Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bacteriologie Generala

Bacteriologie Generala

Ratings: (0)|Views: 111 |Likes:
Published by Militaru Iulian

More info:

Published by: Militaru Iulian on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/16/2013

pdf

text

original

 
Criteriile de clasificare a bactreriilor, exemple
1.CLASIFICAREA TAXONOMI
Este cea mai uzuală, având la bază unitatea taxonomică, care reuneşte indivizii asemănători ,descendenţi într-un strămoş comun, deci care au informaţie genetică comună.Grupul BACTERIA este împărţit în ordine, fiecare ordin conţine familii, care se împart întriburi sau direct în genuri.Genurile conţin mai multe specii care din care fac parte tipuri sau subtipuri serologice şilizotipuri. In taxonomia bacteria:
ordinele(-ales), familiile(-aceae), genurile(-us, -um). Ex:Staphylococcus aureus.2.RELAŢIILE CU CELELALTE VIEŢUITOARE
Bacterii utile –saprofite omului + animalelor 
Bacterii dăunătoare-patogene, care determină boli infecţioase la om3.
PROPORŢIEI BAZELOR ÎN MOLECULA DE ADN NUCLEAR 4.PROPRIETĂŢILE METABOLICE
Bacterii fotosintetizante
Bacterii chimiosintetizante
Bacterii autotrofe
Bacterii heterotrofe
5.CAPACITATEA LITICĂ RECIPROCĂ6.PROPRIETĂŢI MORFOLOGICE
Bacterii mobile-salmonella
Bacterii imobile- klebsiella
Gram + - stafilococ
Gram- - enterobacterii, gonococ
Coci, bacili, spirili
7.PROPRIETĂŢI DE CULTURĂ
Formă, mărime, suprafaţa coloanei
Existenţa sau absenţa zonei de hemoliză
8.PUTEREA DE INVAZIE
Bacterii invadante- salmonella
Bacterii neinvadante- B. tetanic
Descrieţi forma + aş ezarea bacteriilor
-forme-coci (sferici)-cocobacili(intermediari între coci şi bacili)-bacili(bastonaşe drepte sau încurbate)-vibrioni(formă de virgulă)-spirili şi spirochete(formă spiralată)-filamente lungi ramificate ce se pot fragmenta-aşezare-în diplo:diplococi, diplobacili-în lanţuri de lungimi diferite: streptococi-în cub-neregulat sau în ciorchine de strugure: stafilococi-formează litere chinezeşti: bacilul difteric
Peretele celular bacterian-funcţii îndeplinite
Peretele bacterian celular reprezintă învelişul extern al celulei bacteriene, fiind un element rigid, care asigură forma bacteriei, fără să intervină în mod esenţial în procesele osmotice.1
 
FUNCŢIILE
Asigură forma, rezistenţa mecanică şi osmotică a bacteriei
Protejează membrana citoplasmatică faţă de presiunea internă a celulei bacteriene
Permite realizarea schimbului de substanţe dintre bacterie şi mediul înconjurător în ambele sensuri
Intervine în procesul infecţios bacterian
Participă la procesul de sporulare bacteriană
Particularităţi ale structurii peretelui celular la bacteriile G + şi – 
Gram negative
Peretele celular al acestor bacterii este mai gros, cu dimensiuni între 150-800A, cu ocompoziţie mai simplă. Peptidoglicanul reprezintă 50-90% din greutatea uscată a peretelui celular.Conţine un aminoacid specific (ac diaminopimelic ) + reţele suplimentare glucidopeptidice.Peretele celular este sensibil la acţiunea lizozimului.
Gram negative
Peretele celular este mai subţire , de cca 100 A, reprezentând 10% greutatea uscată a bacteriei.Este format din reţeaua de peptidoglican şi bogate reţele lipoproteice între care se realizează legăturiionice de calciu + magneziu.El este format din 2 membrane, una externă şi una internă + un spaţiu periplasmic.
Citoplasma celulei bacteriene-elemente componente, funcţii
Este situata intre zona materialului nuclear si fata internă a membranei citoplasmatice, cu careeste intim asociată.Ea reprezintă un sistem coloidal alcatuit din cca. 80% apă, în care se găsesc:- o cantitate mare de molecule organice mici (rezultate din metabolismul bacterian),- ioni anorganici, enzime şi- acizi ribonucleici (ARN) sub formă de:- ARNr (continut în ribozomi),- ARNt (ARN de transport) şi- ARNm (ARN mesager).- plasmide (determinanti genetici extracromozomiali),- vacuole gazoase si incluzii.În cadrul acesteia găsim :
Membrana citoplasmatică
Este o structură care mărgineste la exterior citoplasma bacteriilor separând-o de peretelecelular.Este o membrană biologică groasă de 6,5-7 nm, pe sectiuni fine ea apare triplu stratificată custratul mijlociu electronoptic mai transparent.FUNCŢII1.barieră osmotică, reglează schimburile2.realizează permeabilitate selectivî pentru substanţele endo + exogeen3.rol transport activ4.rol în diviziunea celulară bacteriană
Mezozomii
FUNCŢII1.participă la replicare CR bacterian2.participă la reacţiile de fosforilare oxidativă + OxidoReducere celulară3.este sediul unor enzime hidrolitice din metabolismul celular 
Ribozomii-
sediul sintezelor proteice din celula bacterină2
 
Descrieţi nucleul bacterian + funcţiile acestuia
La bacterii se numeste corp nuclear sau nucleotid, nu este marginit de membrana nucleară sinici nu prezintă nucleoli.Densitatea electronoptică mai scăzută a zonei nucleare este explicată prin faptul că deşi eareprezinta cca.10% din volumul celulei ADN-ul care alcatuieste materialul nuclear, reprezintă numai 2-3%din greutatea uscată a celulei.Materialul nuclear contine 60% ADN, 30% ARN, nou sintetizat si 10% proteine.ADN-ul esteorganizat intr-o singura moleculă dublu helicoidală, circular închisă, cu un diametru de 20 Ả si o lungimede cca 1100µm, numita
cromozom bacterian.
Capsula Bacteriană-compoziţie chimică, funcţii, exemple de bacterii capsulate
Este de natura polizaharidica complexă cu molecule neramificate lipsite de miez lipopolizaharidic, puternic hidratata (99% apă).Ea poate fi:-
microcapsula
(structură fină ataşata intim de peretele celular),-
capsulă obisnuită
(structură care are un contur delimitat), sau-
 strat mucos
(materialul capsular care este eliberat in mediu).FUNCŢII:
Factor de virulenţă
Sediul antigenelor capsulare
Factor de aderenţă + colonizare a bacteriilor la nivelul diferitelor suprafeţe
Conferă protecţie bacterieiBACTERII CAPSULATE: pneumococ, klebsiella
Cilii(flagelii)- structură, dispoziţie, funcţii, ex
Sunt structuri filamentoase, flexibile, subţiri (0,01- 0,02µm în diametru), cu lungime variabila(6-15µm), dar totdeauna mai mare decat corpul celular şi sunt dispusi la suprafata bacteriei.În suspensie cilii au formă spiralată, dar când sunt examinate pe preparate uscate apar subforma unor filamente regulat ondulate într-un plan, sinusoidale cu lungimea undei de 2-m siamplitudinea de 0,25-0,60µm.Formarea cililor este reglată genetic fiind cuplata cu ciclul de diviziune celulară.Cercetarea structurii cililor la microscopul electronic, a evidentiat alcătuirea lor din treicomponente morfologic distincte:- o structura bazala (corpuscul bazal, complex bazal),- o structura in formă de cârlig şi- filamentul flagelar principal.Flagelul este de fapt un snop de filamente extrem de fine alcatuit din molecule de flagelină puse cap la cap. Aceste filamente formeaza un snop cu forma spiralată atunci când se învartesc in directia bună.Din punct de vedere biochimic, toate componentele cilului sunt alcătuite din proteine cu propietati antigenice proprii (antigene ciliare sau antigene ‘H ‘), numite flageline.Atat filamentul flagelar cât si cârligul sunt alcatuite fiecare în parte din câte un singur fel demolecule proteice, care sunt capabile de autoasamblare.Cilii au rol locomoţie.In funcţie de nr + dispoziţia cililor avem :1.bacterii peritriche-cili dispuşi în întreaga suprafaţă a Bact2.bacterii cu cil polar 3.bacterii cu un smoc de cili la unul din poli3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->