Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Norme Si Standardizare

Norme Si Standardizare

Ratings: (0)|Views: 28|Likes:
Published by Ionut Lucian

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ionut Lucian on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2012

pdf

text

original

 
 
NORME ŞI STANDARDIZARE
 
dupăThe International Organizaţion for Standardization (ISO)
Global governance through voluntary consensusCraig N. Murphy, JoAnn YatesCurs 1Cuprins
Introducere1
 
Elaborarea pe bază de consens voluntar a standardelor 
:
de ce este important şi cum se face
 2
 
Cum funcţionează ISO
 3
 
Infrastructura pentru o pia
ţă globală
 4
 
De la managementul calităţii la reglementarea socială
 5
 
Războaie ale standardelor şi v
iitorul ISO6
 
Concluzii
 Bibliografie
 
 
4
Cursul 1. Scurt istoric al ISO
 
1.1.
 
Organizaţia Internaţională pentru S
tandardizare (ISO)
ISO
 
este primul s
istem funcţionând
pe termen lung, uan dintre cele
mai mari reţele
non-guvernamentale, de reglementare global
ă,
 
al cărei scop şi influenţă rivalizează cu
sistemul ONU.
Mult din interesul manifestat faţă de ceea ce se numeşte ―GUVERNANŢĂGLOBALĂ‖ este concentrat
 
 pe succesele şi eşecurile ONU şi ale principalelor instituţiieconomice: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului(OMC). Totuşi
,
această atenţie ecranează un proces mai d
i
namic şi mai profund deglobalizare, angajat de o serie de instituţii globale relativ mai puţin cunoscute, care au sarcinifuncţionale extinse. Într 
-
adevăr, putem învăţa multe despre guvernanţa globală
prin
explorarea acestor instituţii care sunt relativ ascunse publicului, dar care îndeplinesc sarcini pe care guvernele nu numai le ageează, dar care au un impact asupra vieţii cotidiene.Banca Internaţională de Reglementări, de exemplu, lucrează pentru armonizarea sistemelor  bancare internaţionale şi naţionale prin ―adunarea‖ a 55 de bănci central
e. T
otuşi, organizaţiaeste virtual invizibilă şi nu a fost încă subiectul tipului de protest public întâlnit pentr 
u alte
instituţii similar 
e
 – 
 
FMI şi Banca Mondială.
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor,deşi un jucător 
-
cheie în stabilirea standardelor pentru sănătatea animalelor şi prevenirea bolilor şi un partener al OMC, nu atrage acel tip de atenţie ca OMC.
 
Acelaşi lucru se poatespune şi despre ISO – 
un actant-cheie în sprijinirea progresului industri
alizării şi înformularea tiparelor de producţie şi de consum.
 
ISO este o organizaţie non
-
guvernamentală (stabilită sub egida ONU), cu rol de punte
 între sect
oarele public şi
cel
 privat şi care
s-a autoproclamat promotorul standardului
internaţional pentru ―afaceri, guverne şi societate‖, deşi se ocupă de standard
e voluntare. ISOa dezvoltat mai mult de 17000 de standardu î 
n cei peste 60 de ani de existenţă şi afirmă căeste angajată în elaborarea a 1100 de stan
dard în fiecare an. Aceste standarde
acoperă o sferălargă, de la mărimea, claritatea şi greutatea pietrelor preţioase, de la măsuri pentruîmbrăcăminte, până la sistemele care se ocupă cu creşterea satisfacţiei clientului. Astfel
,
munca ei are un impact deosebit asupra cotidianului prin formarea şi modelarea modului încare comerţul este organizat, a procedurilor de lucru în afaceri şi a modului în care seangajează clienţii în piaţă.
 Istoria ISO nu este
asociată numai cu dezvoltarea ei, începând din 1946 – 
anul
fondării ei (fiind operaţională din 1947). Ea se completează şi se bazează pe o lungă tradiţieîn elaborarea standardelor, crucială în procesul industrializării în secolul al XIX
-lea. O partedin
această activitate a fost rezultatul înţelegerilor între guvernare şi sfera afacerilor asupradezvoltării produsului, dar şi consecinţa bătăliilor comerciale duse pentru produse audio
-video, de exemplu; alteori, activitatea de standardizare a fost strâns l
egată de răspândireaimperialismului, cum ar fi standardizarea elementelor de cale ferată, limbajul operaţional încontrolul traficului aerian şi a modului de măsurare a timpului.
 
 
5
 Norme şi standardizare
 
1.2.
 
Introducere
Acest capitol se referă la ISO şi
 
organizaţii similare, inclusiv
 
 predecesorii ei şiComisia Internaţională pentru Electrotehnică (IEC), fondată în 1906 şi considerată o parteautonomă a ISO de la înfiinţarea ei în 1946, cât şi la principiul ―elaborarea standardelor înconsens voluntar‖, pe care toate instituţiile enumerate le promovează.
 
ISO şi predecesorii ei au început ca intermediar 
i
care facilitează înţelegerile asupra
standardelor industriale
, elemente de tip ―şurub
-piuli
ţă‖ de asamblare, incluzând specificaţii pentru şuruburile şi piuliţele reale. Asemenea înţelegeri asigură infrastructura necesară pentru
economia industrial
ă
, din ce în ce mai global
ă
. Paul G. Agnew
 – 
una dintre figurile marcante
din cadrul mişcării pentru standardizare de la începutul secolului al XX
-
lea, şeful organizaţiei
pentru standard industrial din SUA , spunea:
―În parcursul produselor de la firmă, pădure, mină şi mare, prin procesare în fabric
i
şiapoi pe pieţe
 
 până la ultimul consu
mator, c
ele mai multe dificultăţi sunt î
ntâlnite în punctele
de tranziţie – 
puncte prin care produsul trece de la un department la altul într-o companie, saueste vândut de o companie alteia,
sau unui consummator final. Funcţia principală
a
standardelor este de a facilita ―curgerea‖ produselor prin aceste puncte de tranziţie. Astfel
,
standardele sunt atât agenţi de facilitare, dar şi de integrare. În ―netezirea‖ punctelor detranziţie [dificile], sau a ―gâtuirilor‖, ele asigură ajustări evolutive care sunt necesare pentruindustrie pentru a ţine pasul cu progresul tehnic.‖ [2]
 Agnew
a crezut că elaborarea şi aplicarea standardelor era cheia spre dezvoltareasănătoasă a economiilor industrial
e
. Unii admiratori ai aplicării standardelor au avut cereri şimai mari. Au argumentat că procesul de consens voluntar pe care ISO şi predecesori
i ei le
 promovează, ar putea rezolva multe problem
e
dificile ale guvernanţei, ducând la îmbunătăţiriîn sănătate, siguranţa public, condiţii de muncă etc. Procesul foloseşte comitete compuse diningineri, agenţii guvernamentale şi reprezentanţi ai companiilor care produc şi care vând
produse sau servicii specifice, pentru a ajunge la un consens asupra standardelor pe care
viitorii producători le pot al
ege pentru a fi adoptate sau respinse.P
romotorii procesului cred că deschiderea
 
lui, cât şi scopul lui de a da soluţii care suntmai degrabă tehnice sau ştiinţifice, decât ―politice‖, asigură legimitatea standardelor rezultateşi, deci, adoptarea lor pe scară largă. În 1920, sociologii teoreticieni Sidne
y
şi Beatrice Webbau scris că ―este imposibil să se su
prae
stimeze importanţa în controlul
industriei a acestei
determinări silenţioase şi omni
-
 prezente a proceselor‖. Ei au sperat în ―dezvoltarea pe maideparte‖ a acestor organizaţii în ―serviciul public‖. Zece ani mai târziu. Alfred Zimmern a
imaginat procese similar
e care să rez
olve multe din problemele care par insurmontabile ale
guvernării internaţionale, puse în faţa eşecului Ligii Naţiunilor [4]
 
Acelaşi argument a fost auzit şi mai recent. În 2000, Harland Cleveland, fost preşedinte al Societăţii Americane a Administraţiei Publice şi un avoc
at credincios al

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->