coroborat cu L 119/96 + art 278 NCCiv Potrivit art 9 CF si art 276 NCCiv este interzisa casatoria alienatului si debilului mintal. Consimtamantul Casatoria nu se poate incheia decat prin consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti , fiind si un principiu de ordin constituiv. - Reglemtari. : art 1(3) si art 16 CF art 271 NCCiv , nu aduce modificari in aceasta materie Consimtamantul de esenta casatoriei indeplineste urmatoarele conditii : 1. Sa existe 2. Sa fie liber 3. Sa emane de la o persoana cu discernamant Art 9 CF : este oprit sa se casatoreasca cel lipsit de facultati mintale NCCiv : reglementeaza lipsa discernamantului distinct de alienatia si debilitatea mintala in art 299. 4. Sa nu fie viciat (viciile de consimtamant : eroarea cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot; dol si violenta ) . Nulitatea : sit. Speciale dol si violenta trebuie dovedite. CONDITII DE FOND NEGATIVE

 Sunt in numar de 5 Se impart in : impedimente :

1. Prohibitive 2. dirimante ( care anuleaza un act sau

constituie o piedica) Din punct de vedere al opozabilitatii lor : 1. relative 2. absolute 1. Bigamia -> art 5 CF : este oprit sa se casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorit/a. art 273 NCCiv -> principiul monogamiei => incalcarea constituie infractiune de bigamie 2. Rudenia -> art 6 Cf si art 274 NCCiv : este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta si colaterala pana la gradul IV. (rudenie este de doua feluri : colaterala si drepata ) 3. Tutela -> art 8 CF si art 275 NCCiv => in timpul tutelei casatoria este oprita intre tutore si persoana minora aflata sub tutela. 4. Alienatia mintala , debilitatea mintala si lipsa discernamantului -> alienatii si debilii nu se pot casatori .

Formalitati pentru incheierea casatoriei Sub imperiul CF : reglementate in art 11-18 , art 27-32 , L 119/96. In Noul Cod Civil : formalitatile sunt prevazute in art 278-292. Formalitati : 1. Premergatoare si anterioare 2. Privind incheierea casatoriei 3. Ulterioare 1. Formalitati premergatoare : in aceasta categorie se inscrie : delcaratia pt incheierea casatoriei, repsectiv declaratia de casatorie privind comunicarea reciproca a starii de sanatate - declaratia cu privire la nume - declaratia pentru incuviintarea casatoriei minorului. Declaratiile de casatorie sunt aplicabile dispozitiilor art 12 si 13 CF , art 280,281 NCCiv . Textele sunt aproape identice ca si continut : cuprind vointa neindoielnica a viitorilor soti de a se casatori , numele purtat in casatorie. O noutate care apare in NCCiv : declaratia de casatorie trebuie sa faca referire si la regimul matrimonial ales. 01-11-2011 Nulitatea casatoriei

Nerespectarea conditiilor de fond cerute de lege pt valabila incheiere a casatoriei se sanctioneaza ca si in dreptul comun cu nulitatea. Cu toate acestea in materia casatoriei legea instituie unele dispozitii derogatorii avand in vedere importanta casatoriei si gravitatea consecintelor pe care le implica desfintarea ei. Nulitatile se clasifica astfel : Dupa modul cum sunt reglementate de lege , nulitatile sunt exprese, dar exista si nulitati virtuale care nu sunt prevazute de lege Din punct de vedere al interesului ocrotit nulitatile sunt absolute si relative.

1. Nulitati absolute : 1. Lipsa diferentei de sex , nereglementata in Codul familiei , prevazut in art 271. Sub imperiul codului familiei nulitatea este doar virtuala insa noul cod civil o consacra expres. 2. 2. Lipsa varstei , prevazuta in art 19 si art 4 din codul familiei si art 294 din noul cod civil. Spre deosebire de codul familiei , noul cod civil distinge intre casatoria incheiata de minorul care nu a implinit 16 ani care este nula si casatoria incheiata de minorul care a implinit 16 ani fara incuviintarile prevazute de lege cand sanctiunea este nulitatea relativa , art 297 C civ. 3. Lipsa totala a consimtamantului la casatorie , prevazuta de art 19 si 16 in Codul familiei si art 293 Noul cod , nu exista deosebiri intre reglementarea din Codul Familiei si Codul Civil. 4. Lipsa caracterului personal al consimtamantului , art 19 si 16 Codul Familiei si 271 Cod Civil, nu exista deosebiri intre reglementarile din codul familiei si noul cod civil . 5. Bigamia : art 19, 22 si 5 din Codul Familiei si art 293 si 273 din Noul Cod Civil. Art 293, Noul Cod Civil spre deosebire de art 22 din Codul Familiei stabileste expres ca nu exista bigamie daca sotul celui declarat mort prin hotarare judecatoreasca a fost de buna credinta. 6. Rudenia, art 19 si 6 din Codul Familiei si art 293 si 274 din Noul Cod Civil. Nu exista deosebiri. 7. Adoptia, art 19 si 7 din Codul Familiei si art 293 si 274 din Noul Cod Civil. Potrivit noului Cod Civil adoptia nu mai constituie impediment distinct de rudenie. 8. Alienatia si debilitatea mintala si lipsa discernamantului. Art 19 si 9 din Codul Familiei si art 293 si 276 din Noul Cod. Potrivit noului Cod civil numai alienatia sau debilitatea mintala atrage nulitatea absoluta, lipsa discernamantului fiind sanctionata cu nulitatea relativa potrivit art 299 Cod Civil. 9. Incalcarea formalitatilor privind celebrarea casatoriei , prevazuta de art 19 si 16 Codul Familiei si art 287, 293 Codul Civil; Nu exista deosebiri

10.Lipsa publicitatii declaratiei de casatorie, art 19 si 13 din C odul Familiei . Noul cod civil nu a mai mentinut acest caz de nulitate absoluta. 11.Necompetenta materiala a ofiterului de stare civila. Art 7 din L.119/96 se mentine ca si nulitate prevazuta de un text special 12.Casatoria fictiva , neprevazuta de Codul familiei, iar in noul Cod CivIL reglementata de art 295. Sub imperiul Codului Familiei casatoria fictiva este un caz de nulitate virtuala nefiind expres reglementat. Analizand comparativ reglementarile din Codul Familiei si cele din noul Cod Civil rezulta urmatoarele caracteristici : 1. Nulitatile virtuale sub imperiul Codului Familiei au devenit nulitati exprese , sub imperiul Codului Familiei nulitatile absolute exprese sunt prevazute de art 19 si de art 7, L 119/96. La acestea se adauga nulitati absoulte virtuale, in cazul casatoriei persoanelor a caror sex nu este diferentiat, precum si in cazul casatoriei fictive. Potrivit art 293 este lovita de nulitate absouluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor art 271, 273, 274, 276, 287 . De asemene noul Cod civil reglementeaza expres nulitatea absoluta pt lipsa varstei matrimoniale si a casatoriei fictive. 2. Nulitati absolute exprese potrivit Codului Familiei care nu au fost preluate de noul cod civil. Noul Cod Civil nu a mai prevazut nulitatea absoluta a casatoriei pt lipsa publicitatii declaratiei de casatorie. 3. Reglementarea casatoriei fictive potrivit noului Cod Civil, acest caz de nulitate nu era reglementat in legislatie si reprezenta o creatie a doctrinei. Potrivit art 295 Cod Civil casatoria incheiata in alte scopuri decat acelea de a intemeiea o familie este lovita de nulitate absoluta. Cu toate acestea nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.

Regimul juridic al nulitatii absolute. Acesta presupune determinarea persoanelor care pot sa o invoce, daca actiunea este sau nu prescriptibila si daca nulitatea poate sau nu sa fie acoperita. Titularul actiunii : sub imperiul Codului Familiei actiunea in constatarea nulitatii absolute putea fi pornita de orice persoana care justifica un interes , inclusiv de procuror potrivit art 45 din Codul de procedura civila daca unul dintre soti era pus sub interdictie sau era disparut. Judecatorul nu putea invoca din oficiu nulitatea casatoriei dar putea pune in discutia partilor eventuala cauza de nulitate. Potrivit art 296 din noul Cod civil orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei , cu toate acestea procurorul nu poate

introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului in care a actionat pt apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie. In ce priveste prescriptibilitatea actiunii atat sub imperiul Codului Familiei cat si sub imperiul noului Cod civil actiunea este imprescriptibila. In ceea ce priveste posibilitatea acoperirii nulitatii. In principiu in dreptul comun nulitatea absoluta nu poate fi acoperita. Situatia este diferita in dreptul familiei deoarece mentinerea casatoriei si a familiei pot fi impuse de necesitatea ocrotirii interesului superior al copilului si a vietii de familie. De aceea exista cazuri in care nulitatea absoluta poate fi acoperita : 1. Cel determinat de incalcarea varstei matrimoniale art 20 Codul familiei si art 294 din noul Cod civil in urmatoarele doua situatii : daca pana la declararea nulitatii de catre instanta sotul care nu avea varsta matrimoniala a implinit-o daca pana la declararea nulitatii sotia a dat nasterea unui copil sau a ramas insarcinata cel impus de nesocotirea impedimentului la casatorie rezultand din gradul 4 la rudenie daca s- a obtinut chiar si dupa incheierea casatoriei dispensia de rudenie casatoria fictiva nulitatea prevazuta de art 7 din Legea 119 / 96 2. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita in cazul in care intre persoane de acelasi sex sau al carui sex nu este diferentiat, in cazul bigamiei , in cazul rudeniei in linie dreapta sau colaterala pana la gradul 3 inclusiv , in cazul adioptiei cu efecte restranse , in cazul alienatiei sau debilitatii mintale, in cazul incalcarii formalitatilor pt celebrarea casatoriei. Nulitatile relative. 1. Lipsa incuvintariilor cerute de lege minorului : art 19 si 4 din Codul familiei si art 297 din noul Cod Civil. Sub imperiul Codului familiei nulitatea era absoluta pe cand noul Cod civil stabileste natura relativa a nulitatii. 2. Viciile de consimtamant, art 298 din noul Cod civil si art 21 din Codul familiei. 3. Lipsa discernamantului art 19 din Codul familiei si art 299 din noul Cod Civil. 4. Tutela art 300 din noul Cod civil. Reglementarea noua transforma tutela din impediment prohibitiv in impediment dirimant. 1. Lipsa incuviintarilor cerute de lege minorului : cerinta de fond referitoare la existenta incuvintarii parintilor pt casatoria minorului de 16 ani a fost introdusa prin L 288/2007 , prevederile generale ale Codului Familiei au impus concluzia ca in absenta incuvintarii parintilor sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta a casatoriei. Potrivit noului Cod civil se face distinctie intre nulitatea absoluta ce intervine in cazul casatoriei incheiata de minorul ce nu a implint varsta de 16 ani cu particularitatea ca nulitatea absoluta se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implint varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. Nulitatea relativa este cea care intervine in cazul in

care minorul se casatoreste fara sa aiba incuviintarile sau autorizarile prevazute de lege. 2. Lipsa discernamantului : potrivit art 19 este nula casatoria incheiata cu incalcarea art 9 din Codul Familiei . Art 9 acopera doua ipoteze distincte : aceea a alienatului sau debilului mintal si aceea a celui vremelnic lipsit de facultatile sale mintale. Potrivit dreptului comun lipsa discernamantuliui atrage doar nulitatea relativa a casatoriei. Noul Cod Civil clarifica aceasta situatie in sensul ca prevede expres in art 299 ca lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa a casatoriei. 3. Tutela : sub imperiul Codului Familiei tutela nu era de natura sa atraga anularea casatoriei fiind un impediment prohibitiv de natura sa atraga sanctionarea ofiterului de stare civila, potrivit noului Cod Civil se instituie in acest caz sanctiunea nulitatii relative potivit art 300. Regimul juridic al nulitatii relative Titularul actiunii : in ceea ce priveste viciile de consimtamant din cuprinsul art 21 Codul familiei rezulta ca anularea casatoriei pt eroare , dol sau violenta poate fi ceruta numai de sotul al carui consimtamant a fost viciat, solutia este aceeasi si in art 298 din noul Cod Civil. Referitor la anularea pt lipsa incuvintariilor cerute de lege, art 297 prevede ca anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare ori autorizare era necesara. Anularea pt lipsa discernamantului poate fi invocata numai de sotul care a fost lipsit vremelnic de discernamant. In cazul tutelei anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatorit in timp ce era sub tutela. Ministerul public poate formula actiune in anularea casatoriei daca unul din soti este pus sub interdictie sau este disparut. Judecatorul nu poate invoca din oficiu nulitatea relative a casatoriei dar poate pune in discutia partilor eventuala cauza de nulitatea relativa. Avand un caracter strict personal potrivit art 302 din noul Cod Civil dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor insa daca actiunea a fost pornita de unul dintre soti ea poate fi continuata de mostenitori. Prescriptibilitatea actiunii. Sub imperiul Codului Familiei art 21 prevedea ca termenul de prescriptie a actiunii in anularea casatoriei este de 6 luni si incepe sa curga de la incetarea vioentei sau de la data descoperirii erorii ori a dolului. Noul Cod Civil reglementeaza prescriptia actiunii in anulare in art 301 stabilind astfel : anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni. In cazul prevazut la art 297, termenul curge de la data la care cei a caror incuviintare sau autorizare era necesara pt incheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. In cazul nulitatii pt vicii de consimtamant sau pt lipsa discernamantului termenul curge de la data incetarii violentei sau de la data la care cel interesat a cunoscut dolul , eroarea ori lipsa vremelnica a discernamantului. In cazul prevazut de art 300 cel referitor la tutela, termenul curge de la data incheierii casatoriei.

Confirmare nulitatii Ca orice nulitate relativa si nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata expres sau tacit prin introducerea actiunii in anulare. Acoperirea nulitatii Ca si un aspect de noutatea art 303 reglementeaza acoperirea nulitatii relative astfel : in cazul lipsei incuvintarii cerute de lege pt casatorie minorului, nulitatea relativa se acopera daca s au obtinut incuviintariile si autorizarea cerura de lege. In cazul anularii pt vicii de consimtamant si a lipsei discernamantului nulitatea relativa se acopera daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului a erorii ori a lipsei vremelnice a faculatilor mintale. In toate cazurile nulitatea casatoriei se acopera daca intre timp ambii soti au implint 18 ani , sotia a nascut oria a ramas insarcinata. Efectele nulitatii Nulitatea casatoriei are caracter judiciar in sensul ca aceasta trebuie sa fie constatata sau dupa caz pronuntata de instanta judecatoreasca . Casatoria este desfintata din ziua ramanerii definitive a hotararii potrivit noului Cod Civil si irevocabile potrivit codului familiei. 1. Efectul retroactiv al nulitatii casatoriei : in principiu nulitatea casatoriei produce efecte retroactive ceea ce inseamna ca drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre soti nu au existat niciodata. Exista doua exceptii : in cazul copiilor nascuti in timpul unei asemenea casatorii si in cazul casatoriei putative. In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti, se considera ca sotii nu au avut niciodata calitatea de persoane casatorite si nu au avut obligatii rezultand din casatorie. 2. De asemenea sotii redobandesc numele avute inainte de incheierea casatoriei. In ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti efectele nulitatii privesc regimul matrimonial, obligatia de intretinere si dreptul de mostenire. Situatia copiilor Potrivit art 23 din Codul Familiei desfintarea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor care isi pastreza situatia de copii din casatorie, un text identic se regaseste in art 305 din Codul Civil. Casatoria putativa poate fi definita ca acea casatorie care desi lovita de nulitate absoluta sau relativa produce anumite efecte fata de sotul de buna credinta. Putativitatea poate fi bilaterala cand ambii soti au fost de buna credinta sau unilaterala cand doar unul a fost de buna credinta. In ceea ce priveste buna credinta aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Buna credinta presupune o eroare din partea unuia dintre soti ori a ambilor in sensul ca nu au cunoscut cauza de nulitate.

Buna credinta trebuie sa exista la momentul incheierii casatoriei.

Opozabilitatea hotararii judecatoresti Hotararea judecatoreasca in materia nulitatii casatoriei este opozabila erga omens. Despre hotararile definitive si irevocabile se face mentiune pe actul de casatorie si pe cele de nastere a fostilor soti , potriv art 48 din L 119/96. Mentiunea se inscrie din oficiu pe baza comunicarii hotararii irevocabile a constatarii nulitatii. Noul Cod civil reglementeaza expres opozabilitatea acestei hotarari prin art 306 . Dupa ce se face mentiune pe actul de casatorie despre hotararea de constatare a nulitatii, serviciul de stare civila comunica catre registrul national notarial al regimurilor matrimoniale o copie de pe actul de casatorie cu aceasta mentiune. Fata de terti incetarea regimului matrimonial prin efectul nulitatii casatoriei poate fi opus de la data la care s- au indeplinit formalitatille de publicitate prin registrul mentionat . Drepturile si inadatoririle sotilor Noul Cod Civil consacra drepturilor si indatoririlor personale ale sotilor cap V al cartii a II-a respectiv de la art 307 si pana la 311. Codul F amiliei reglementa expres doar obligatia reciproca a sotilor de a- si acorda sprijin moral, in art 2 si problema numelui sotilor in art 28 celelalte obligatii precum obligatia de fidelitate, indatoririle conjugale si obligatia de-a locui impreuna s-au desprins din analiza altor norme juridice. Noul Cod Civil reglementeaza expres indatoririle sotilor in art 309 si obligatia de fidelitate si de a locui impreuna . In plus art 310 consacra independenta sotilor in ce priveste corespondenta , relatiile sociala si alegerea profesiei. Luarea decizilor de catre soti. Potrivit art 26 din Codul Familiei, sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria, aceeasi regula este consacrata in art 308 din noul Cod Civil . In ceea ce priveste indatoririle sotilor , potrivit art 2 din Codul Familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Potrivit art 309 sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral. in ce priveste indatorirea de- a locui impreuna Codul Familiei nu prevede expres aceasta obligatie a sotilor, in schimb noul Cod Civil prevede expres in art 309 ca sotii au indatorirea de-a locui impreuna si pt motive temeincie pot decide sa locuiasca separat. In ce priveste indatoririle conjugale nici Codul Familiei si nici noul Cod Civil nu consacra special si expres aceasta indatorire dar ea decurge din natura casatoriei. In ceea ce priveste obligatia de fidelitate desi nu e consacrata expres de Codul Familiei existenta sa nu poate fi pusa sub semnul indoieli, in schimb aceasta obligatie este consacarata expres in art 309 din noul Cod Civil. In ceea ce priveste obligatia de-a purta numele comun art 28 din Codul Familiei arata ca sotii sunt obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat. Aceasta prevedere se regasete si in noul Cod Civil in art 311.

In ceea ce priveste independenta personala a sotilor, spre deosebire de Codul Familiei care nu contine nicio dispozitie in acest sens, art 310 din noul Cod Civil prevede ca un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta , relatiile sociale si nici alegerea profesiei celuilalt sot.

08-11-2011

Regimul matrimonial desemneaza totalitatea normelor juriidce care reglementeaza raporturile dintre soti precum si raporturile dintre acestia si terti cu privire la bunurile si datoriile sotilor. Regimul matrimonial nu acopera in totalitate raporturile patrimoniale dintre soti sau dintre soti si terti, ci doar acele raporturi patrimoniale care isi au izvorul in casatorie. Regimul matrimonial legal al comunitatii de bunuri era reglementat de Codul Familiei in art de la 30 la 36. Noul Cod Civil reglementeaza relatiile de familie in cartea a II- a intitulata despre familie de la art 258 pana la art 534. Regimurile matrimoniale sunt reglementate de la 312 la 372. Regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal dar va avea un caracter flexibil urmand a fi aplicat doar in cazurile in care partile nu au optat pt un alt regim matrimonial prin conventia matrimoniala. Exista ca alternative la regimul comunitatii legale, regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Principiile regimurilor matrimoniale : 1. Principiul egalitatii in drepturi al sotilor 2. Principiul libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial Alegerea de catre viitorii soti a regimului matrimonial concret se realizeaza prin incheierea unei conventii matrimoniale, aceasta libertate nu este absoluta ci limitata de instituirea unui cod de norme imperative de la care

nu se poate deroga prin conventie matrimoniala si care alcatuieste regimul matrimonial primar. Libertatea de optiune este limitata in sensul ca potrivit art 312 viitorii soti vor alege ca regim matrimonial comunitatea legala , separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Libertatea alegerii regimului matrimonial implica in principiu si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit. Modificarea regimului matrimonial se face de asemenea prin incheierea unei conventii matrimoniale . 3. Principiul subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei. Regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor familiei. Relatiile patrimoniale dintre soti sunt accesorii raporturilor nepatrimoni ale si au menirea de a sustine familia din punct de vedere matrimonial. De aici decurg 2 consecinte : 1. nu exista regim matrimonial in afara casatoriei 2. scopul conventiei matrimoniale este subordonat scopului casatoriei.

Clasificarea regimurilor matrimoniale : Din punct de vedere al izvorului lor acestea se clasifica in regimuri matrimoniale legale si conventionale .

Regimul matrimonial legal se aplica ori de cate ori viitorii soti nu au incheiat o conventie matrimoniala. Dupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate , de separatie de bunuri sau mixte care imbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar ce se manifesta la desfacerea casatoriei . La randul lor regimurile comunitare pot fi universale sau partiale. Criteriul esential in functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimonial este compozitia activului, astfel regimurile comunitare se caracterizeaza prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific , iar regimurile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune. Dupa cum se pot sau nu modifica in timpul casatoriei regimurile matrimoniale sunt imutabile sau mutabile. Tendinta este aceea de a permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei .

Conventia matrimoniala Este definita ca actul prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial aplicabil in principiu pt toata durata casatoriei, caracteristica generala a conventiei

matrimoniale este aceea de a fi incheiata de viitorii soti pt a produce efecte de la data incheierii casatoriei. Nu este necesara incheierea unei conventii matrimoniale decat daca viitori soti aleg un alt regim matrimonial decat cel legal si decat daca doresc sa deroge sub anumite aspecte de la regimul legal. Natura juridica a conventiei matrimoniale Din punct de vedere al vointelor implicate in formarea sa, conventia matrimoniala este un act bilateral adica contract, pe care o regasim atat in doctrina veche cat si in dreptul comparat. Conventia matrimoniala poate sa contina si dispozitii de alta natura ca de exemplu donatii reciproce intre viitorii soti sau recunoasterea unui copil . Formarea conventiei matrimoniale Conditii de validitate atat de fond cat si de forma 1. Capacitatea : este aplicabil principiul ca cine poate incheia valabil o casatorie poate incheia si o conventie matrimoniala , prin urmare nu sunt aplicabile regulile generale privind capacitatea de a contracta si este necesara capacitatea sau varsta matrimoniala. Varsta matrimoniala trebuie sa existe la data incheierii conventiei matrimoniale si nu la data celebrarii casatoriei. Capacitatea minorului de a incheia o conventie matrimoniala este reglementata de art 377 din noul Cod si pt incheierea conventiei matrimoniale de catre minor se va cere atat incuviintarea ocrotitorului legal cat si autorizarea instantei de tutela. 2. Consimtamantul : potrivit art 330 din noul Cod Civil, incheierea conventiei matrimoniale se face in fata notarului public si presupune consimtamantul tuturor partilor exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica speciala si avand contiunut predeterminat. Prin aceasta incheierea conventiei matrimoniale se desoebeste de incheierea casatoriei care presupune consimtamatul personal al viitorilor soti. In ceea ce priveste viciile de consimtamant , avand in vedere caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale s a exprimat opinia potrivit careia cazurile de anulare ale conventiei matrimoniale trebuie sa coincida cu cele din materia casatoriei. Intr o alta conceptie s a considerat ca trebuie aplicat dreptul comun al contractelor. Prin urmare vicile de consimtamant sunt cele din dreptul comun respectiv eroarea , dolul si violenta. 3. Obiectul conventiei matrimoniale : il constituie regimul matrimonial pe care viitorii soti il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal. Libertatea viitorilor soti nu este absoluta deoarece exista atat limite generale cat si limite speciale ce ingradesc aceasta libertate. In primul rand este aplicabila limita generala din materia contractelor potrivit careia nu se poate deroga de la dispozitiile imperative ale legii si de la bunele moravuri. Nu se poate deci deroga de la principiul egalitatii in drepturi intre barbat si femeie , de la efectele nepatrimoniale ale casatoriei, de la drepturile si

indatoririle parintesti si de la regulile devolutiunii(transmiterea unor bunuri) succesorale legale. Potrivit art 332 conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti , autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale. In al doilea rand exista limite speciale ale conventilor matrimoniale , art 312 din noul Cod Civil prevede ca viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala , separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Prin urmare optiunea lor este limitata ei neputand opta pt un alt regim matrimonial. In ceea ce priveste libertatea de a aduce modificari continutului regimului matrimonial ales se pot distinge doua categorii de limite : respectiv regimul primar imperativ care se aplica de de drept prin efectul incheierii casatoriei si de la care nu se poate deroga limite speciale intrinseci regimului matrimonial ales.

Cauza conventiei matrimoniale O constituie intentia viitorilor soti de a stabili intre ei raporturi patrimoniale de natura sa asigure cadrul necesar realizarii vietii de faimilie. Data incheierii conventiei matrimoniale De regula conventia matrimoniala se incheie inainte de celebrarea casatoriei, ea poate fi incheiata chiar in ziua casatoriei dar si in timpul casatoriei cand are efectul unei conventii prin care se modifica regimul matrimonial. Potrivit art 330 conventia incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei. Iar conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau in lipsa, de la data incheierii ei. Conditiile de forma ale conventiei. Conventia matrimoniala este un act solemn pt care se cere ad validitatem forma autentica notariala. Art 330 noul Cod Civil prevede ca sub sanctiunea nulitatii absolute conventia matrimoniala trebuie incheiata prin act autentic notarial. Nulitatea conventiei matrimoniale. Cazurile specifice de nulitate absoluta sunt lipsa consimtamantului, nerespectarea conditiilor privind limitele de ordine publica ale incheierii conventiei matrimoniale si lipsa formei autentice notariale precum si lipsa procurii autentice speciale atunci cand conventia se incheie prin mandatar. Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant si in cazul minorului care incheie conventia matrimoniala fara respectarea formele de abilitare prevazute de lege. Efectele nulitatii Conventia matrimoniala lovita de nulitate este considerata ca si inexistenta si este desfintata cu efect retroactiv. Potrivit art 338 din noul Cod civil, in cazul in care

conventia este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale fara a fi insa afectate drepturile pe care tertii de buna credinta le-au dobandit. Nuliatea conventiei matrimoniale nu atrage nulitatea casatoriei. Caducitatea conventiei matrimoniale Nulitatea nu se confunda cu caducitatea, conventia matrimoniala poate fi valabil incheieta dar sa nu produca efecte. Distingem doua ipoteze : 1. daca dupa incheierea conventiei matrimoniale casatoria nu se incheie, atunci conventia matrimoniala devine caduca. 2. desfintarea casatoriei pt o cauza de nulitate atrage de asemenea caducitatea conventiei matrimoniale cu exceptia casatorie putative. Simulatia : potrivit art 331 din noul Cod Civil, actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pt care sunt indeplinite formalitatiile legale produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna credinta. Pt a produce efecte fata de terti, de regula conventiile matrimoniale sunt supuse unor conditii de publicitate. Formalitatiile de publicitate se clasifica in doua categ : formalitati generale care sunt direct legate de casatorie formalitati speciale pt anumite categorii de persoane, ca de exemplu comerciantii. Nerespectarea acestor formalitati atrage inopozabilitatea fata de terti a conventiei matrimoniale.

Formalitatile generale Noul Cod Civil consacra prevederi exprese publicitatii regimului matrimonial si respectiv conventilor matrimoniale. Potrivit art 313 fata de terti regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor legale afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in raport cu tertii de buna credinta ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. Prin urmare opozabilitatea oricarui regim matrimonial este asigurata prin indeplinirea formalitatilor de publicitate. De asemenea art 313 consacra expres sistemul publicitatii bazat pe cunoasterea efectiva a regimului matrimonial de catre terti. Aceasta inseamna ca tertii care au cunoscut efectiv pe alta cale regimul matrimonial conventional nu se pot prevala de neindeplinirea formalitatilor de publicitate pt a invoca inopozabilitatea acestuia. Publicitatea regimului matrimonial, respectiv a conventiei matrimoniale se realizeza atat prin mentiune pe actul de casatorie cat si prin inscriere in registru naional de publicitate a regimurilor matrimoniale.

Procedura adoptata in forma modificata a art 334 prevede ca dupa autentificarea conventiei matrimoniale incheiate in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul de casatorie , notarul public expediaza din oficiu un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila precum si la registrele prevazute de lege. Avand in vedere prevederile exprese ale art 313 si 334 rezulta ca opozabilitatea fata de terti este asigurata prin publicitatea in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale , aceasta inseamna ca desi s -a facut mentiune pe actul de casatorie, daca nu s-a realizat si inscrierea pe acest registru conventional matrimonial nu este opozabila tertilor. Daca nu s-a facut nici mentiunea pe actul de casatorie si nici inregistrarea in registrul special, conventia matrimoniala este opozabila numai tertilor care au cunoscut-o in orice mod. Inscrierea conventiei matrimoniale in registrul special se face in cadrul unei proceduri din oficiu de catre notarul public care a autentificat acea conventie.

Formalitati speciale Art 334 din noul Cod Civil prevede ca tinand cont de natura bunurilor, conventile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului precum si in alte registre prevazute de lege. Formalitatile speciale sunt in general prevazute pt comercianti prin mentiune in registrul comertului cu privire la regimul matrimonial adoptat. O persoana casatorita care devine comerciant trebuie sa ceara inscrierea in registrul comertului al mentiunilor privind regimul sau matrimonial. Lipsa formalitatilor de publicitatea atrage inopozabiliatea fata de terti a regimului matrimonial instituit prin conventia matrimoniala, sotii fiind considerati ca fiind casatoriti sub imperiul regimului matrimonial legal. Lipsa publicitatii nu poate fi invocata decat de terti, fata de soti si nu de catre un sot fata de celalalt sot sau de sot in contra tertilor. Chiar si atunci cand sunt indeplinite formalitatile de publicitate conventia matrimoniala nu poate fi opusa creditorilor unuia dintre soti cu privire la actele incheiate inainte de casatorie. Gajul general al creditorilor chirografari ai fiecaruia dintre soti pt creantele nascute inainte de casatorie nu poate fi restrans prin conventie matrimoniala ei fiind indreptatit sa urmareasca bunurile sotului debitor , indiferent de natura pe care aceste bunuri o dobandesc prin efectul conventiei matrimoniale. Efectele conventiei matrimoniale Efectul specific al conventiei matrimoniale este identic tipului de regim matrimonial ales. Conventia matrimoniala produce si efecte probatorii, actul fiind valorificat ca mijloc de proba al regimului matrimonial aplicabil intre soti.

Intre soti conventia matrimoniala produce efecte nuami de la data incheierii casatoriei, iara fata de terti de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate. Efectele conventiei matrimoniale inceteaza o data cu desfacerea sau incetarea casatoriei. Regimul primar imperativ Potrivit art 312 indiferent de regimul matrimonial ales nu se poate deroga de la dispozitiile prezntei sectiuni daca prin lege nu se prevede astfel. Regimul primar imperativ desemneaza un corp de norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soti precum si raporturilor dintre soti si terti oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil in timpul casatoriei. Regimul primar imperativ constituie astfel nucleul de ordine publica de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala. Trasaturile regimului Este primar in dublu sens adica este aplicabil inaintea oricaror alte reguli. Este comun tuturor regimurilor matrimoniale. Este imperativ adica se aplica in mod obligatoriu, normele juridice fiind de ordine publica. Regimul primar imperativ in situatia normala. Locuinta familiei nu se confunda cu domiciliul comun al sotilor , legea instituie obligatia sotilor de a locui impreuna si nu de a avea un domiciliu comun. Notiunea de locuinta a famlilei este o notiune de fapt si nu de drept si este locuinta unde familia traieste efectiv. Art 321 prevede ca locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. De aceea sotii care detin mai multe imobile intra sub incidenta regimului matrimonial primar numai locuinta care prin destinatia ei , indeplineste functia de locuinta a familiei. In situatia normala locuinta familiei este aceea in care locuiesc sotii si copiii lor. Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separate atunci indeplineste acest rol imobilul in care locuieste unul dintre sot si copiii lor. Pt opozabilitatea fata de terti este prevazuta conditia notarii in cartea funciara a unui imobil ca locuinta comuna . Potrivit art 321 oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei chiar daca nu este proprietarul imobilului. Drepturile sotilor asupra locuintei comune

Potrivit art 323 in cazul in care locuinta este detinuta in baza unui contract de inchiriere fiecre sot are un drept locativ propriu chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului si chiar daca acest contract a fost incheiat inainte de casatorie. Prin urmare se consacra expres solutia potrivit careia fiecare sot are un drept locativ propriu , locuinta astfel detinuta avand regimul juridic special al locuintei de familie prevazut de art 322 cu privire la folosinta locuintei si la atribuirea beneficiului locuintei pana la partajul bunurilor comune. Art 323 prevede posibilitatea sotului supravietuitor de a continua exercitarea dreptului sau locativ daca nu renunta la acest beneficiu in termenul de 30 de zile prevazut de art 1834. Prin aceasta prevedere se instituie o prezumtie relativa de continuare a exercitarii dreptului locativ de catre sotul supravietuitor.

15-11-2011

Regimul juridic al locuintei familiei

Regimul juridic special al locuintei familiei presupune limitarea dreptului unuia dintre soti de a dispune singur fara consimtamantul expres al celuilalt sot prin acte juridice de locuinta familiei sau de a incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acestuia. In forma initiala textul art 322 prevedea conditia existentei consimtamantului scris al celuilalt sot doar pt a dispune de drepturile asupra locuintei familiei chiar daca sotul care dispune este proprietarul exclusiv al respectivului imobil. Ulterior intentia legiuitorului a fost de a extinde sfera actelor incheiate de oricare dintre soti doar cu consimtamantul celuilalt si la alte acte decat cele de dispozitie, respectiv acte de administrare sau de folosinta daca acestea afecteaza folosinta locuintei. In raport cu dreptul comun regulile de protectie a locuintei familiei apar ca o veritabila limita legala a dreptului unuia din soti de a dispune prin acte juridice ca atribut al dreptului de proprietate. Obiectul actelor juridice interzise unuia dintre soti. Necesitatea consimtamantului ambilor soti vizeaza actele juridice prin care se dispune de dreptul asupra locuintei comune sau actele prin care ar fi afectata folosinta locuintei. Avand in vedere faptul ca textul legal nu face nicio distinctie rezulta ca nu are importanta natura dreptului real sau de creanta asupra locuintei familiei. Natura juridca a actelor interzise unuia dintre soti.

Sunt avute in vedere actele de dispozitie inter vivos precum si unele acte preparatorii ca de exemplu : mandatul de a vinde, dat unui agent imobiliar. Consideram ca sotul proprietar poate dispune de locuinta prin testament care este un act mortis causa, ale carui efecte se produc la data incetarii casatoriei si deci a regimului matrimonial. Intrucat dispozitiile in materie nu instituie o insesizabilitate a locuintei familiei aceasta poate fi urmarita de un creditor al unuia dintre soti daca potrivit regimului matrimonial concret aplicabil aceasta face parte din masa bunurilor urmaribile fara a fi necesar ca asumarea datoriei sa implice si consimtamantul prealabil al celuilalt sot.

Consimtamantul expres al ambilor soti Natura juridica Daca locuinta este proprietate exclusiva a unuia dintre soti, acordul celuilalt are valoarea unui consimtamant de neimpotrivire fara ca sotul neproprietar sa devina parte in contract , in ipoteza vanzarii imobilului pretul va intra numai in patrimoniul sotului proprietar exclusiv. In aceasta ipoteza consimtamantul sotului neproprietar are natura juridica a unui act unilateral nepermisiv sau a unei autorizari. Daca insa imobilul care constituie locuinta conjugala face parte din categoria bunurilor comune in devalmasie , consimtamantul ambilor este impus chiar de regula cogestiunii in materia cognitatii de bunuri, art 346 noul Cod Civil. Daca bunul este proprietate comuna pe cote parti a sotilor devin aplicabile prevederile art 641, care instituie regula unanimitatii pt orice acte de dispozitia asupra bunurilor comune. Forma Art 322 prevede expres ca celalalt sot trebuie sa-si exprime consimtamantul in forma scrisa. Forma scrisa instituita de lege este necesara ad probationem , nerespectarea acestei cerinte atragand sanctiunea imposibilitatii dovedirii existentei consimtamatului ca mijloc de proba. Daca locuinta este bun comun sau proprietate pe cote parti, avand in vedere ca fiecare sot devine parte in actul de dispozitie consimtamantul ambilor soti fiind cerut si in calitate de coproprietari . Acesta trebuie sa imbrace chiar forma autentica ceruta ad validitatem de art 1244. Daca insa locuinta este proprietatea exclusiva a unuia dintre soti , intrucat sotul neproprietar nu detine parte in actul de dispozitie sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art 322. Actul unilateral prin care sotul neproprietar isi da consimtamantul este distinct de insusi actul de dispozitie pe care urmeaza sa il incheie sotul proprietar al locuintei , numai acest din urma act fiind supus formei autentice prevzuta de art 1244.

Art 322 alin (3) prevede ca in cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim celalalt sot poate sesiza instanta de tutela pt ca aceasta sa autorizeze incheierea actului. Protecti a speciala prevazuta de art 322 exista atata timp cat dureaza casatoria. Actul de dispozitie incheiat fara consimtamantul celuilalt sot este lovit de nulitate relativa , prin derogare de la dreptul comun se instituie un regim special al nulitatii, astfel potrivit art 322 alin 4 sotul care nu si-a dat consimtatamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data de la care a luat cunostinta despre aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara , sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului ci numai daune-interese de la celalalt sot , cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut pe alta cale calitatea de locuinta a familiei, fiind vorba de o nulitate relativa ea poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita. Termenul de prescriptie este unul special de un an, care incepe sa curga de la un moment subiectiv , respectiv data la care titularul actiunii a luat cunostinta de incheierea actului. In nicio situatie insa actiunea nu poate fi promovata mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial.

Bunurile mobile care servesc locuintei comune. Noul Cod Civil instituie un regim special si pt bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei. Art 322 alin 2 prevede ca un sot nu poate deplasa din locuinta, bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. Si aceasta regula este aplicabila cu prioritate fata de regulile regimului matrimonial concret, astfel in cadrul separatiei de bunuri rezulta ca se limiteaza drepturile sotului care este proprietar exclusiv asupra acestor bunuri de-a dispune de ele in mod liber fiind necesar si consimtamantul expres al celuilalt sot. In cadrul regimului comunitatii de bunuri daca aceste bunuri mobile sunt bunuri proprii regula este de exceptie fata de aceia , potrivit careia fiecare sot poate dispune in mod liber de bunurile sale proprii. Daca aceste bunuri sunt comune se deroga de la regula potrivit careia un sot poate dispune singur cu titlu oneros de bunurile mobile comune, art 346 alin 2. Sotul care nu si-a dat consimtamantul la deplasarea bunurilor mobile poate cere daune-interese de la celalalt sot. In cazul actelor de instrainare sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului decat daca tertul dobanditor a fost de rea credinta. Daca tertul dobanditor nu a cunoscut destinatia bunurilor in cauza si nici impotrivirea celuilalt sot , fiind de buna-credinta nu se poate solicita anularea actului putandu-se pretinde numai daune-interese da la sotul dispunator. Efectele divortului asupra locuintei comune.

Atribuirea locuintei comune la divort poate avea ca obiect fie locuinta detinuta de soti in calitate de chiriasi , fie locuinta proprietate comuna a sotilor potrivit art 324 din noul Cod Civil. Din art 324 alin 1 rezulta ca pt atribuirea beneficiului contractului de inchiriere, instanta de judecata va avea in vedere urmatoarele repere : 1. Va aborda chestiunea atribuirii locuintei numai la cererea partii 2. Daca subzista posibilitatea divizarii locuintei in unitati locative distincte, instanta este datoare sa ia in calcul si aceasta solutie. In masura in care nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si nu s-a realizat o invoiala a acestora, criteriile pe care instantele urmeaza sa le valorifice sunt urmatoarele : a) criteriul interesului superior al copilului minor, ca un aspect de nouate in conceptia noului Cod Civil, criteriul nu mai este acela al incredintarii copiilor minori ci al interesului superior al copiilor minori. Potrivit art 397 dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel. Asadar dupa divort de regula autoritatea parinteasca continua sa fie exercitata in mod egal si in comun de ambii parinti. Data fiind aplicarea regulii stabilita de art 397 menirea principala a instantei va fi aceea de a stabili locuinta copilului in conditiile art 400, de regula la unul din parinti. Teza finala a art 397 permite instantei ca in anumite situatii temeinic motivate sa dispuna scindarea (despartirea) exercitarii autoritatii parintesti b) in cazul in care primul criteriu nu se aplica cand de exemplu nu exista copii minori , criteriul subsecvent prevazut este acela al culpei in desfacerea casatoriei. c) Daca nici acest din urma criteriu nu se poate valorifica instanta de divort va decide atribuirea beneficiului contractului de inchiriere in functie de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.

Aceste criterii legale sunt obligatorii atat pt instanta de judecata cat si pt soti, acestia neputand aduce derogari prin conventia matrimoniala. In cazul locuintelor cu regim special reglementate de Legea 114/96 in principiu instanta de divort nu poate atribui beneficiul contractului de inchiriere decat titularului. Un alt aspect de noutate il constituie obligatia sotului caruia i s-a atribuit locuinta comuna de a plati celuilalt sot o indemnizatie de instalare intr-o alta locuinta. In ceea ce priveste procedura de atribuire a beneficiului contractului de inchiriere textul insituie obligativitatea citarii locatorului in vederea asigurarii opozabilitatii fata de acesta a solutiei de atribuire. Cheltuielile casatoriei.

Obligatia sotilor de a suporta cheltuielile casatoriei cuprind cheltuielile pt ducerea gospodariei comune , obligatia parintilor de a intretine copiii minori si obligatia de intretinere inte soti. Doua texte din noul Cod Civil sunt consacrate obligatiei sotilor de a suporta cheltuielile casatoriei respectiv art 325 si 326. Obligatia de-a suporta cheltuielile casniciei constiuie un efect al casatoriei si se concretizeaza in contributia fiecaruia la asigurarea conditiilor materiale ale traiului comun. In aceasta materie se aplica dispozitia legala prin care se consacra regula proportionalitatii mijloacelor, cu precizarea ca nu se poate conveni in sensul ca numai unul dintre soti este obligat sa suporte cheltuielile casatoriei. De ordine publica este si regula potrivit careia munca in gospodarie si pt cresterea copiilor reprezinta o contributie la suportarea sarcinilor casatoriei. In cadrul acestor limite libertatea sotilor este destul de mare prin conventia matrimoniala ei putand conveni proportia in care fiecare sot trebuie sa contribuie si eventual sursa de contributie. In lipsa stabilirii pe cale conventionala a proportilor contributive se aplica regula instituita de art 325 alin 2. potrivit careia ei sunt obligati sa contribuie in raport cu mijloacele fiecaruia. Trebuie avute insa in vedere toate mijloacele materiale ale sotului , respectiv castigul din munca , fructele bunurilor proprii si veniturile obtinute din alte surse. Independenta economica si sociala reciproca a sotilor In cadrul regimului matrimonial primar fiecare sot poate sa actioneze de o maniera independenta din punct de vedere economic si social in exercitarea profesiei si sa incheie singur acte juridice cu obligatia insa de informare a celuilalt sot cu privire la bunurile , veniturile si datoriile sale. Potrivit art 327 fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna in conditiile legii de veniturile incasate cu respectarea obligatilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei. In categoria veniurile incasate intra toate acele venituri profesionale oricare ar fi originea si natura , respectiv nu doar salariul ci si accesoriile acestuia precum si sumele de bani incasate cu titlu de substitut al salariului. Sunt incluse in sfera acestei notiuni si veniturile profesionale rezultate din desfasurarea unei activitati care nu are caracter salarial. Dat fiind caracterul imperativ al acestei dispozitii care intra in alcatuirea regimului primar , nu este permis sotilor ca pe cale conventionala sa limiteze aceasta putere de care fiecare dintre ei beneficiaza direct in baza legii , de a dispune de veniturile din munca. Libertatea de a dispune de veniturile din munca nu este absoluta. Libertatea fiecarui sot de a dispune de castigul sau din munca este limitata de obligatia fiecaruia dintre soti de a contribui la sarcinile casatoriei. Natura juridica a salariului depinde insa de regimul matrimonial. In cadrul regimului comunitatii de bunuri salariul incasat are natura juridica a unui bun comun dar prezinta si unele particularitatii , acesta putand fi folosit atat pt dobandirea unor bunuri comune cat si pt dobandirea unor bunuri proprii, din el putand fi achitate atat datorii comune cat si proprii. In schimb in cadrul

regimului separatiei de bunuri salariul este bun exclusiv al fiecarui sot. In cadrul regimurilor comunitare un sot nu poate dispune singur cu titlu gratuit intre vi de bunurile comune , de aceea se pune problema daca dupa ce s-a achitat de obligatia de-a contribui la sarcinile casatoriei sotul poate dispune liber de salariul sau inclusiv de acte intre vi cu titlu gratuit. In doctrina franceza se considera ca regula din cadrul regimului matrimonial primar are precadere asupra regulii din cadrul regimului comunitatii de bunuri si tocmai in aceasta consta caracterul ei derogatoriu. Participarea unui sot la exercitarea profesiei de catre celalat sot Potrivit art 328 sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie in masura imbogatirii acestuia din urma daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si a obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. Dreptul la compensatie este o aplicare a principiului imbogatirii fara justa cauza. Independenta patrimoniala a sotilor Noul Cod Civil consacra doua texte ce reglementeaza independenta patrimoniala a sotilor si reversul acesteia, respectiv dreptul la informare in art 317, 318. Potrivit art 317 daca prin lege nu se prevede altfel fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane. Textul evoca ideea potrivit careia casatoria chiar daca produce modificari in statutul persoanei nu ingradeste in principiu capacitatea fiecarui sot de a incheia acte juridice cu celalalt sot sau cu tertii, si aceasta independent de regimul matrimonial ales. In lumina acestui text sotii pot incheia intre ei orice contract civil inclusiv vanzarea a carei interdictie nu a mai fost retinuta in noul Cod. De asemenea ei pot incheiea un contract de munca dupa cum pot constitui si o societate comerciala. Depozitele bancare Potrivit art 317 fiecare sot poate sa faca singur fara consimtamantul celuilalt depozite bancare precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea . In raport cu instituia de credit, sotul titular al contului are chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei dreptul de a dispune de fondurile depuse daca prin hotararea judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel. Fiind o dispozitie legala care tine de regimul primar imperativ independenta fiecarui sot in materia depozitelor bancare functioneaza oricare ar fi regimul matrimonial concret si indiferent de natura juridica a sumelor de bani. Dreptul la informare (art 318) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sot sa il informeze cu privire la bunurile , veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei de tutela. Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens. Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand,

potrivit legii, refuzul este jusitificat de pastrarea secretului profesional. Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate. Reversul independentei patrimoniale a sotilor il constituie indatorirea care revine fiecaruia dintre soti de a l informa pe celalalt cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale. Adaptarea regimului matrimonial Scopul regimului primar este si acela de a oferii solutii pt depasirea situatilor de criza, fiind organizate doua categorii de organisme prin care se urmareste dozarea puterilor sotilor fie in sensul extinderii puterilor unuia dintere ei fie prin limitarea puterii celuilalt. Extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti intervine in anumite situatii in care, in interesul familiei unul dintre soti este abilitat de justitie in mod exceptional sa exercite drepturi pe care le are celalalt sot , potrivit regimului matrimonial. Ca natura juridica extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti prevazutra expres in art 315 si are natura juridica a unui mandat judiciar caruia ii sunt aplicabile dispozitiile din materia contractului de mandat. Sub aspect procedural , procedura instituirii mandatului judiciar este o procedura necontencioasa. Mandatul judiciar este aplicabil in situatiile in care unul din soti se afla in imposibilitate de a si manifesta vointa respectiv sunt indeplinite conditiile punerii sub interdictie sau a instituirii curatelei. Notiunea de imposibilitate de a-si manifesta vointa poate fi de natura fizica : alienatie , debilitate sau de natura sociala : absenta indelungata , disparitie. Art 315 alin 1 prevede posibilitatea pt sotul manadatar de a l reprezenta pe celalalt sot in exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial indiferent de regimul matrimonial ales. Avand caracter judiciar , limitele care opereaza reprezentarea sunt fixate prin hotararea judecatoreasca iar reprezentarea poate fi generala sau speciala. Perioada de valabilitate a mandatului judiciar este fixata de judecator avand un caracter esentialmente provizoriu. Efectele reprezentarii Sotul care a primit abilitarea judecatoreasca, actioneaza ca un mandatar, consecinta fiind aceea ca efectele actului juridic se produc exclusiv in persoana si in patrimoniul sotului reprezentat. Mandataul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in imposibilitate de a si manifesta vointa sau cand este numit un tutore ori un curator. Aceste cauze speciale se completeaza cu modurile de intentare a mandatului din dreptul comun. Limitarea judiciara a puterilor unuia dintre soti

Potrivit art 316 in mod exceptional daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei celalalt sot poate cere instante de tutela ca pt o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita fara a depasii in total doi ani . Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa, iar dreptul la actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa curga de la data la care sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului . Pt a putea fi dispusa aceasta masura este necesar a fi indeplinite cumulativ cerintele prevazute de textul legal indicat , respectiv sa existe un pericol grav si sa fie afectate interesele familiei. Aceasta masura are un caracter exceptional , este o masura temporara, si are un caracter provizoriu. Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa iar termenul special de prescrptie este de un an si incepe sa curga de la momentul subiectiv la care sotul care nu si-a dat consimtamantul afla de existenta actului.

Curs 6

Regimul comunitatii legale

Principiile regimului matrimonial al comunitatii legale.

La baza acestui regim atat in Codul Familiei cat si in Codul Civil stau urmatoarele principii : 1. Egalitatea dintre soti 2. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti se face in ideea ca acestea nu au o existenta de sine statatoare ci sunt subordonate raporturilor personale dintre soti. 3. Munca femeii depusa in gospodarie si pt educarea copiilor constituie o contributie la dobandirea bunurilor comune. Noul Cod Civil consacra expres aceasta solutie in sensul ca munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pt cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei si prin aceasta o contributie indirecta la dobandirea bunurilor comune. Trasaturile regimului comunitatii legale : 1. Din punct de vedere al structurii regimului comunitatii legale a fost si ramane un regim de comunitate partiala deoarece : In ceea ce priveste bunurile, sotii au potrivit Codului Familiei doua categorii de bunuri : comune, art 30 Codul Familiei si proprii art 31 Codul Familiei. Asupra bunurilor comune sotii au un drept de proprietate in devalmasie care se caracterizeaza prin aceea ca nici dreptul nu este divizat pe cote parti si nici bunul nu este impartit in materialitatea sa. Regula este ca bunurile sunt comune iar exceptia, ca anumite categorii de bunuri sunt proprii. Asadar separatia de bunuri are un caracter limitat. Aceeasi structura se mentine si in noul Cod Civil prin reglementarea bunurilor comune la art 339, si a bunurilor proprii in art 340. In ceea ce priveste datoriile, sotii au de asemenea doua categorii de datorii : comune art 32 din Codul Familiei si proprii art 33 Codul Familiei. Principiul instituit de Codul Familiei este insa invers decat acela aplicabil in cazul bunurilor, pt ca de regula datoriile fiecarui sot sunt proprii, iar datoriile comune sunt expres prevazute de lege. Noul Cod Civil reglementeaza de asemenea datoriile comune in art 351 si raspunderea sotilor pt aceste datorii in art 352 si 353.

Regimul matrimonial reglementat de Codul Familiei este legal , unic si obligatoriu, in schimb regimul comunitatii legale reglementat de Noul Cod

Civil, desi isi mentine caracterul legal dobandeste un caracter flexibil si mutabil. Structura patrimoniului fiecarui sot activul patrimonial cuprinde bunurile comune ale sotilor si bunurile proprii ale fiecaruia dintre soti iar pasivul patrimonial cuprinde datoriile comune ale sotilor si datoriile proprii ale fiecaruia dintre ei. Bunurile comune ale sotilor. Potrivit art 30 din Codul Familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor , bunuri comune ale sotilor. In mod similar potrivit art 339 din Noul Cod Civil, bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor bunuri comune in devalmasie ale sotilor. Art de la 667 la 668 din noul Cod Civil reglementeaza proprietatea comuna in devalmasie. Sub imperiul Codului Familiei un bun este comun daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii : Este dobandit de oricare dintre soti in timpul casatoriei Nu face parte din categoriile de bunuri proprii prevazute de art 31 din Codul Familiei.

Aceste conditii pt calificarea unui bun ca fiind comun se mentin si sub imperiul noului Cod Civil cu precizarea ca art 339 spre deosebire de art 32 din Codul Familiei nu mai are in vedere dobandirea bunului in timpul casatoriei ci in timpul regimului comunitatii legale. Referitor la bunurile dobandite in timpul separatiei in fapt se mentine solutia consacrata in doctrina si jurisprudenta in sensul ca acestea sunt bunuri comune. Cu toate acestea separatia in fapt a sotilor prezinta interes in ceea ce priveste contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune. Dovada bunurilor comune . Textul art 30 din Codul Familiei instituie prezumtia de comunitate, potrivit acestei prezumtii orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti este bun comun fara a fi nevoie sa se faca dovada ca bunul a fost dobandit prin contributia ambilor soti. Prezumtia de comunitate este relativa in sensul ca se poate face dovada contrara si anume ca bunul nu este comun ci este propriu. Solutia a fost mentinuta si in noul Cod Civil , intrucat potrivit art 343 calitatea unui bun comun nu trebuie sa fie dovedita. Bunurile proprii ale sotilor. Categorii de bunuri proprii prevazute de Codul Familiei Potrivit art 31 din Codul Familiei sunt bunuri proprii urmatoarele : bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei

bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele pot fi comune. bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa , manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice , proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri. indemnizatia de asigurare sau despagubirea pt pagubele pricinuite persoanei precum si valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

Noul Cod Civil nu aduce in aceasta materie noutati spectaculoase fiind mentinute in esenta aceleasi categorii. La art 340 sunt enumerate bunurile proprii. Comparand cele doua texte se remarca urmatoarele deosebiri : Nu s-a mai prevazut expres categoria de bunuri dobandite inainte de casatorie La litera (a) spre deosebire de reglementarea din Codul Familiei s-a instituit conditia ca dispunatorul sa fi prevazut in mod expres ca bunurile pot fi comune. La litera (c) cu privire la bunurile destinate exercitarii unei profesii s-au exceptat bunurile comune care sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri. La litera (d) s-a precizat expres ca sunt bunuri proprii si drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor si a semnelor distinctive pe care le-au inregistrat. Sunt avute in vedere drepturile patrimoniale de autor asa cum sunt acestea prevazute de art 12 si 13 din Legea 8/1986 privind dreptul de autor si drepturi conexe. Desi aceste drepturi patrimoniale sunt bunuri proprii, veniturile incasate din exploatarea operei sunt bunuri comune avand un regim asemanator salariului. La litera (h) s-a precizat ca sunt bunuri proprii fructele bunurilor proprii, solutie care sub regimul Codului Familiei era conscarata doar in jurisprudenta si in doctrina.

Natura juridica a salariului Sub imperiul Codului Familei au fost elaborate mai multe teorii potrivit careia suntem in prezenta a doua drepturi distincte cu naturi juridice diferite. Astfel salariul ca drept de creanta este bun propriu, calificare ce asigura concordanta cu legislatia muncii, salariul incasat in timpul casatoriei si care se

prezinta sub forma unei sume de bani, este bun comun in temeiul art 30. Este conceptia mixta sau dualista asupra salariului. Controversa privind natura juridica a salariului a fost rezolvata de art 341 din noul Cod Civil potrivit caruia veniturile din munca , sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii. Asadar art 341 din noul Cod civil conditioneaza calitatea de bun comun din data scadentei creantei care trebuie sa se situeze in timpul functionarii regimului comunitatii. Dovada bunurilor proprii Art 5 din Decretul 32/1954 cuprindea dispozitii speciale cu privire la dovada bunurilor proprii, textul prevede ca dovada ca un bun este propriu se va putea face intre soti prin orice mijloc de proba. Aceasta regula se mentine si in Noul Cod Civil cu unele precizari : potrivit art 343 dovada ca un bun este propriu se face prin orice mijloc de proba. In cazul prevazut la art 340 la lit (a) , adica a bunurilor dobadite prin mostenire legala , legat sau donatie dovada se face in conditiile legii. Prin urmare se consacra expres solutia in sensul ca derogarea de la dreptul comun nu priveste si forma ceruta de lege ad validitatem . De asemenea alin 3 al art 343 instituie o regula noua in mteria probatiunii bunurilor proprii, in sensul ca pt bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata daca partile convin astfel. In lipsa inventarului se prezuma pana la proba contrara ca bunurile sunt comune. Pasivul matrimonial Datoriile sotilor Pasivul patrimoniului fiecaruia dintre soti cuprinde doua categorii de datorii : datorii persoanale datorii comune. In mod corespunzator sotii au doua categ de creditori : personali si comuni.

Datoriile sotilor sunt prezumate ca sunt personale, iar comune sunt numai datoriile expres si limitativ prevazute de lege. Categoriile de datorii comune potrivit Codului Familiei Conform art 32 din Codul Familiei sotii raspund cu bunurile comune pentru : cheltuielile facute cu administrarea oricaruia din bunurile lor comune , obligatiile ce au contractat impreuna ,

obligatiile contractate de fiecare dintre soti pt implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul din soti a unor bunuri proprietate publica daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.

Datoriile comune potrivit noului Cod Civil sunt prevazute in art 351 si s-a largit sfera acestei categorii, in sensul ca se are in vedere orice cheltuiala facuta in legatura cu conservarea , administrarea sau dobandirea unui bun comun. Regimul juridic al datoriilor sotilor. Regimul juridic al datoriilor personale. In trecut potrivit art 33 din Codul Familiei creditorii personali ai fiecarui sot puteau urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor. Daca bunurile proprii ale acestuia nu sunt indestulatoare creditorii sai personali pot cere impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca insa numai in masura necesara satisfacerii creantelor lor, corespunzator art 353 din noul Cod Civil care prevede ca bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. Cu toate acestea dupa urmarirea bunurilor proprii creditorul personal poate cere partajul bunurilor comune in masura necesara acoperirii creantei sale iar bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Regimul juridic al datoriilor comune Creditorii comuni pot urmari bunurile comune ale sotilor. Dupa urmarirea bunurilor comune daca acestea au fost insuficiente pt a acoperii integral creanta pot fi urmarite si bunurile proprii ale fiecaruia dintre soti, potrivit art 34 din Codul Familiei. Potrivit art 352 din Codul Civil in masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor commune, sotii raspund solidar cu bunurile proprii. In acest caz cel care a platit datoria comuna se subroga in dreptul creditorului pt ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei. De asemenea sotul care a platit datoria comuna are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la recuperarea creantelor. Prin urmare se instituie principiul raspunderii solidare a sotilor pt datoriile comune precum si un drept de retentie ca o garantie in beneficiul sotului ce a platit integral datoria comuna. Un alt element de noutate este dat de solutia legislativa, consacrata de art 354 potrivit caruia veniturile din munca ale unui sot precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pt datoriile comune asumate de celalalt sot cu exceptia obligatiilor asumate pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei . Functionarea regimului comunitatii de bunuri Una din cele mai importante probleme ale regimului comunitar o constiuie cea legata de gestiunea bunurilor comune. La baza acestei gestiuni sta principiul egalitatii sotilor. Din punct de vedere teoretic sunt concepute trei sisteme de gestiune a bunurilor comune :

1. gestiunea comuna, cand fiecare sot are dreptul de a participa la gestiunea bunurilor comune alaturi de celalalt sot , 2. gestiunea paralela potrivit careia fiecare sot are aceleasi puteri asupra bunurilor comune 3. gestiunea separata potrivit careia fiecare sot nu are putere decat asupra bunurilor proprii si asupra bunurilor comune pe care le a dobandit. Gestiunea comuna sau cogestiunea In cadrul acestui sistem toate actele asupra bunurilor comune se savarsesc de cei doi soti impreuna, fiind necesar intotdeauna consimatamantul ambilor soti. Acestui sistem i se reproseaza faptul ca nu raspunde suficient dinamicii circuitului civil. Pt a corecta acest neajuns se poate recurge la mecanismul complementar al mandatului tacit reciproc dintre soti. Astfel desi actul este incheiat doar de unul dintre soti acesta actioneaza atat in numele sau cat si al celuilalt sot care devine astfel parte in contract fiind deci presupus si consimtamantul sau. Gestiunea paralela sau concurenta Aceasta presupune ca fiecare sot are in principiu puterea de a gestiona singur comunitatea de bunuri, fiecare sot poate savarsii acte asupra bunurilor comune in virtutea propriei sale puteri conferite de lege, dar nu si in calitate de reprezentant a celuilalt sot. Gestiunea paralela presupune ca fiecare sot are puterea sa actioneze singur in interesul comunitatii si de aceea instituie principiul responsabilitatii fiecaruia dintre soti pt actele incheiate singur si prin care se prejudiciaza interesele celuilalt sot legate de comunitatea de bunuri. Gestiunea exclusiva Reprezinta o exceptie de la gestiunea concurenta si de la cogestiune, si intervine atunci cand actul prezinta un caracter personal. Intra in aceasta sfera legatul , partajul unei succesiuni ce intra in comunitate, precum si actele de gestiune asupra bunurilor comune care au fost afectate exercitarii profesiei unuiai dintre soti si care nu pot fi facute decat de sotul care exercita profesia sub conditia sa fie vorba de acte curente. Gestiunea separata In cadrul acestui sistem fiecare sot exercita puteri doar asupra bunurilor proprii si supra bunurilor comune pe care le-a dobanit. Gestiunea bunurilor commune potrivit noului Cod Civil In sistemul noului Cod Civil pt majoritatea actelor juridice care au ca obiect bunurile commune ale sotilor legiuitorul a mentionat mecanismul regimului bunurilor paralele.

Consecinta a noii perspective si optiuni legislative in matreia gestiunii bunurilor comune este renuntarea la prezumtia mandatului tacit reciproc a carui ratiune nu mai subzista o data cu consacrarea sistemului gestiunii concurente. Sistemul gestiunii paralele Art 345 si 346 permit identificarea domeniului de aplicarea a sistemului gestiunii paralele atat din punct de vedere al bunurilor cat si a naturii actelor juridice asupra acestora. Din analiza acestor texte rezulta ca sunt supuse regulii gestiunii paralele : actele de conservare , actele de folosinta , actele de administrare si dispozitie cu titlu oneros asupra bunurilor mobile care nu sunt supuse unor formalitati de publicitate precum si darurile obisnuite . Desi legiuitorul se refera doar la acte, intra in sfera de aplicare a acestor reguli si actiunile in justitie corespunzatoare.

Raspundrea pt actele care prejudiciaza comunitatea Corelativ regulii gestiunii paralele, noul Cod Civil instituie principiul responsabilitatii intre soti pt gesitunea bunurilor comune in art 345 . Aceasta inseamna ca sotul care prin actele pe care le-a incheiat singur a prejudiciat interesele celuilalt sot legate de comunitatea de bunuri raspunde pt prejudiciul cauzat. Actul ramane valabil astfel incat drepturile tertilor nu pot fi desfintate, dar sotul care a incheiat singur actul poate fi obligat la despagubiri fata de celalalt sot. Sistemul gestiunii comune sau cogestiunii ca exceptie de la sistemul gestiunii paralele Actele de dispozitie asupra imobilelor presupun consimtamantul expres al ambilor soti ca si in reglementarea din Codul Familiei. Tot astfel este necesar acordul ambilor in cazul actelor de dispozitie cu titlu oneros avand ca obiect bunuri mobile supuse formelor de publicitate precum si in cazul actelor cu titlu gratuit intre vi asupra bunurilor mobile. De asemenea actele ce presupun schimbarea destinatiei unui bun comun pot fi savarsite doar cu acordul ambilor soti. Prin urmare desi raportata la intreaga masa de bunuri comune regula pare sa fie gestiunea paralela , in realitate in materia actelor de dispozitie precum si actelor cu titlu gratuit intre vi regula cogestiunii s-a impus. Gestiunea exclusiva potirivit noului Cod Civil Gestiunea exclusiva inseamna ca actele supuse acestui mecanism nu pot fi indeplinite decat de unul dintre soti in virtutea caracterului personal al actului savarsit, art 350

Gestiunea bunurilor proprii potrivit noului Cod Civil Potrivit art 342 fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii in conditiile legii.

29-11-2011

Regimul comunitatii conventionale Reglementat de art 366 368 din noul Cod Civil , regimul comunitatii conventionale poate fi ales de viitorii soti sau de soti prin incheierea unei conventii matrimoniale. Clauzele unei comunitati conventionale pe care sotii le pot combina

in limitele permise de art 367 vizeaza compozitia comunitatii, gestiunea sa, lichidarea si partajul sau. Clauze referitoare la compozitia comunitatii conventionale Sotii pot opta pt o comunitate de bunuri mai extinsa sau mai restransa decat cea legala. Comunitatea extinsa , potrivit art 367 lit (a) : conventia matrimoniala poate viza includerea in comunitate , in tot ori in parte a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei cu exceptia bunurilor prevazute la art 340 literele b) si c) respectiv cu exceptia bunurilor de uz personal si a bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de comert ce face parte din comunitatea de bunuri. Adoptarea regimului matrimonial al comunitatii conventionale poate fi realizat nu doar la incheierea casatoriei ci si in timpul casatoriei in urma lichidarii regimului matrimonial anterior aplicat si la stabilirea masei bunurilor comune se va avea in vedere momentul inceperii aplicarii noului regim si nu data incheierii casatoriei. Comunitatea restransa Daca sub imperiul reglementarii din Codul Familiei opinile exprimate sunt unanime in sensul ca nu se pot incheia conventii avand ca obiect suprimarea sau micsorarea comunitatii de bunuri sanctiunea fiind nulitatea absoluta, art 367 lit d permite sotilor stipularea unor clauze conventionale vizand restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala indiferent daca sunt dobandite ori dupa caz nascute inainte sau in timpul casatoriei cu exceptia obligatiilor prevazute la art 351 lit c. Clauze de modificare a gestiunii bunurilor Potrivit art 367 lit c) teza I , in cuprinsul conventiei matrimoniale se poate stipula obligativitatea acordului ambilor soti pt incheierea anumitor acte de administrare. Trebuie mentionat ca administrarea conjuncta poate avea ca obiect numai bunurile ce fac parte din activul comunitar, fiind interzise acele clauze privind administrarea comuna a bunurilor proprii ale unuia dintre soti. De la aceasta regula de ordine publica nu sunt admise derogari pe cale conventionala intrucat s-ar ajunge la incalcarea principiului egalitatii dintre barbat si femeie. Clauze privind lichidarea si partajul comunitatii Alaturi de stabilirea compozitiei patrimoniului fiecaruia dintre soti si de gestiunea bunurilor ce intra in structura activului comunitar, o a treia problema importanta a oricarui regim matrimonial in special a acelora de tip comunitar vizeaza lichidarea si partajul comunitatii de bunuri fie ea legala sau conventionala. Lichidarea regimului matrimonial are loc dupa incetarea sau in unele cazuri odata cu incetarea acesteia si consta in evaluarea si impartirea bunurilor sotilor. Conform art 320 teza I, in caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara. In ceea ce priveste soarta bunurilor comune dupa dizolvarea regimului matrimonial sotii pot hotari inserarea in

cuprinsul conventiei matrimoniale a clauzei de preciput precum si o serie de modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale. Clauza de preciput Este o conventie a sotilor care confera sotului supravietuitor sau unuia dintre soti daca va supravietui celuilalt, posibilitatea de a prelua unul sau mai multe bunuri comune cu titlu gratuit inaintea partajului. In privinta bunurilor ce pot face obiectul clauzei este evident ca aceasta clauza nu poate viza decat bunuri privite individual, ceea ce implica necesitatea individualizarii acestor bunuri sau cel putin precizarea criteriilor generice care sa permita identificarea lor. Preciputul prezinta un pronuntat caracter personal putand fi stipulat numai in favoarea sotului supravietuitor sau a unuia dintre soti daca va supravietui celuilalt. Clauza va fi activata si va produce efecte numai in caz de incetare a casatoriei prin decesul unuia dintre soti, eveniment care ope legis (prin puterea legii) conduce la incetarea regimului comunitatii conventionale. Efectele preciputului pot fi deduse din continutul art 333 alin 1) care prevede ca sotul beneficiar preia fara plata si inainte de partajul mostenirii bunurile enuntate in cuprinsul clauzei dupa care se va proceda la lichidarea efectiva a comunitatii de bunuri intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. Preocupat ca prin mecanismul clauzei de preciput sa nu fie lezate interesele mostenitorilor rezervatari legiuitorul a prevazut expres ca aceasta clauza nu este supusa raportului donatilor ci doar reductiunii ori de cate ori se depaseste cotitatea disponibila in limita careia defunctul poate dispune in mod discretionar. Prin urmare atunci cand sotul supravietuitor vine in concurs cu mostenitorii a caror rezerva succesorala este incalcata, clauza de preciput este asimilata unei liberalitati. Preciputul nu poarta decat asupra activului net al comunitatii ceea ce inseamna ca el nu se executa decat dupa satisfacerea creantelor creditorilor comunitari. Modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale Potrivit art 320 in caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza prin buna invoiala sau in caz de neintelegere pe cale judiciara. Asadar normele juridice in materia lichidarii regimului matrimonial nu au caracter de ordine publica.

Paleta de optiuni posibile este foarte larga, exemplificativ clauzele putand fi configurate dupa cum urmeaza :

- partajarea bunurilor comune in cote egale indiferent de contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune, - unul dintre soti poate sa primeasca nuda proprietatea iar celalalt uzufructul - precum si stabilirea unor cote inegale potrivit carora ar urma sa se partajeze bunurile comune. Regimul separatiei de bunuri In cadrul acestui regim fiecare dintre soti pastreaza administrarea independenta si proprietatea exclusiva asupra bunurilor sale putand dispune discretionar de acestea. Regimul separatiei confera sotilor o independenta patrimoniala deplina. Un alt avantaj al regimului sepratiei este acela ca protejeaza sotii in cazul unui pasiv important. Insa separatia de bunuri este adesea indusa in special in privinta sotului care nu exercita o activitate profesionala, ocupandu-se de menaj si de cresterea copiilor. Pt a preintampina producerea unor confuzii in cadrul patrimonilor lor, sotii sunt nevoiti ca in permanenta sa tina o evidenta stricta a bunurilor achizitionate si a datoriilor contractate. Regimul separatiei de bunuri este reglementat de art de la 360 la 365. El este un regim conventional in sensul ca izvorul sau este conventia matrimoniala. Temeiul regimului separatiei de bunuri il poate insa constitui si hotararea judecatoreasca prin care instanta la cererea unuia dintre soti pronunta separatia de bunuri atunci cand celalalt sot incheie acte ce pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei, art 370 alin 1. Separatia patrimonilor Separatia activului : potrivit art 360 fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei precum si a celor ce le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data. Prin conventia matrimoniala partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa bunurilor achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare. Daca partile nu au convenit altfel creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii si va fi datorata de sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare putand fi platita in bani sau in natura. Alin 2) al art 360, in fapt constituie o reglementare a unui nou regim matrimonial respectiv regimul participarii la achizitii. Acesta reprezinta o modalitate de reglementare a acestui nou regim matrimonial pe care o consideram cel putin discutabila avand in vedere faptul ca in toate sistemele de drept din care legiuitorul s-a inspirat in elaborarea noului Cod Civil, acesta este un regim matrimonial distinct si nu o modalitate de lichidare a regimului separatiei de bunuri.

La randul sau creanta de participare este reglementata incomplet si neclar in alineatul 2) al art 360 prevazandu-se ca daca partile nu au convenit altfel creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase nete si va fi datorata de sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare. Separatia pasivului : independenta patrimoniala a sotilor se manifesta si in privinta laturii pasive, in principiu neexistand decat datorii personale ale fiecarui sot, astfel potrivit art 364 niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot. Principiul independentei patrimoniale la nivelul laturii pasive comporta insa anumite limite. Potrivit alin 2) al art 364 sotii raspund solidar pt obligatiile asumate de oricare dintre ei pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. In lipsa de conventie contrara fiecare dintre soti este tinut sa contribuie la cheltuielile casatoriei proportional cu mijloacele de care dispune potrivit art 325. Dovada bunurilor Necesitatea delimitarii patrimonilor sotilor ridica unele probleme de dovada in doua categorii de situatii, respectiv in raporturile dintre soti si fata de creditorii fiecaruia dintre soti in scopul delimitarii bunurilor pe care acestia au dreptul sa le urmareasca. Daca in privinta bunurilor imobile proprietatea este mai usor de dovedit, unele dificultati pot aparea in cazul bunurilor mobile corporale in conditiile in care comunitate de viata determina adesea o confuziune partiala a elementelor imobiliare din patrimonile sortilor si datorita faptului ca de multe ori problele scrise nu sunt pastrate. Solutia legislativa instituita pentru preintampinarea acestor situatii este aceea a intocmirii de catre notarul public a unui inventar a bunurilor mobile proprii indiferent de modul lor de dobandire potrivit art 361 alin 1. Pt opozabilitate fata de terti inventarul va fi anexat conventiei matrimoniale. Potrivit art 361 alin 2), un inventar se poate intocmi si pt bunurile mobile dobandite in timpul separatiei de bunuri. Daca inventarul nu se intocmeste, conform alin 4) al art 361 pana la proba contrara se prezuma ca dreptul de proprietateexclusiva apartine sotului posesor. Insa dovada contrara poate fi facuta prin orice mijloc de proba. Se instituie prezumtia potrivit careia in lipsa inventarului pana la proba contrara dreptul de proprietate apartine sotului posesor, de unde rezulta ca in masura in care posesia este comuna se prezuma ca bunurile sunt in coproprietate aplicanduse prevederile art 633, potrivita caruia daca bunul este stapanit in comun coproprietatea se prezuma pana la proba contrara, cotele-parti fiind prezumate egale potrivit art 634 alin 2.

Aceasta prezumtie nu poate opera in cazul in care bunul a fost dobandit printr-un act juridic, supus legii unei conditii de forma pt validitate ori unor cerinte de publicitate cand dreptul de proprietate exclusiva, respectiv de coproprietate trebuie sa rezulta din inscrisul ce indeplineste formele cerute de lege.

Gestiunea bunurilor Independenta sotilor se manifesta si in privinta gestiunii bunurilor, astfel sub rezerva de a-si indeplinii obligatiile privind contributia la cheltuielile casatoriei fiecare sot administreaza , foloseste si dispune in mod discretionar de bunurile proprietate exclusiva. Principiul enuntat comporta insa o serie de limitari, porivit art 322 valabilitatea oricaror acte juridice avand ca obiect dreptul asupra locuintei familiei sau bunurile ce mobileaza sau decoreaza aceasta locuinta este conditionata de exprimarea consimtamantului scris al celuilalt sot chiar si in ipoteza in care locuinta este proprietatea exclusiva a unuia dintre soti. De asemenea in conditiile art 316 daca unul dintre soti incheie acte de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei, pe cale judiciara se poate limita dreptul sotului titular de-a dispune singur de anumite bunuri, principiul independentei patrimoniale fiind astfel limitat. O a doua categorie de limite survine in cazul imixtiunii unuia dintre soti in gestiunea bunurilor personale ale celuilalt. In principiu se aplica dispozitiile dreptului comun in functie de calificarea concreta pe care interventia unuia dintre soti o poate primi, respectiv mandat expres sau tacit ori gestiune de afaceri. Lichidarea regimului In conditiile in care patrimoniile celor doi soti sunt complet separate neexistand in principiu decat bunuri proprietate exclusiva, in cazul regimului separatiei, dizolvarea juridica ar trebui sa implice o lichidare propriu-zisa. Neexistand dispozitii speciale in materie, operatiunea de lichidare va fi guvernata de regulile dreptului comun privitoare la partaj in cazul bunurilor proprietate pe cote-parti, respectiv imbogatirea fara justa cauza , compensatie , etc. Astfel in baza acestor prevederi va fi efectuat partajul bunurilor pe care sotii le-au dobandit in indiviziune si tot dreptul comun al obligatiei va fi supus regimului juridic al creantelor existente intre soti. Legiuitorul a prevazut expres in art 365 ca la incetarea regimului separatiei de bunuri fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalat. Modificarea regimului matrimonial

Spre deosebire de Codul Familei care instituie un regim matrimonial unic , imperativ si imutabil, noul Cod Civil permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei. Este necesar sa se faca distinctie intre modificarea conventiei matrimoniale inainte de casatorie si modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei. Astfel potrivit art 369 conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei cu respectarea conditiilor prevazute la art 330, respectiv inscris autentificat la notarul public si consimtamantul partilor. Potrivit art 322 prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege. De asemenea conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii(transmiterea mostenirii) succesorale legale. Pt opozabilitatea fata de terti trebuie respectate conditiile de publicitate prevazute de art 334 si 335. Modificarea conventiei matrimoniale inainte de casatorie poate sa aiba ca obiect inlocuirea regimului matrimonial initial ales de soti sau doar anumite modificari in cadrul aceluiasi regim matrimonial. Art 369 prevede posibilitatea modificarii regimului matrimonial dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei. Aceasta este o modificare conventionala, modificarea judiciara are in vedere trecerea pe cale judiciara de la regimul comunitatii de bunuri la regimul separtiei de bunuri la cerea unuia dintre soti, daca prin actele incheiate celalalt sot pune in pericol interesele patrimoniale ale familiei. Modificarea conventionala a regimului matrimonial este prevazuta de art 369 din noul Cod Civil. Conditii de fond Modificarea directa a regimului matrimonial presupune incheierea unei conventii matrimoniale prin care fie se inlocuieste regimul matrimonial sub imperiul caruia sotii s-au casatorit, fie dupa caz sotii aduc anumite modificari in cadrul aceluiasi regim matrimonial. Conventia matrimoniala prin care se modifica regimul matrimonial trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale contractelor precum si unele conditii speciale. Noul Cod Civil instituie conditia speciala ca de la data incheierii casatoriei sa fi trecut cel putin un an. Conditii de forma Este ceruta ad validitatem forma autentica notariala ca si pt incheierea conventiei matrimoniale.

Conditii pt opozabilitatea fata de terti Pt opozabilitate fata de acestia, modificarea regimului matrimonial este supus masurilor de publicitate, despre modificarea conventiei se face mentiune in actul de casatorie si in Registrul comertului daca unul din soti este comerciant. De asemenea ea trebuie sa fie inscrisa in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, in plus pt a fi opozabila tertilor este necesar ca prin modificarea regimului matrimonial sotii sa nu fi urmarit fraudarea intereselor tertilor. In acest sens creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiune revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau dupa caz de cand au luat cunostinta de acesta imprejurare pe alta cale. Ei pot invoca oricand pe cale de exceptie inopozabilitatea modificarii sau lichidarii facute in frauda intereselor lor. Efectele modificarilor conventionale a regimului matrimonial Intre soti modificarea produce efecte de la data incheirii conventiei in forma autentica notariala, fata de terti efectele se produc de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate.

Modificarea judiciara a regimului comunitatii de bunuri. Potrivit art 370 alin 1) daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta la cererea unuia dintre soti poate pronunta separatia de bunuri atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei. Notiunea de interese patrimoniale ale familiei este un fapt al carui continut se determina de instanta de judecata de la caz la caz. Potrivit alin 2) a art 70 instanta va face aplicarea dispozitiilor art 357 cea ce insemna ca instituirea judiciara a separatiei de bunuri este lichidata de comunitatea de bunuri. Efectele dintre soti potrivit art 371, separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut la art 370 365. Intre soti efectele separatiei se produc retroactiv nu de la data hotararii judecatoresti ci de la data formularii cererii, cu exceptia cazului in care instanta dispune ca aceste efecte sa li se aplice chiar de la data separatiei in fapt. Masura trecerii la separatia de bunuri este definitiva nefiind prevazuta posibiliatea ca sotii sa ceara instantei modificarea ulterioara a masurii. Efectele fata de terti Potrivit art 372 alin 1 creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri dar pot interveni in cauza. Dreptul de-a cere separatia de bunuri este un drept personal al

sotilor, dat fiind si caracterul motivelor ce pot justitifica o asemenea masura, respectiv interesele familiei. Hotararea judecatoreasca prin care s-a instituit regimul separatiei de bunuri nu poate fi opusa tertilor decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art 344 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. De asemenea separatia de bunuri instituita prin hotarare judecatoreasca nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate cu oricare dintre soti inainte de modificarea judiciara a regimului matrimonial. In masura in care tertii au fost prejudiciati prin instituirea regimului separatiei de bunuri ei au la indemana actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinte formalitatile de publicitate sau dupa caz, data la care au luat cunostinta mai inainte de hotararea judecatoreasca prin care s-a instituit separatia de bunuri. Ei pot pe cale de exceptie sa invoce oricand inopozabilitatea noului regim al separatiei de bunuri respectiv inopozabilitatea lichidarii regimului comunitatii de bunuri daca dovedesc ca schimbarea sau lichidarea judridica a regimului matrimonial s-a facut in frauda intereselor lor.