High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
1DORIN
Ş
TEF
ANTOLOGIE DE FOLCLORDIN MARAMURE
Ş
ARGUMENT
În anul 1980, Asocia
ia Etnografilor
ş
i Folclori
ş
tilor din Maramure
ş
izbute
ş
tes
ă
publice, sub egida Centrului Jude
ean de Îndrumare a Crea
iei Populare, prima (
ş
icea mai izbutit
ă
pân
ă
în prezent)
Antologie de folclor din jude
ul Maramure
ş
.Proiectul a fost condus de prof.
Ion Chi
ş
Ş
ter
, iar din colectivul de redac
ie au f
ă
cutparte Pamfil Bil
iu, Ion Bogdan, Mihai D
ă
ncu
ş
, Vasile Lati
ş
, Vasile Leschian,Gheorghe Pop, Mihai Pop
ş
i Nicoar
ă
Timi
ş
. Un demers necesar în contextul în caretrecuser
ă
74 de ani de la publicarea primei culegeri de folclor maramure
ş
ean(Alexandru
iplea,
Poezii populare din Maramure
ş
, în Analele Academiei Române,seria II – Tomul XXVIII, 1905-1906), iar în acest interval de timp au v
ă
zut luminatiparului circa 20 de culegeri de folclor.Autorii
Antologiei
au ajuns la concluzia c
ă
cercet
ă
rile locale se afl
ă
în impas,deoarece acestora “de multe ori le lipse
ş
te viziunea de ansamblu asupra fenomenelorde cultur
ă
popular
ă
pe arii mai extinse” (Ion Chi
ş
Ş
ter,
Antologie
…, 1980, p. 47).Lucrarea, dedicat
ă
în exclusivitate folclorului poetic, avea, printre altele, misiunea s
ă
suplineasc
ă
ş
i acest neajuns. Criteriul de baz
ă
a fost
reprezentativitatea
textelor.Din 1980 pân
ă
în prezent nu am consemnat decât o singur
ă
lucrare cu caracterantologic, respectiv
Folclor din Maramure
ş
(Folklore from Maramuresh)
- edi
iebilingv
ă
(româno-englez
ă
) realizat
ă
de
Ana Olos
(Editura Ethnologica, Baia Mare,2004).*Prezenta antologie a fost realizat
ă
pornind de la o not
ă
din celebra lucrare
Graiul
ş
i folklorul Maramure
ş
ului
publicat
ă
de
Tache Papahagi
în 1925:“Cu drept cuvânt s-a spus chiar de c
ă
tre poe
ii consacra
i care au cântat
ş
is-au inspirat din via
a poporului c
ă
«
graiul poporului
nu e s
ă
rac,
este foarteplastic
ş
i foarte poetic
». Aceste calit
ă
i sunt îns
ă
în strâns
ă
leg
ă
tur
ă
cu însu
ş
isufletul creator al poporului, a
ş
a c
ă
- raportându-ne în cazul nostru la mara-mure
ş
ean – sufletul lui nu e str
ă
in de
preocup
ă
ri artistice în plasticizarea fru-mosului
, chiar atunci când depriman
a sufleteasc
ă
e absolut prozaic
ă
”
( vezi ed.1981, Editura Minerva, Bucure
ş
ti, p. 127).
Profesorul, de origine maramure
ş
ean
ă
,
Mihai Pop
a generalizat la un momentdat aceast
ă
idee, afirmând c
ă
versurile populare sunt, f
ă
r
ă
îndoial
ă
,
gradul cel mai înalt de des
ă
vâr
ş
ire artistic
ă
la care a ajuns poezia româneasc
ă
, înainte de a fi scris
ă
.Prea rar s-au remarcat, de c
ă
tre cercet
ă
tori, “preocup
ă
rile artistice în plastici-zarea frumosului” a maramure
ş
enilor
ş
i a transilv
ă
nenilor în general. De cele maimulte ori se eviden
iau performan
ele privind conservarea anumitor motive folclorice,prezen
a unor arhaisme în texte ori aerul medieval al produc
iilor.
Sanda Golopen
ia
2scria: “Maramure
ş
ul este recunoscut ca reprezentând o tendin
ă
minimalist
ă
. Texteleorale ale locului tind s
ă
fie scurte
ş
i percutante, evocând adesea haiku-ul; le lipse
ş
tedesf
ăş
urarea exuberant
ă
ş
i insisten
a care se asociaz
ă
, de pild
ă
, cu tradi
ia olteneasc
ă
din partea de sud a României”
(introducere la volumul
Folclor din Maramure
ş
, de Ana Olos,2004, p. 13)
. Textele ardelene
ş
ti se deosebesc
ş
i de cele moldave, unde, recunoa
ş
tem,ating des
ă
vâr
ş
irea artistic
ă
.Stilul concis, adesea laconic, denot
ă
în primul rând capacitatea de a esen
ializamesajul, uneori de a-l încifra prin metafore bine ticluite, renun
ând de la început larepeti
ii gratuite
ş
i balast.În acest context, observa
ia absolut sincer
ă
ş
i dezinteresat
ă
a lui TachePapahagi, de la începutul secolului trecut, merit
ă
o demonstra
ie pe m
ă
sur
ă
, astfel încât am gândit o antologie de folclor maramure
ş
ean al c
ă
rui unic criteriu de selec
ieeste
valoarea artistic
ă
.În
Antologia
din 1980, Ion Chi
ş
Ş
ter
inea s
ă
precizeze c
ă
“din punct de vedereal ingeniozit
ă
ii
ş
i plasticit
ă
ii expresiilor, s-ar putea spune c
ă
nu exist
ă
text înantologie care s
ă
nu con
in
ă
m
ă
car 1-2 versuri izbutite. Astfel încât cititorul s
ă
sepoat
ă
delecta cu o poezie bun
ă
…” (p. 49). Lucrarea de fa
ă
î
ş
i propune un target maiambi
ios: fiecare poezie, în întregul ei, s
ă
fie izbutit
ă
din punct de vedere artistic, chiardac
ă
1-2 versuri ar
ş
chiop
ă
ta.*Realizând lucrarea
Istoria folcloristicii maramure
ş
ene
(Editura Ethnologica,Baia Mare, 2006) m-am aflat în ipostaza de a parcurge aproape în totalitate colec
iilemaramure
ş
ene de folclor publicate în volume sau în periodice. Am selectat, în vedereaantolog
ă
rii, acele texte care mi-au încântat “sim
ul artistic
ş
i sufletul”. Criteriul aleseste unul, prin excelen
ă
, subiectiv
ş
i, deci, amendabil.În privin
a titlurilor, împ
ă
rt
ăş
esc opinia lui Ion Chi
ş
Ş
ter, care a afirmat c
ă
“atribuirea de titluri este un artificiu al cercet
ă
rii”
(
Antologie
, 1980, p. 50)
, dar nu amrecurs la eliminarea acestora, considerând c
ă
textele trebuie particularizate nu numaiprin cifre, ci
ş
i prin titluri (care s
ă
substituie în mare m
ă
sur
ă
numele tipului sau asubtipului).*Vorba lui
Constantin Noica
:“Când m
ă
gândesc la Maramure
ş
, la folclorul nostru
ş
i la felul întâmpl
ă
tor
ş
iprea adesea par
ial în care am p
ă
strat ceva din ce a fost, îmi spun c
ă
ceea ce
ş
tim
ş
iadmir
ă
m noi (împreun
ă
cu atâ
ia str
ă
ini) reprezint
ă
poate numai resturile
ş
i firimiturileunui banchet al zeilor”
(în
Calendarul Maramure
ş
ului
, Baia Mare, 1980, p. 71).
Chiar
ş
i în aceste condi
ii, un lucru e cert: “
Folclorul
trebuie considerat ce
este
ş
i anume
fundament, sistem de baz
ă
al culturii moderne
”
(Mihai Olos, Calen-dar…, p. 138-140).
*Fiecare pies
ă
este înso
it
ă
de o caset
ă
tehnic
ă
, ce con
ine, dup
ă
caz, numeleculeg
ă
torului, numele performerului, localitatea, anul culegerii, titlul colec
iei
ş
i unscurt glosar de termeni. Produsul finit este antologia de fa
ă
- o sum
ă
de pieseautentice
ş
i uimitor de bine realizate din punct de vedere artistic. Meritul este alperformerilor maramure
ş
eni.Baia Mare, noiembrie 2006
3
I. E VREMEA COLINDELOR…
“V
ă
roiasc
ă
binele,Cum roiesc albinele”
(V.
Ş
te
co, 1990, p. 47, t. 37)
“Printre obiceiurile calendarului, cele mai mari s
ă
rb
ă
tori sunt
Cr
ă
ciunul
ş
i
Anul Nou
. Cele dou
ă
sprezece zile care marcheaz
ă
trecerea din vechi în nou, dintrecut în viitor, din cunoscut în necunoscut, cuprind
rituri de divina
ie
ş
i actepropi
iatoare
. Toate acestea sunt plurifunc
ionale
ş
i privesc prosperitatea neamurilor,a familiei, bun
ă
starea gospod
ă
riilor, fertilitatea p
ă
mântului
ş
i bog
ă
ia tumelor. Ele î
ş
ig
ă
sesc expresie în ur
ă
rile copiilor
ş
i în colindele tinerilor, dar în Maramure
ş
ş
i încolindele cu nuan
ă
de politicoas
ă
felicitare pe care gospodarii
ş
i le fac pe principiulreciprocit
ă
ii”.
(Mihai Pop, cuvânt înainte la
Antologia de folclor din jude
ul Maramure
ş
, BaiaMare, 1980, p. 8-9).
1. Mare iarn
ă
ş
i-o pticat
Mare iarn
ă
ş
i-o pticat,Oile t
ă
te-o zd’erat,P
ă
curar le-o auzât,Jos la ele-o coborâtP
ă
scar
ă
mândr
ă
De cear
ă
,Culegându-
ş
i floriDe var
ă
;De mânun
ă
fetelor,De stru
u
feciorilor,De pan
ă
nevestelor.
Culeg
ă
tor: Vasile Lati
ş
ara L
ă
pu
ş
ului; în
Calendarul Maramure
ş
ului
, Baia Mare, 1980, p. 5, t. 21
Colind
ă
/ corind
ă
1. Cântec tradi
ional interpretat de cete de copii, de fl
ă
c
ă
i sau de adu
i cu prilejuls
ă
rb
ă
torilor de iarn
ă
. Text ceremonial integrat într-un sistem cultural, cu normespecifice, în interac
ine cu rituri, credin
e
ş
i institu
ii profund arhaice, precre
ş
tine.Într-o clasificare simplist
ă
, colindele se împart în laice
ş
i religioase. Într-o tipologiecomplex
ă
colinda devine un gen amplu
ş
i diversificat: I. Colinde protocolare II. Cos-mogonice III. Profesionale IV. Fl
ă
c
ă
u
ş
i fat
ă
V. Familiale VI. Despre curtea dom-neasc
ă
VII. Edificatoare
ş
i moralizatoare VIII. Biblice
ş
i apocrife IX. Colinde-balad
ă
X. Colinde-cântec (dup
ă
M. Br
ă
tulescu,
Colinda româneasc
ă
,
1981).2. Manifest
ă
ri
ş
i cântece rituale perpetuate din epoca imperial
ă
roman
ă
pân
ă
înzilele noastre
ş
i r
ă
spândite la mai toate popoarele din Europa. Îns
ă
obâr
ş
ia mitologic
ă
ş
i prescrip
iile ceremoniale (“la sursele colindei descoperim mitul”)
ş
i-au pierdut
Add a Comment