Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nicolae Milescu Spatarul, Spiru Haret

Nicolae Milescu Spatarul, Spiru Haret

Ratings: (0)|Views: 53|Likes:
Published by Anemona Ciupitu
trecere in revista a unor date biografice
trecere in revista a unor date biografice

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Anemona Ciupitu on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2013

pdf

text

original

 
Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708)În a doua jumătate a secolului XVII, ca urmare a unor schimbări politice considerabilece impuneau domnitori fanarioţi pe tronurile principatelor române, au loc importante prefaceri în direcţia dezvoltării culturii noastre. Boierimea obţine o situaţie materială ce îi permite să devină protagonista în viaţa politică şi culturală a neamului.Emigrăriile acestor boierii izgoniţi adeseori de domnitori autoritari au permiscontactul cu adăposturile de cultură din Răsărit şi din centrul Europei care stăteau înlegătură cu Apusul. Contactul cultural s-a făcut mai intens în Polonia şi Constantinopol. Înmediul cosmopolit al Constantinopolului Dimitrie Cantemir, Stolnicul ConstantinCantacuzino şi înaintea lor, Spătarul Nicolae Milescu, contemporanul lui Dosoftei şisprijinul modovenilor la curtea Ţarilor. Prin contribuţiile literare şi viaţa sa plină de peripeţii, Nicolae Milescu rămâne una dintre cele mai interesante figuri ale trecutuluinostru.Acesta făcea parte dintr-o familie mai puţin cunoscută din boierimea moldovenească cedeţinea o proprietate în ţinutul Vaslui şi erau originari din Peloponez ca mulţi greci care au părăsit Grecia în secolul XVI, asimilându-se boierimii Ţărilor Române. A studiat laConstantinopol la Şcoala Patriarhiei, o instituţie prestigiosă ce s-a dezvoltat dintr-o şcoalăelementară care exista în secolul XVI, întemeiată de Chiril Luccaris, o personalitate cuvederi largi şi cu educaţie occidentală. Marea Şcoală,cum era cunoscută, a devenit în scurttimp unul dintre focarele Renaşterii Ortodoxe, una care împrospăta atmosfera rigidă aslavonismului şi ortodoxiei printr-o fereastră pătrunsă de aerul proaspăt al civilizaţieioccidentale. Nicolae Milescu datorează acestei şcoli cunoaşterea clasicilor, autorilor grecişi latini şi erudiţia în teologia ortodoxă, precum şi mânuirea perfectă a limbilor latină,slavonă, turcă şi italiană. Grecul D. Papadopulos scria în 1720 despre spătar că era savantîn filosofie, matematici, astronomie, greacă, latină şi slavonă.După terminarea studiilor, se întoarce în Moldova, devenind grămătic, adică secretar aldomnului, pe atunci Gherghe Ştefan, funcţie modestă, potrivită vârstei sale, dar care cereacunoşterea limbilor greacă şi latină. Sub domnia lui Gheroghe Dica devine spătar sau purtătorul sabiei voievodului, titlu pe care îl păstrează toată viaţa ca pe un al doilea nume;sub acestă responsabilitate el încearcă combaterea rebelului Porţii, Gheoghe Rákóczy, înTransilvania. Odată cu mutarea lui Gheorghe Dica pe tronul Ţării Româneşti, îl găsimalături e acesta în calitate de secretar sau de reprezentant diplomatic pe lângă Poartă, careera în acele vremuri tulburi un post dat numai unui om de încredere al voievodului.Se întoarce după o perioadă de exil, în Moldova, care, după cum singur mărturiseşte, areprezentat un punct de stabilitate în perindările vieţii sale. Aici leagă a prietenie strânsă cufiul lui, Vasile Lupu, domitorul Ştefăniţă Lupu şi rămâne alături de el până la moartea prematură a acestuia. Este numit reprezentant al Ţării Româneşti la Costantinopol undereînnoieşte legăturile cu intelectualii vremii, relaţii pe care dorea să le utilizeze în favoarea principatelor. Situaţia politică din ce în ce mai tulbure îl determină să plece intr-o călătoriespre Occident ce se dovedeşte prolifică pentru istoriografie; la Berlin, este însărcinat defostul domnitor român refugiat, Gheorghe Ştefan, cu misiunea de a cere ajutor pentrurepunerea pe tronul Moldovei regelui Suediei. Aici are prilejul să cunoască pe ambasadorulFranţei, Arnauld de Pomponne, om foarte cult, care ahunge mai târziu ministrul alafacerilor străine. Marchizul de pomponne este uimit, după cum notează, de vasta cultură a boierului moldovean: „Un homme si voisin de la Tartarie, autant instruit aux langues et
 
avec une connaissance aussi générale de toute chose.” Între moldoveanul cult, venit dinţinuturile până atunci puţin cunoscute în Occident, şi marchiz, ambasador al lul Lodovic alXIV, se leagă o prietenie atât de strânsă, încât în clima aspră şi friguroasă a Nordului, ceidoi diplomaşi îşi petrec timpul discutând la gura sobei, împărtăşindu-şi impresiile şicunoştinţele. În aceste împrejurări a scris Milescu una dintre operele sale pentru janseniştiide la Port-Royal, lucrarea în limba latină Enkiridion sine Stella Orientalis Occidentalissplendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis scilicet graecae de transubstatione corporisDomini Abisque controversi (1667, Stockholm), trimis la Paris pentru a fi încorporat învolumul IV al lucrării La perpetuide la Foy de l`Eglise catholique touchantl`Eucharistie- Antoine Arnauld şi Pierre Nicol. Este a treia luare de poziţie unui laic încontrovrsa dintre ortodocşi şi calvini, elaborând o lucrare atractivă pentru occidentali. Nicolae Milescu are meritul de a fi primul traducător al unui text filosofic publicat în limbaromână, tratatul „Despre raţiunea dominantă” , fiind şi cel dintâi orientalist român. Arămas în istoriografie ca scriitor pasionat de hermeneutică, simboluri şi profeţii şi undiplomat iscusit, capabil să apere interesele monarhului pe care îl reprezintă. Teolog demarcă, dar nu dogmatic, traduce Vechiul Testament după ediţia protestantă a Bibliei de laFrankfurt, care reda fără intepretări suplimentare textul biblic. Figura sa enciclopedică s-aextins şi prin studii de estetică şi preocupări legate de ştiinţele naturale.A călătorit mai mult decât oricare român de până la el şi din vremea lui, din Suedia înImperiul Otoman, din Franţa până in China. Deşi împrejurări dramatice l-au silit să părăsească Moldova, a continuat se preocupe de soarta neamului său chiar şi aflat înslujba ţarilor Rusiei. La cererile Mitropolutului şi ale domnului acesta intervine pe lângăţarii Moscovei pentru a spijini Moldova.Cea mai importantă dintre operele sale, scrisă in timpul pribegiei sale în Rusia, esteziarul călătoriei în Siberia, în China. Misiunea sa de a da o scrisoare împăratului, pe cale săfie compromisă de formalităţile funcţionarilor chinezi, Milescu o mânuieşte cu dibăcie,salvând demnitatea ambilor demnitari. Treptat se creează o apropiere între cele două tabere,chinezii îi trimit lui Milescu alimente iar spătarul îi pune pe cazaci săi să cânte pentruchinezi cântecul lor popular,
 Dunăre, Dunăre
. Nicolae Milescu lasă în urma acestei călătorii un vast material de informaţii despre pitorescul locurilor prin care trece în China şi despre exotismulşi bogăţia curţii şi tronuluiimperial din Peking, material care va fi pentru mult timp unic privilegiu al occidentalilor de a afla despre tărâmurile neştiute de la est de Caucaz.Petre P. Panaitescu- Nicolae Milescu Spatarul,Iaşi, „Junimea”, 1987. 
Spiru Haret

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->