1.

Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pentru a masura fenomenul de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de: c) exactitatea consecventa interna 2. Abilitatea instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care este desemnata drept criteriu este cunoscuta sub denumirea de: c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu 3. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese este denumita: b) codificare 4. Activitatea care consta in calcularea numarului total al cazurilor care se inscriu in fiecare categorie dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta sub urmatoarea denumire: d) tabulare 5. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de marketing are o pozitie de stat major permite: a) informarea rapida a conducerii de la cel mai inalt nivel al organizatiei 6. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune realizarea urmatorului 18318y2416s nr de comparatii: d) (n patrat n)/2 7. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore: a) firma, mediul extern, interfata intreprindere-mediu 8. Atunci cand intr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati intr-un anumit grup au aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se respecta relatia de: d) echivalenta 9. Bazele metodei de scalare diferentiala semantica au fost puse inca din anul: c) 1957 10. Brainstormingul face parte din categoria: b) metodelor intuitive de creativitate 11. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata: a) focalizarea asupra comportamentului public 12. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ei printr-o teorie riguroasa si al relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de: d) validitate mod de construire 13. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente cat mai asemanatoare cu putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumirea de: c) exactitatea consecventa interna 14. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia stimulilor sau raspunsurilor se numeste: d) senzitivitate 15. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cand este folosit din nou in conditii cat se poate de asemanatoare poarta denumirea de: a) exactitatea testare retestare 16. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevaata: c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate 17. Care dintre urmatoaele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) testul; 2) mediana; 3) testul Fisher; 4) testul U; 5) coeficientul de contingenta; 6) grupul modal; 7) coeficientul de corelatie a rangurilor; 8) media armonica corespund scalei nominale: a) 1,5,6 18. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale: d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul 19. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman, mediana, testul U 20. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall, mediana, testul U 21. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) coeficientul de corelatie; 2) grupul modal; 3) mediana aritmetica; 4) testul Student; 5) mediana; 6) testul; 7) coeficientul de variatie; 8) testul U corespund scalei interval: b) 1,3,4 22. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: d) testul Fisher, coeficientul de corelatie, testul Student 23. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: d) testul Fisher, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson

24. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei proportionale: b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie 25. Care dintre urmatoarele publicatii nu apartine Institutului National de Statistica: d) Eurobletin 26. Care dintre urmatoarele surse de informatii reprezinta pentru o intreprindere surse statistice externe: c) pubicatiile academice 27. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata intr-o cercetare avand ca scop studierea unei probleme stanjenitoare, sau cu o puternica incarcatura emotionala: a) intervalul in profunzime 28. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata intr-o cercetare avand ca scop identificarea opiniei factorilor de decizie din domeniul sportiv cu privire la finantarea sportului: b) discutia focalizata de grup 29. Care dintre urmatoarele variabile 1) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) sexul; 4) starea civila; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vanzarile; 8) temperatura pot fi exprimate doar sub forma categoriala: b) 3,4,6 30. Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate in aplicarea modelului Fishbein-Rosenberg, de evaluare a atitudinii: 1) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2) probabilitatea de garantare a rezultatelor; 3) numarul nonrespondentilor; 4) masura in care stimulul considerat indeplineste exigentele individului, in privinta unui anumit atribut; 5) numarul stimulilor neconsiderati de individ; 6) importanta fiecarui stimul pentru fiecare subiect cercetat; 7) importanta fiecarui atribut al stimulului considerat; 8) evaluarea facuta de individ importantei relative a unui anumit atribut al stimulului considerat: b) 1,4,8 31. Cea mai importanta sursa de date secundare inerne o constituie: c) inregistrarile contabile 32. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: d) volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a datelor 33. Cercetarea cauzala este un tip de cercetare care permite: a) studierea cauzelor care explica evolutia in timp si spatiu a unui anumit fenomen 34. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor unei probleme are un caracter: a) exploratoriu 35. Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui management: c) proactiv 36. Cercetarea de marketing transversala multipla permite: a) studierea evolutiei in timp a anumitor variabile de marketing 37. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati: a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea in general nestructurata, flexibila 38. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o serie de avantaje in ceea ce priveste: b) reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datorata raspunsurilor 39. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: b) caracterul formal si structurat 40. Cercetarile realizate cu ajutorul panelurilor omnibus au urmatoarea particularitate: a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta, de la aceiasi subiecti selectati anterior 41. Cererea de cercetare de marketing are urmatorul rol: b) clarificarea naturii problemei pentru echipa de cercetare 42. Codificarea consta in utilizarea de simboluri: c) preponderent numerice 43. Comparativ cu observarea in mediu natural,observarea in mediu simulat are urmatoarea caracteristica: d) desfasurarea cercetarii intr-un mediu special creat 44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune: d) existenta mai multor cauze, o relatie probabilista, ce poate fi dedusa, intre cauza si efect 45. Conform datelor ESOMAR, in anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata in domeniul cercetarii pietei a fost urmatoarea: a) 15,26 miliarde USD 46. Conform datelor publicate de ESOMAR, in anul 2000, in Romania, ponderea cercetarilor de piata referitoare la consumatoriin cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost urmatoarea: d) 86%

47. Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la inceputul anilor 60 ai secolului al XX-lea, cercetarea de marketing reprezinta: c) culegerea, inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si serviciilor 48. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing sunt: a) producatorii de bunuri de consum sau industriale 49. Conversia datelor secundare presupune: schimbarea formei originale a datelor in conformitate cu obiectivele cercetarii in derulare 50. Cumparatorul misterios este o metoda de observare: d) disimulata 51. Cuprinsul raportului de cercetare are urmatorul rol: a) indicarea continutului raportului 52. Daca intr-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta in toate cazurile un barbat iar 2 o femeie se poate afirma ca se respecta principiul: c) nedegenerarii 53. Daca intr-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat totdeauna cu 1 si o femeie cu 2 se poate afirma ca se respecta principiul: b) izomorfismului 54. Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing la inceputul anilor 60 ai secolului al XX-lea, are urmatoarele limite: b) nu ofera o imagine integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata cercetarea 55. Despre ipotezele formulate in cercetarile de marketing, se poate afirma ca: a) sunt propozitii nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prezinta interes pentru cercetator 56. Desprinderea concluiilor din datele culese, prelucrate si analizate este continutul urmatoarei activitati: c) interpretarea informatiilor 57. Diferentiala semantica conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: c) interval 58. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape: b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor 59. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice este denumita: d) problema decizionala 60. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing, fac parte urmatoarele: a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii de teren 61. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de varf in cadrul organizatiei si are ca responsabilitate nemijlocita: b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale organizatiei 62. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si care este supus aprobarii managementului de specialistii firmei, in cazul realizarii cercetarii cu forte proprii, sau de reprezentantii firmelor specializate in proiectarea si realizarea de cercetari de marketing, lacare firma solicitanta a apelat este denumit: c) oferta (propunere) de cercetare de marketing 63. Documentul oficial, utilizat in cadrul firmei, in care sunt prezentate necesitatile specifice de informatii, ce presupun desfasurarea unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei, eventualele restrictii temporare si banesti este denumit: b) cerere de cercetae de marketing 64. Documentul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raportul de cercetare s care este parte componenta a raportului este: b) scrisoarea de inaintare 65. Editarea de birou este realizata de: a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele cercetarii, precum si metoda utilizata pentru culegerea informatiilor 66. Editarea de teren a informatiilor presupune: d) inlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, datorate neintelegerii corespunzatoare a procedurii de culegere a datelor, de persoana responsabila de controlul fortei de teren 67. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni: b) validarea activitatii fortei de teren 68. Editarea informatiilor are loc in etapa de: b) prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor

69. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare are loc imediat dupa ce a fost finalizata: c) stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii 70. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde la urmatoarea intrebare majora: b)Merita sa desfasuram cercetarea? 71. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall 72. Evaluarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand: c) coeficientul de variatie 73. Exemple de costuri fixe, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) clarificarea problemei decizionale, redactarea propunerii de cercetare 74. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul modului de recoltare a informatiilor 75. Exemple de instrumente de culegere a informatiilor, care sunt pregatite in etapa de selectare a modalitatilor de culegere si sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele: a) chestionarul, grila de observare 76. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor descriptive sunt urmatoarele: b) observarea, sondajul, simularea 77. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele: a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor 78. Exemple de metode de cercetare directa la care poate decurge cercetatorul, in etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt urmatoarele: b) interviurile in profunzime, observarea 79. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea in timp a procesului de cercetare sunt urmatoarele: a) CPM, PERT, GERT 80. Exemple de observare disimulata sunt urmatoarele: c) observarea realizata cu ajutorul oglinzilor unidirectionale si metoda cumparatorului misterios 81. Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele: c) populatia, un anumit segment de consumatori potentiali 82. Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: b) rapoartele unor organisme internationale 83. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnicile proiective de asociere, tehnicile proiective de constructie 84. Exemplu de variabila categoriala este urmatoarea: a) mediul de resedinta (urban/rural) 85. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) alegerea surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii 86. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici: a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client 87. Folosirea panelurilor in cercetarile de marketing longitudinale genereaza urmatoarea particularitate: b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale 88. Gradul de formalizare si explicitare a unei ipoteze este mai mare cu cat: a) complexitatea cercetarii este mai redusa 89. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroare sistematica si/sau aleatoare poarta denumirea de: b) validitate 90. Gradul in care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru unversul care defineste conceptul investigat poarta denumirea de: b) validitate de continut 91. Gradul in care masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza intr-un mod previzibil cu masurari ale altor stimuli aflati intr-o relatie cu acesta poarta denumirea de: c) validitate nomologica

92. Gradul in care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date consecvente in timp este cunoscut sub denumirea de: a) exactitate 93. Gradul in care o masurare pare sa masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie sa masoare este denumit: a) validitate de aspect exterior 94. Ideea fundamentala a teoriei lui Immanuel Kant, si anume ca individul nu percepe realitatea asa cum este ea, ci asa cum mintea sa o percepe, reprezinta punctul de plecare al uneia dintre urmatoarele modalitati de abordare a realitatii: b) interpretativa 95. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: b) elaborarea ipotezelor 96. Identificati succesiunea corecta a urmatoarelor etape ale nui test de marketing simulat: (1) contactarea dupa cateva saptamani a persoanelor care au primit esantioane, pentru a determina atitudinea fata de noul produs, gradul de utilizare a produsului, gradul de satisfacie, intentia de recumparare; (2) identificarea unui nr de 30-40 de cumparatori care au caracteristicile segmentului tinta; (3) chestionarea sbiectilor despre motivele de cumparare a produselor din categoria analizata; (4) invitarea persoanelor selectate de a vizualiza diferite mesaje publicitare TV sau tiparite, dintre care unele bine cunoscute, iar altele noi, printre care se incude si mesajul despre noul produs; (5) chestionarea subiectilor in privinta gradului de cunoastere a diferitelor marci din categoria de produse studiata si a preferintelor in cadrul categoriei; (6) acordarea de mostre gratuite din noul produs; (7) oferirea unei sume de bani fiecarui participant la test si adresarea invitatiei de a cumpara produse dintr-un magazin simulat: d) 2,5,4,7,3,6,1 97. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta: d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor raportului 98. In cadrul analizei bayesiene, analiza a priori are ca scop sa determine; a) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile, fara ca firma sa realizeze o cercetare de marketing 99. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul prealabil consta in: b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care are ca scop clarificarea problemei de marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor temporale si banesti 100. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizata populatia tinta este urmatoarea: c) metodologia cercetarii 101. In cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea in care este precizat modul de control al activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea: d) culegerea datelor 102. In cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte.Distributia opiniilor a fost urmatoarea: f. favorabila 450; favorabila 312; nici-nici 145; nefavorabila 46; f. nefavorabila 47.Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre gustul produsului respectiv: c) 4,1 103. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte.Distributia opniilor a fost urmatoarea: f. Favorabila 450; favorabila 300; nici-nici 150; nefavorabila 50; f. Nefavorabila 50. Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv: c) 4,05 104. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1500 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte.Distributia opniilor a fost urmatoarea: f. favorabila 150; favorabila 200; nici-nici 380; nefavorabila 450; f. nefavorabila 320.Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv: c) 2,61 105. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 persoane, opinia utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO, masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte a fost urmatoarea: f favorabila 550; favorabila 500; nici-nici 350; nefavorabila 250; f. nefavorabila 350: b) 3,325

106. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei li Likert, raspunsurile au fost: Produsul ZOKOKO are gust placut: acord total 450; acord 500; indiferent 350; dezacord 350; dezacord total 350. Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului: c) 0,175 107. In cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari, sunt mentionate: c) propunerile de decizii si actiuni care trebuie sa fie intreprinse de beneficiarul cercetarii 108. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale, se utilizeaza: d) grupul modal 109. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana 110. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale, se utilizeaza: d) media geometrica 111. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca: b) este necesara indicarea ariei decizionale specifice, care va fi clarificata cu ajutorul informatiilor obtinute din cercetare 112. In cazul in care metodele calitative sunt utilizate in vederea formularii mai corecte a problemei care face obiectivul investigatiei, cercetarea intreprinsa are un caracter: a) exploratoriu 113. In cazul in care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, organizarea departamentului de cercetari este de tip: a) centralizat 114. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendintei centrale se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetica 115. In cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea intrebare: c) Ce ar trebuii sa faca decidentul in conditiile date? 116. In cazul utilizarii analizei bayesiene pentru stabilirea valorii economice a informatiei de marketing, modul de stabilire a probabilitatilor bayesiene are urmatoarea caracteristica majora: a) subiectivitatea 117. In cercetarea de marketing scalarea reprezinta: b) activitatea de construire a scalelor 118. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sa un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate 119. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate 120. In cercetarea de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea 121. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta: b) metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau propietati 122. In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza intotdeauna: a) problema decizionala care trebuie sa fie solutionata 123. In construirea scalelor, trebuie respectate mai multe conditii: (1) sa fie inteligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna in mod obligatoriu existenta unui instrument fizic care sa permita masurarea; (3) nivelele scalei sa constituie o reprezentare numerica sau nenumerica a intensitatii carcateristicii masurate; (4) sa diferentieze nivelele de intensitate ale caracteristicii cercetate: b) 1,4 124. In esenta, rolul pe care il indeplineste cercetarea de marketing in procesul decizional al unei organizatii, este definit de urmatoarele coordonate: b) identificarea oportunitatilor si a pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei, fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea eficientei deciziilor de marketing

125. In etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei recomandari: d) evitarea tentatiei de a culege informatii suplimentare, ca urmare a sindromului ar fi bine daca am afla... 126. In etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presupune: c) stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba operatorii 127. In etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta in: a) identificarea operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea apela si in cadrul altor proiecte de cercetare 128. In etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, se desfasoara urmatoarele actiuni: a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii, clasificarea variabilelor in dependente si independente 129. In etapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recomandare: d) definirea scopului in functie de problema decizionala 130. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea etapa: b) selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor 131. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile de culegere si sistematizare a informatiilor pot fi stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa: a) alegerea surselor de informatii 132. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea etapa: c) analiza si interpretarea informatiilor 133. In faza de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune: a) furnizarea de informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a contactului nitial cu respondentul, formularea intrebarilor si inregistrarea raspunsurilor 134. In functie de coordonata temporala, se disting urmatoarele tipuri de observare: b) observare directa si observare indirecta 135. In functie de criteriul felul informatiilor furnizate, tipologia surselor de informatii ce pot fi utilizate in cercetarile de marketing este urmatoarea: b) surse de informatii primare si surse de informatii secundare 136. In functie de mediul de desfasurare a cercetarii, se disting urmatoarele tipuri de observare: d) observarea in mediu natural si in mediu simulat 137. In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot clasifica in urmatoarele categorii: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale 138. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica: a) denumirea organizatiei pentru care a fost elaborat raportul 139. In principiu, ultima etapa a procesului de cercetare este: b) elaborarea raportului de cercetare 140. In privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea recomandare: d) in cazul in care nu este cunoscuta problema, se incepe cu o cercetare exploratorie, urmata, in majoritatea cazurilor de o cercetare concluziva 141. In privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: c) focalizarea asupra costurilor cercetarii, fara considerarea valorii informatiilor rezultate din cecetare, limiteaza eficienta procesului decizional 142. In privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii: d) permite obtinerea informatiilor sensibile de la respondenti, in cazul in care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propiului statut 143. In privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iceberg-ului este considerata relevanta deoarece: c) in absenta unor informatii suficiente 90% din problema decizionala este necunoscuta si implicit omisa 144. In privinta numarului de obiective, se poate afirma ca: b) unui scop de cercetare ii corespund mai multe obiective 145. In privinta observarii, se poate face urmatoarea afirmatie: a) exista comportamente care nu pot fi proiectate in viitor, pe baza inormatiilor obtinute cu ajutorul observarii

146. In privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing se poate spune ca: c) scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidentului pentru alegerea unei variante de actiune adecvate 147. In privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoarea recomandare: c) sursele de informatii secundare sunt preferabile sub aspectul timpului mai scurt necesar pt obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informatiile primare 148. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca: d) este independent de problema decizionala a solicitantului cercetarii 149. In procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor este o activitate realizata imediat: b) dupa editarea datelor 150. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, masura in care volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este reflectata de criteriul definit: c) suficienta informatiilor 151. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, pertinenta si aplicabilitatea informatiei, in raport cu situatia decizionala considerata este reflectata de criteriul denumit: d) relevanta informatiilor 152. In randul metodelor comparative de scalare, se inscriu: 1) metoda comparatiilor perechi; 2) scala Likert; 3) scala Stapel; 4) metoda ordonarii rangurilor; 5) scala interval; 6) scala proportionala; 7)scala cu suma constanta; 8) diferentiala semantica: b) 1,4,7 153. In raportul de cercetare, nu sunt specificate: d) costurile totale implicate de cercetare 154. In sectiunea intitulata Contextul elaborarii propunerii de cercetare, componenta a unei propuneri de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea intrebare: b) Care este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii? 155. In sectiunea privind limitele cercetarii, nu sunt mentionate riscurile privind: c) alegerea furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing 156. In sectiunea referitoare la metodologia cercetarii, in cadrul unui raport de cercetare, nu sunt incluse informatii despre: c) concluziile cercetarii 157. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a raspunsurilor se realizeaza: a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea categoriilor 158. In situatia unui sondaj, in cazul intrebarilor inchise, modul de codificare a raspunsurilor este stabilit: b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor 159. In structura costurilor totale, in cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare cantitativa: a) costul analizei datelor este mai mare 160. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabilirea: toate variantele de la a la d 161. Includerea in raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetarii are urmatorul rol: a) avertizarea beneficirului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acesteia 162. Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator sunt folosite atunci cand: c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia decizionala considerata si ofera o imagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului investigat 163. Informatiile secundare reprezinta: c) informatii obtinute pt alte scopuri decat cel al cercetarii in cauza 164. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor: d) de exprimare 165. Intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatorilor fata de trei marci de bere (A,B,C), celor 1000 de subiecti intervievati li s-a cerut sa repartizeze 100 de puncte la nivelul fiecarei perechi de marci, in functie de modul de apreciere a acestora.Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: 250 (70/30, 60/40, 80/20); 400(30/70, 50/50, 90/10); 150 (60/40, 80/20, 30/70); 200 (20/80, 70/30, 40/60). Numarul mediu de puncte obtinute de marcile A, B, C este: c) 37; 39,5; 23,5. 166. Intr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalul de varsta 25-35 ani, s-a apelat la modelul Fishbein-Rosenberg, pentru determinarea atitudinii fata de trei marci

ale unui anumit produs (A,B,C). Evaluarea produselor din punctul de vedere al fiecarui atribut a fost urmatoarea: Gustul 0,9; 0,6; 0,1 ; Pretul 0,4; 0,7; 0,6; Ambalajul 0,3; 0,4; 0,9. Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata fiecarui atribut al produsului, masurate cu ajutorul diferentialei semantice, este prezentata in urmatorul tabel: Gustul 200, 300, 500, 500, 500; Pretul 100, 600, 600, 400, 300; Ambalajul 100, 500, 200, 500, 700. Care este ierarhia celor 3 marci in preferintele subiectilor cercetati: b) B, A, C 167. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte: a) problema decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii 168. Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, rferitoare la persoane, organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode: b) studiul de caz 169. Lipsa spatiului pentru inregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare, care se incadreaza in randul: b) factorilor de natura mecanica 170. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune 171. Masura in care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteriul denumit: b) acuatetea informatiilor 172. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se coreleaza cu masurari ale altor stimuli care se presupun a fi diferiti poarta denumirea de: b) validitate discriminanta 173. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul realizate cu alte scale poarta denumirea de: a) validitate convergenta 174. Masurarea corelatiei in cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale se realizeaza cu ajutorul: b) coeficientului de contingenta 175. Masurarea corelatiei, in cazul informtiilor masurate cu ajutorul scalei interval se realizeaza utilizand: a) coeficientul de corelatie al lui Pearson 176. Mediana poate fi utilizata pentru: a) determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale 177. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea: d) experimentul 178. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primite referitoare la persoane, obiecte ori fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei este denumita: d) observare 179. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagine despre eficienta tuturor eforturilor de cercetare intreprinse de specialistii proprii si/sau de firmele la care s-a apelat, pe baze comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este urmatoarea: d) metoda randamentului cercetarii 180. Metoda de observare care presupune studierea unui comportament, a unui fenomen sau a unei situatii acolo unde se manifesta in mod efectiv este observarea: c) in mediu natural 181. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata in prezent, a fost propusa in forma sa initiala de: d) Charles E. Osgood 182. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care presupune identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari , stabilirea succesiunii acestor activitati si estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate este: d) drumul critic 183. Metoda observarii nu poate oferii informatii despre: d) motivatiile persoanelor cercetate 184. Metoda observarii poate fi utilizata pentru studierea: d) timpului necesar unui client pentru a alege un produs, in raionul unui magazin 185. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: b) ordinale 186. Metoda sinectica face parte din categoria: b) metodelor intuitive de creativitate 187. Metodele calitative servesc realizarii unor cercetari cu caracter exploratoriu atunci cand se urmareste: a) construirea unor instrumente de obtinere a informatiilor, tinand cont de toate aspectele situatiei analizate

188. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a) evaluarea atitudinii 189. Multiplicarea sau divizarea unui nr de pe scala la altul se pot realiza in cazul unei scale: d) proportionale 190. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai in cazul scalelor: c) interval si proportonala 191. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai in cazul scalei: c) proportionala 192. Multpilicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul: c) scalei proportionale 193. Nu constituie un exemplu de observare in mediu natural: d) evaluarea eficacitatii unui anumit mesaj publicitar printr-un test de marketing simulat 194. Nu este un exemplu de observare disimulata urmatorul: d) cercetarea de tip retail audit 195. ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I,II,III,IV) a patru atribute (fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate) in decizia de cumparare a unei masini de spalat.Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: fiabilitate 250, 350, 250, 150; pret 300, 250, 200, 250; silentiozitate 150, 250, 280, 320; usurinta in utilizare 300, 150, 270, 280. Care este ierarhia celor patru atribute in decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin mportant): d) fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate 196. cercetare de marketing transversala multipla este realizata: d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte, doar o singura data, de regula in momente diferite 197. cercetare din categoria cercetarilor descriptive are urmatoarea caracteristica: d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat 198. scala de tipul urmator: acord total; acord; indiferent; dezacord; dezacord total este denumita: a) scala lui Likert 199. scala de tipul urmator: Foarte favorabil - - - - - - - - Foarte nefavorabil este denumita: c) diferentiala semantica 200. variabila continua este o variabila care: poate lua valori dintr-o gama practic infinita 201. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare in fct de urmatorul criteriu: a) importanta lor in raport cu scopul cercetarii 202. Observarea este o metoda de cercetare de tip: a) exploratoriu sau descriptiv 203. Observarea este o metoda de cercetare deosebit de utila in situatiile in care: d) informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta 204. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei: a) ordnale 205. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este: d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp 206. Pe baza criteriului scopul functional al cercetarii, tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea: b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive 207. Pe baza criteriului tipul informatiilor rezultate din cercetare, tipologia cercetarilor de marketing este urmatoarea: d) cercetari cantitative, cercetari calitative 208. Pe piata romaneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firme specializate in oferirea de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, este adesea echivalent cu: a) aproximativ 500 USD 209. Pe plan mondial, in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se inscriu urmatoarele tipuri: a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate, firmele de servicii sindicalizate 210. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan mondial, a prezentat in cazul Romaniei, urmatoarea cifra de afaceri in domeniul cercetarii de piata: b) 11 milioane USD

211. Pentru culegerea metodelor de analiza a informatiilor se poate utiliza urmatorul criteriu: a) tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor 212. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare, notate A, B, C se utilizeaza scala cu suma constanta.Respondentul repartizeaza 100 puncte, in fct de preferintele sale astfel: 1. Marca A 70, Marca B 30; 2. Marca B 60, Marca C 40; 3. Marca A 80, Marca C 20. Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A,B,C este: d) (50,30,20) 213. Pentru fiecare obiectiv al nei cercetari de marketing, se considera ca: d) este necesara formularea doar a unei singure ipoteze 214. Pentru informatiile secundare, sursa statistica originala reprezinta: a) organizatia care a obtinut initial informatiile 215. Pentru o intreprindere, informatiile provenind din cercetari sindicalizate reprezinta: b) informatii secundare 216. Pentru programarea in timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GERT, comparativ cu metoda drumului critic sunt: b) mai avansate 217. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval se utilizeaza: c) testul Student 218. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea variantei decizionale optime se realizeaza prin intermediul: d) obiectivelor cercetarii 219. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: d) tehnicile proiective sunt construite pornind de la premisaca individul judeca realitatea inconjuratoare in functie de personalitatea si atitudinile personale 220. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a) discutiile focalizate de grup (FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cand problema pusa in discutie este dificila, angoasanta, find necesara diminuarea anxietatii 221. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale in activitatea de masurare, care se incadreaza in randul: c) factorilor situationali 222. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avand ca rol comunicarea rezultatelor cercetarii, a concluziilor si recomandarilor reprezinta: d) raportul de cercetare 223. Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specalisti, referitoare la cercetarea de marketing, sunt urmatoarele: d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si obiectivitatea cercetarii 224. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele: b) manipularea variabilelor cauzale independente 225. Principalul avantaj al observarii in mediul natural este urmatorul: b) gradul inalt de acuratete a reflectarii comporamentului, fenomenului sau situatiei studiate 226. Principalul dezavantaj al observarii in mediul natual este urmatorul: c) costul datorat faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului sau manifestarea comportamentului investigat 227. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de marketing sindicalizate, se inscriu urmatoarele: b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capacitatea de a platii pentru obtinerea datelor si a informatiilor 228. Printre deficientele care apar in cazul utilizarii surselor statistice interne nu se numara: d) gradul scazut de disponibilitate 229. Printre dezavantajele observarii in mediu simulat, se inscrie urmatorul: b) subiectii sunt constienti, intr-o masura mai mare sau mai mica de faptul ca, participa la o cercetare si comportamentul lor este studiat 230. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara: b) costul informatiilor 231. Printre limitele observarii ca metoda de cercetare de marketing, se inscrie urmatoarea: d) imposibilitatea culegerii de informatii referitoare la motivatii, asteptari, intentii sau preferinte 232. Printre obiectivele urmarite in procesul de analiza a datelor, se inscrie urmatorul: a) realizarea de estimari si previziuni

233. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se inscriu urmatoarele: a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta 234. Procesul de editare nu presupune: d) completarea chestionarelor in care exista nonraspunsuri 235. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea etapa: d) briefing-ul prealabil 236. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de solicitantul cercetarii in functie de urmatoarele criterii: a) masura in care raspunde necesitatilor firmei de a rezolva o anumita problema decizionala, informatiile ce vor f obtinute, resursele banesti si temporale implicate 237. Propunerea de cercetare de marketing este un document util: c) deopotriva pentru solicitantul si realizatorul cercetarii 238. Propunerea de cercetare de marketing este: c) o descriere sistematica a metodologiei cercetarii 239. Propunerea de cercetare de marketing nu include: d) concluziile si recomandarile formulate pe baza cercetarii 240. Propunerea de cercetare nu indeplineste functia de: d) comunicare a rezultatelor cercetarii de marketing 241. Publicatia americana specializata in domeniul cercetarilor de marketing, Journal of Marketing Research a aparut pentru prima data in anul: b) 1964 242. Q-sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de: c) Willian Stephenson 243. Raportul de cercetare nu indeplineste urmatoarea functie: c) supunerea spre aprobare a metodologiei cercetarii 244. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing: d) de realizare a cercetarii 245. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: a) constituirea, pregatirea si evaluarea fortelor de teren 246. Rezumatul inserat intr-un raport de cercetare nu include: a) o prezentare detaliata a metodologiei cercetarii 247. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea de informatii specifice scalei: c) interval 248. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are origine unica 249. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) ordinale 250. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: c) interval 251. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari 252. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: c) permite clasificari 253. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici: c) nu permite evaluarea distantelor 254. Scala ordinala are urmatoarele caracterisici: 1) origine unica; 2) intervale egale; 3) nu permite clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6) nu are origine unica; 7) permite clasificari; 8) nu are intervale egale: d) 6,7,8 255. Scala preferata de respondenti este: a) scala nominala 256. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici: d) nu este preferata de respondenti 257. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici: 1) permite clasificari; 2) nu are origine unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) nu permite clasificari; 6) are origine unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametrica: a) 1,3,6 258. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: 1) scalele nominale; 2) scalele interval; 3) scalele neparametrice; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinale; 6) scalele nemetrice; 7) scalele unidimensionale; 8) scalele multidimensionale: b) 2,4,5

259. Scopul cercetarii de marketing este: b) cunoastrea mediului in care functioneaza organizatia, identificarea oportunitatilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora 260. Se poate utiliza metoda observarii pentru a studia: d) intervalul de timp necesar pentru descarcarea mijloacelor de transport auto sosite la rampa unui depozit 261. Sectiunea Raportul de cercetare a unei propuneri de cercetare de marketing nu specifica: a) modul in care vor fi analizate si interpretate informatiile 262. SORMA a fost infiintata in anul: c) 2001 263. SORMA este: d) Societatea Romana de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice 264. Specialistii considera ca pentru aplicarea eficienta si eficace a metodei observarii este absolut necesara indeplinirea urmatoarelor conditii principale: a) observabilitatea, repetitivitatea, durata relativ scurta 265. Specialistii pot sa apeleze la metoda observarii pentru a studia: c) continutul articolelor aparute in publicatiile de specialitate, referitare la piata romaneasca a produselor de tehnologie a informatiei 266. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborarea: a) machetei tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese 267. Studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marketing pe plan mondial, a inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate in Romania, in domeniul cercetarii de piata, in editia din anul: c) 2001 268. Tehnica de programare a desfasurarii in timp a procesului de cercetare, care considera deopotriva costurile de realizare a activitatilor si costurile acestora este: c) evaluarea si revizuirea grafica 269. Tehnica denumita Cronbach-Alpha poate fi utilizata pentru evaluarea exactitatii: c) consecventa interna 270. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sugerand transpunerea intr-o alta lume, poarta denumirea de: c) tehnica portretului chinezesc 271. Testul aperceptiei tematice face parte din categoria tehnicilor: b) de constructie 272. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica: c) obtinerea de indicii referitoare la nivelul maxim al vanzarilor potentiale, ca urmare a faptului ca testul are loc in cele mai favorabile conditii 273. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata 274. Testul de piata stimulat are urmatoarea caracteristica: a) posibilitatea studierii comportamentului subiectilor, in privinta cumpararii de incercare si a cumpararii repetate 275. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale se realizeaza utilizand: a) testul neparametric McNemar 276. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utilizand: d) testul t 277. Testul pentu semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utilizand: d) testul H- Kruskal- Walis 278. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o semnificatie ambigua, pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o intamplare, poarta denumirea de: a) testul apreciatiei tematice 279. Tipul de cercetare cauzala bazat pe distributia fortata a produselor prin anumite magazine, detailistii fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte favorabila a produsului este denumit: b) test de piata controlat 280. Transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai n cazul scalelor: d) interval si proportionale 281. Un avantaj maor al observarii simulate este: c) gradul mare de control al cercetatorului asupra factorilor ce influenteaza comportamentul sau interpretarea lui

282. Un dezavantaj major al observarii in mediu simulat este urmatorul: d) fenomenul sau comportamentul investigat pot f diferite de cele care au loc in conditii reale 283. Un exemplu de observare in mediu natural este urmatorul: a) identificarea transelor orare, carora le corespunde cea mai mare audienta TV 284. Un exemplu de observare in mediu natural este urmatorul: d) identificarea produselor concurente, existente in diferite puncte de vanzare 285. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul: a) estimarea ponderii pe care o detin in ansamblul populatiei, subiectii care au un anumit comportament de cumparare si consum 286. Un exemplu de variabila continua este urmatorul: a) profitul organizatiei 287. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie: b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile 288. Una din urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii: c) scala lui Stapel 289. Una din urmatoarele metode de scalare permite comparatii: c) metoda ordonarii rangurilor 290. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalei nominale 291. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, reprezentative din punct de vedere statistic, dar foarte riguros selectionate 292. Una dintre carcateristicile majore ale observarii este urmatoarea: c) absenta interactiunii sau comunicarii direct cu subiectii investigati 293. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii intre stimuli: b) scala lui Likert 294. Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americana de Marketing, la finele anilor 80 ai secolului al XX-lea , este urmatorul: a) clarificarea importantei acordate rolului pe care il indeplineste cercetarea de marketing in cadrul organizatiei 295. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare in raport cu cele secundare este: b) relevanta informatiilor in raport cu problema cercetata 296. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea decidentilor si a cercetatorilor: c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel incat sa se excluda reciproc 297. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata cu: d) scaderea masurii in care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru fundamentarea procesului de alegere a unei variante de actiune 298. Variabilele categoriale sunt cele care: d) pot avea doar un nr limitat de valori distincte 299. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modalitate de evaluare a: b) acuratetei informatilor 300. Verificarea si, acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost culese reprezinta continutul activitatii de: b) editare a datelor