Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism ,,Dumitru Motoc,Galati

PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE ATESTARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

ELEVA, CONDREA ALEXANDRA CLASA a XII a E

INDRUMATOR PROF. ING. GRECU MIHAELA

SESIUNEA IUNIE 2012

Cuprins
Argument4 CAP. 1 Notiuni generale privind turismul.6 1.1 Concepte privind turismul7 1.2 Istoria turismului..9 1.3Tipuri si forme ale turismului.13 CAP. 2 Localizarea i caracterizarea judeului16 2.1 Scurt istoric.16 2.2Asezare geografica17 2.3 Cai de acces..18 CAP. 3 Prezentarea potentialului turistic al zonei19 3.1 Resurse turistice naturale.20 3.2 Resurse turistice antropice23 CAP. 4 Etnografie si folclor.27 4.1Etnografia municipiului Braov..28 4.2 Manifestri artistice i culturale, trguri, spectacole.31 4.3 Meteuguri tradiionale..33 4.4Portul popular..34 CAP. 5 Obiceiuri si mituri in zona.34 CAP. 6 Conceperea si promovarea unui produs turistic.36 6.1 Conceperea unui sejur in Brasov36 6.2Analiza de pret a produsului turistic conceput.37 Bibliografie39 Anexe39

ARGUMENT
Turismul, ca ramur a sectorului teriar i, totodat, ca ramur de interferen, reprezint o opiune strategic important pentru dezvoltarea multor economii naionale, datorit efectelor sale benefice n plan economic, social, cultural, precum i, ntr-o anumit msur, asupra mediului natural. Sunt numeroase rile care au depus eforturi investiionale i organizatorice importante n dezvoltarea activitii de turism, iar rezultatele pozitive s-au concretizat n creterea numrului de turiti, a numrului de zile-turist i a volumului ncasrilor obinute din turism. Urmare dinamicii deosebit de ridicate, nregistrat n ultimele dou decenii, s-a ajuns la efecte importante ale turismului n plan economic, la scar mondial, respectiv la participarea acestuia cu cca. 12% la crearea produsului mondial brut i cu cca 8% la numrul locurilor de munc, devenind, totodat, cel mai important component al comerului internaional. Deosebit este i aa-numitul efect multiplicator al turismului, respectiv faptul c turismul antreneaz numeroase alte ramuri economice, a cror activitate depinde, n mare msur, de fenomenul turistic (n special, construciile i serviciile, n general, agricultura, industria alimentar, industria materialelor de construcii, a prelucrrii lemnului etc.) La efectele economice ale turismului trebuie adugate i cele sociale, activitile turistice rspunznd unei multitudini de nevoi, de la cele de odihn i recreare, de ngrijire a sntii, pn la cele de mbuntire a nivelului de cunoatere, de cultur i instruire, de comunicare, etc. S-a ajuns, astfel, ca, din punct de vedere statistic, peste 50% din populaia lumii s fie antrenat, anual, n circulaia turistic. Dac turismul permite rilor n curs de dezvoltare s-i atrag investiii strine, s-i recupereze valuta investit, s creeze locuri de munc i s-i mbunteasc infrastructura, tot turismul este cel care contribuie, pe de alt parte, din ce n ce mai mult, la distrugerea mediului, la pierderea sau deteriorarea patrimoniului, la destabilizarea unor culturi, etc. Potenialul turistic constituie o component esenial a ofertei turistice i o condiie indispensabil a dezvoltrii turismului. Prin dimensiunile i diversitatea elementelor sale, prin valoarea i originalitatea acestora, el reprezint motivaia principal a circulaiei turistice. Evaluarea corect a componentelor sale, analiza posibilitilor de valorificare eficient a acestora presupune elaborarea unui sistem naional i categorial adecvat care s permit conturarea unei strategii coerente a dezvoltrii activitii turistice. Atracia turistic este motivul fundamental i imboldul iniial al deplasrii ctre o anumit destinaie turistic. O zon sau un teritoriu prezint interes n msura n care dispune de elemente de atracie a cror amenajare poate determina o activitate de turism. Din aceast perspectiv, potenialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru vizitarea i primirea cltorilor.
4

Scopul lucrrii este de a prezenta potenialul turistic al Judetului Brasov respectnd urmtoarele criterii: - concepte privind turismul - istoria turismului - tipuri si forme ale turismului - aspecte geografice ale Judetului Brasov - resurse turistice naturale in Judetul Brasov - resurse turistice antropice in Judetul Brasov Lucrarea cuprinde si o parte aplicativa practica care consta in elaborarea unui sejur in zona analizata,calculatia de pret pentru aceasta si conceperea unui material publicitar

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL 1.1 Concepte privind turismul

Conceptul de turism a aprut dup cel de turist. Noiunea de turism vine de la transcripia n limba englez a cuvntului francez tour, utilizat n Anglia n secolul al XVIII-lea. Marele Tour (The Tour) evoca, n acea perioad, cltoria de studii, dezinteresat, pentru descoperiri culturale, cu precdere, pe care o efectua, n Europa, tnrul aristocrat englez. Aceast cltorie iniiatic, menit s permit cunoaterea unor culturi strine, avea ca finalitate perfecionarea educaiei respectivilor tineri. Efectuarea acestui tur l consacra, de fapt, pe respectivul tnr, ca Gentleman. Aadar, n acea perioad, cuvntul turist era aplicabil, ndeosebi, cltorilor englezi i abia n secolul al XIX-lea avea s fie extins i pentru cltorii francezi, n bun msur datorit publicrii operei lui Stendhal, intitulat Memoriile unui turist (1838). La sfritul secolului al XIX-lea s-a ajuns la o anumit uniformizare a terminologiei privind turismul, astfel c, puteau fi regsite, n multe limbi, cuvinte precum turism i turist. Organizaia Mondial a Turismului (OMT) definete turistul ca fiind orice persoan care se afl ntr-o alt ar sau n alt loc, situat n ara sa de reedin, altul dect cel ce corespunde domiciliului su obinuit i pentru care motivul principal al vizitei este altul dect acela de a exercita o activitate remunerat la locul vizitei sale. La rndul su, OECD (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic), referindu-se la turitii strini, i definete pe acetia ca fiind persoane care nu i au reedina n ara de destinaie i sunt admii n acea ar pe baza unei vize (dac aceasta este cerut), pentru motive de petrecere a timpului liber (agrement), recreare, vacan, vizite la prieteni i rude, sntate sau tratament medical sau pentru pelerinaje religioase. Turitii trebuie s petreac cel puin o noapte (s nnopteze) ntr-o unitate de cazare colectiv sau privat, n ara de destinaie, iar durata sejurului lor nu poate depi 12 luni. n privina turismului, OECD a formulat propria sa definiie, respectiv: activitile persoanelor care cltoresc ctre sau i petrec sejururile n afara mediului lor obinuit, pentru o perioad consecutiv de mai puin de un an, pentru plcere, afaceri sau alte motive, cu nu au legtur cu exercitarea unei activiti remunerate la locul vizitat. Definiia dat noiunii de turism, de Organizaia Mondial a Turismului (OMT) este urmtoarea: Activitile desfurate de persoane, pe durata cltoriilor i sejururilor, n locuri situate n afara reedinei lor obinuite, pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive. Turismul reprezint o component a cltoriei, prin cltorie nelegnd, n sens larg, deplasare, de la o localitate, la alta. Turismul nseamn activitatea de a cltori n afara mediului obinuit al unei persoane, n orice scop (cu cteva excepii, n primul rnd atunci cnd persoana respectiv urmeaz s desfoare, n locul n care cltorete, o activitate remunerat sau se afl n situaii precum efectuarea de tratamente clinice, arest, nchisoare, etc.).
6

Evoluia spectaculoas a turismului, sub cele dou laturi corelative ale sale: producia i consumul, urmat de amplificarea i diversificarea implicaiilor sale, relev receptivitatea acestui domeniu la dinamica societii, evoluia lui sub incidena unui sistem complex de factori, difereniai ntre ei prin natur, rol i participare n proporii diferite la determinarea fenomenului turistic. Influena lor pulsatorie, ondulatorie, variaz nu numai n funcie de coninutul specific al fiecruia, ci i n raport cu momentul i locul aciunii. n plus, intercondiionarea lor reciproc i simultaneitatea aciunii acestora poteneaz efectul final, fcnd destul de greoaie cuantificarea aportului fiecruia. n literatura de profil constatm existena unor referiri numeroase la nelegerea cauzelor apariiei i dezvoltrii turismului, precum i ncercri de grupare a factorilor de influen i de consemnare a dimensiunii i sensului aciunii lor. Activitatea turistic apare ca o curs ntre solicitri i potenial, ntre cerere i ofert. Cererea turistic este impulsionat de factori ca: motivaiile turistice, cum sunt: tratamentul, mbogirea nivelului de cunotine, sportul, vntoarea, vizitele la rude sau la prieteni, ntlniri sau congrese, afaceri, distracii i agrement etc; existena timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale i partea destinat pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaii turistice. Oferta turistic depinde de posibilitile unei zone sau ri i anume de: condiiile naturale (relief, clim, flor, faun etc); valorile istorice i culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri i folclor; construcii industriale i culturale, care prezint interes pentru turiti; baza material: uniti de cazare, de alimentaie, mijloace i ci de transport, baze de tratament, de agrement etc. n literatura de specialitate exist mai multe ncercri de clasificare a factorilor de influen, precum i de cuantificare a mrimii i sensului lor; criteriile sunt variate: 1. Dup natura social-economic: a) factori economici - veniturile populaiei i modificrile acestora; preurile i modificrile acestora; preurile i tarifele; oferta turistic; b) factori tehnici - performanele mijloacelor de transport; tehnologiile n construcii; parametrii tehnici ai instalaiilor i echipamentelor specifice etc.; c) factori sociali - urbanizarea i timpul liber; d) factori demografici - evoluia numeric a populaiei; modificarea duratei medii a vieii; structura pe sexe, grupe de vrst i socio-profesional; e) factori psihologici, educativi i de civilizaie - nivelul de instruire; setea de cultur; dorina de cunoatere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.; f) factori organizatorici - formaliti la frontiere; faciliti sau prioriti n turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc. 2. Dup durata n timp a aciunii lor: a) factori de influen permanent - creterea timpului liber; modificarea veniturilor; micarea natural i migratorie a populaiei; b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice i convulsiile sociale; confruntrile armate locale i regionale; catastrofe naturale, condiiile meteorologice precare etc.

3. Dup importana n determinarea fenomenului turistic: a) factori primari - oferta turistic; veniturile populaiei; timpul liber; micrile populaiei; b) factori secundari - cooperarea internaional, facilitile de viz sau alte msuri organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare .a. 4. Dup natura provenienei i sensul interveniei: a) factori exogeni - sporul natural al populaiei (care st la baza creterii numrului turitilor poteniali), creterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporit a populaiei, ca urmare a motorizrii .a. b) factori endogeni - varietatea coninutului activitii turistice, lansarea de noi i tot mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea nivelului de pregtire a personalului din turism .a. 5. Dup profilul de marketing: a) factori ai cererii turistice - veniturile populaiei; urbanizarea; timpul liber; dinamicaevoluiei populaiei; b) factori ai ofertei - diversitatea i calitatea serviciilor; costul prestaiilor; nivelul de pregtire i structura forei de munc etc.

1.2 Istoria turismului

Putem spune ca turismul se practica inca din Antichitate. Nu era un concept clar, in acea perioada, dar oamenii din acea epoca constientizau nevoia de relaxare si cunoastere. Uite cateva exemple pe care istoria ni le prezinta : In sec 6 I.Hr. in Babilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multi oameni din diverse tinuturi apropiate; Egiptul se comporta ca un magnet pentru atragerea vizitatorilor. Acestia veneau atat pentru marile festivale religioase cat si pentru a vedea constructii precum Piramidele, Farul din Alexandria ; In Grecia Antica se practica turismul religios, pentru a merge in locul special destinat venerarii unui anumit zeu; In perioada de glorie a Imperiului Roman, persoanele instarite din Roma isi construriau o a doua resedinta in afara orasului, in care locuiau in anumite perioade ale anului; Deasemenea se manifesta si turismul de studiu in care, atat copii cat si adulti mergeau in anumite regiuni (in Grecia, Egipt) pentru a invata limba respectiva; Turismul balnear era o forma de turism practicata inca de pe vremea romanilor. Avem dovezi de practicare a acestei forme de turism in Romania, la Baile Herculane. In aceasta perioada de evolutie a omenirii, deplasarile in afara resedintei aveau urmatoarele caracteristici: Distantele erau scurte si erau parcurse fie pe jos, fie calare sau pe apa Nu existau in toate zonele drumuri ; Hanurile erau intalnite in principal pe marile rute comerciale; Nevoia de relaxare, evadare din mediu citadin, de imbogatire a bagajului de cunostiinte, a indrumat omul din cele mai vechi timpuri, sa practice o anumita forma de turism. Muntii Carpati au fost strabatuti inca din timpuri foarte vechi de catre vanatori si ciobani. Vaile si padurile lor au adapostit de-a lungul vremii multi fugari din fata navalirilor dusmane sau sihastri doritori de liniste. Dar primele ascensiuni fara scop utilitar au avut loc desigur mult mai aproape de timpurile noastre. Printre cele mai vechi astfel de ascensiuni, consemnate in documente, sunt cele din muntii Fagaras ale lui Jacob Zultner in 1750. Fichtel urca in 1782 pe varful Suru si M. Ackner in 1837 pe varful Negoiu. In 1809, Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei, insotit de un grup, urca pe muntele Ceahlau. Apoi, pe acelasi munte urca si alte personalitati ale epocii: Mihail Sturdza, voievodul Moldovei, in 1835, Gheorghe Asachi in 1838. In muntii Bucegi primele ascensiuni fara scop utilitar despre care ne-au ramas insemnari au fost in 1833 la Pestera Ialomitei si in 1834 la Pestera si varful Omul, facute de grupuri de profesori, botanisti si ingineri din Brasov, incluzand castelanul de atunci al Branului, Andreas Deak! Primele ascensiuni consemnate de la Sinaia la Varful cu Dor au fost realizate de francezii J. Vaillant in 1839 si M. Bouquet in 1840. Apoi de catre romanii Radu Golescu, Al. Kretzulescu si Al. Golescu-Arapila in 1842,
9

Cezar Bolliac si Nicolae Balcescu in 1845, acestia din urma mergand mai departe, de la Varful cu Dor la Caraiman si ajungand pana la varful Omul! Acesti indrazneti montaniarzi ai timpului erau de cele mai multe ori insotiti de calauze-localnici, vechi vanatori de capre negre, ciobani sau padurari, buni cunoscatori ai potecilor si vailor montane. Au intrat in legenda calauze ca Ion Stanila din Brasov, pentru zona Malaiesti, Niculae Butmaloiu si Nicolae Gelepeanu cunoscatori fara egal ai abruptului prahovean al Bucegilor si multi altii. Pionierii ai descifrarii secretelor potecilor si vailor alpine din Bucegi, insotitori de aceste calauze, au fost Nestor Urechia, Mihai Haret, Tache Ionescu, Bucura Dumbrava. Ei au lasat si descrieri ale traseelor parcurse, care s-au constituit in primele ghiduri montane. Odata cu cresterea interesului pentru ascensiunile montane apar si primele asociatii si cluburi care isi dedica activitatea in exclusivitate acestora. Astfel, in 1873, la numai 15 ani dupa infiintarea primului club alpin din lume (cel englez, in 1857), se infiinteaza la Brasov, din initiativa unui grup de sasi, Clubul Alpin al Transilvaniei (Siebenburgischer Alpenverein). Ideea constituirii clubului le-a venit intr-o excursie in Piatra Craiului, primavara. Prin aprobarea de catre oficialitati s-a intrupat la 28 iulie 1872 pana in 1881 cu sediul in Brasov. Au propagat in cercuri largi cunostintele despre Carpati, dragostea pentru natura si sentimentul de prietenie, au intentionat construirea unor poteci, au organizat excursii colective in munti. Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (Siebenbrgische Karpaten Verein S.K.V.). Adunarea de constituire a S.K.Vului s-a tinut in ziua de 28 noiembrie 1880, la initiativa lui Karl Wolff si in prezenta a 498 de participanti. In comitetul de conducere au fost alesi, printre altii, urmatori membrii marcanti: dr. Karl Conradt presedinte, dr. Albert E. Brielz, Eduard Zamirer - vicepresedinti, Robert Sigerus secretar, dr. Ioan Moga, P. Nedelcovici, Vasile si Ioan Preda etc. S-a stins dupa o activitate neintrerupta de peste 60 de ani, in 1944, dar a lasat urme perene in istoria turismului din Carpatii romanesti. In aceasta indelungata activitate, n-a fost tradat niciodata programul pe care si-l fixasera initiatorii prin Statutul elaborat in 1880 si din care amintim Scopul Societatii Carpatine Ardelene a Turistilor este de a face accesibili Carpatii Transilvaniei si tinuturile invecinate, de a-i cerceta din punct de vedere stiintific, de a-i descrie si de a raspandi rezultatele astfel obtinute, de a facilita accesul in diferite locuri interesante de aici, in special de a intensifica si a raspandi interesul pentru acesti munti. Societatea Turistilor din Romania (S.T.R.) infiintata in 24 ianuarie 1903, la Bucuresti, din initiativa geologului Gheorghe Munteanu-Murgoci, savantului Ludovic Mrazec, chimistului Constantin I. Istrati si matematicianului Traian Lalescu. La adunarea generala de constituire au participat 321 de persoane, care au semnat actul de nastere a acestei societati, definitivand si statutul ei, societate la care a aderat insusi printul mostenitor Ferdinand de Hohenzollern. Primul comitet de conducere a fost alcatuit din Grigore Antipa, Gheorghe Bals, Vintila Bratianu, Ion Costinescu, Simion Mehedinti, Gheorghe-Munteanu Murgoci, Teodor Nica, Traian Tamm, Alexandru Vlahuta, Mihai Vladescu, Alexandru Tzigara-Samurcas. Alaturi de ei se inscrisesera si alte personalitati ale vietii culturale, stiintifice si politice ale vremii: Petre P. Carp, I. Kalinderu, Ion I. C. Bratianu, dr. Ioan Cantacuzino, Tache Ionescu, gen. G. Manu, Ion Pillat, P. Stirbei, D. D. Sturdza, M. C. Sutzu, Gh. Titeica, Spiru Haret, Al. Davila.
10

Turing Clubul Romaniei (T.C.R.) s-a constituit la data de 10 iunie 1925 prin transformarea Hanului Drumetilor, ce nu mai corespundea multitudinii sarcinilor ce stateau in fata turismului romanesc in evidenta ascensiune. Oficial, hotararea de transformare, a fost recunoscuta in ziua de 2 aprilie 1926. Cat a functionat (19261948), T.C.R. a incercat si a reusit sa dinamizeze miscarea turistica din intreaga tara, avand performante demne de rememorat. Prin actul constitutiv si statute erau precizate scopurile asociatiei: de a dezvolta turismul sub toate formele, de a face propaganda pentru infiintarea rezervatiilor naturale in Romania, de a construi poteci si case de adapost, de a edita ghiduri, harti si orice lucrari cu continut geografic, turistic sau stiintific, de a promova frumusetile naturale romanesti peste hotare pentru a atrage turistii straini etc. Turismul Romniei a fost puternic influenat de ideologiile i personalitatea liderilor din rile comuniste. Prea puin atenie a fost acordat dezvoltrii turismului n imediata perioad de dup al Doilea Rzboi Mondial, iar cnd sectorul ofertelor turistice a luat natere, turismul Romniei a avut foarte puin de oferit. n momentul de fa, Romnia este pe punctul de a deveni o destinaie turistic important, dar nainte de toate va trebui s-i estompeze anumite minusuri care nu i confer o poziie concurenial pe piaa internaional turistic. Aceasta s-a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar i datorit perioadei de recesiune cu care Romnia s-a confruntat dup perioada comunismului. Iar fr o dezvoltare sntoas a economiei romneti i a societii, dar mai ales fr o privatizare a acestui sector i fr un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera ca Romnia s devin o atracie important a turismului internaional. Romania dispune de un bogat i complex potenial turistic. El este alctuit mai nti dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi : izvoare de ap mineral i termal, lacuri folosite pentru agrement, nataie i pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat n pduri de foioase i conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de cmpie, litoral i Delta Dunrii. Istoria poporului romn se reflect n numeroase mrturii materiale i spirituale ce pot fi vzute mai ales n localiti (muzee, monumente, biserici, mnstiri, ceti antice i medievale, portul popular, esturi, ceramic,etc..). Ele reprezentnd un valoros fond de elemente care concentreaz atenia a numeroi vizitatori din toate colurile lumii. Gruparea pe teritoriul Romniei acestor elemente este rezultatul legaturilor strns stabilite ntre om i natur de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea i conturarea de provincii turistice i zone turistice. Mediul economic este un factor semnificativ, care influeneaz industria turismului dintr-o ar att din punct de vedere al cererii, ct i al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influena comportamentul de consum sunt rata dobnzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creterea i stabilitatea economic i rata inflaiei, precum i structura economic a industriilor relevante turismului i profitabilitatea lor (costul capacitii de cazare, costul cltoriilor etc). Preurile, care reprezint costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativ influen asupra puterii acestora de cumprare. De aceea, preul unei destinaii turistice rmne cel mai important factor asupra cererii turistice. n acelai timp, preurile pot avea efecte negative, n sensul c acestea pot fi influenate de cursul de schimb ntre ara de origine i ara de destinaie, precum i de nivelul de inflaie.
11

Factori tehnici - performanele mijloacelor de transport n cazul transportului aerian, acesta poate influena rutele i liniile aeriene, numrul de zboruri, capacitatea locurilor i preurile acestora. Taxele de aeroport reprezint de asemenea o problem, ntruct sunt pltite de turiti. Modernizat i reorganizat, transportul feroviar rspunde, n acest moment, tuturor exigenelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. n completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor n aproape toate staiunile sau oraele Romniei. n acelai timp, conexiunile cu liniile internaionale nlesnesc utilizarea facilitilor internaionale pentru diferite tipuri de legitimaii de cltorie. Transportul auto, att cel intern, ct i cel internaional, cu microbuze sau autocare, s-a dezvoltat foarte mult, n ultima perioad de timp acoperindu-se n ntregime teritoriul romnesc (rute interjudeene, dar i judeene sau locale), ct i rute internaionale. Toate reedinele de jude, principalele orae, respectiv staiuni turistice din Romnia, sunt legate printr-o reea dens de transport auto n comun, care se realizeaz att cu autocare moderne, ct i cu microbuze. ntre porturile romneti ale Dunrii fluviale nu exist relaii de transport fluvial regulat de persoane. Exist, n schimb, rute de transport de pasageri ntre Romnia i Bulgaria sau Romnia i Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din pcate, nu exist curse regulate de feribot n acest moment pe Marea Neagr, cu plecare din porturile romneti. n timpul sezonului se pot face plimbri de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis, Constana, cu navele Euxin, Tomis i Condor, nave pregatite pentru acest gen de programe. Mediul tehnologic Dezvoltrile tehnologice, n special telecomunicaiile i procesarea informaiilor pot determina creteri ale vnzrilor n industria turismului. Factorii tehnologici cu influen major asupra cererii turistice includ: 1 - creterea activitii promoionale i de distribuie prin intermediul World Wide Web de ctre sectorul public i privat i ageniile de turism, incluznd vnzarea on-line i folosirea Internetului pentru vnzrile de ultim or; 2 - dezvoltarea bazei de date de consumatori n sistemele informatice de marketing; 3 - marketingul de relaie. Romanian Tourism este una din companiile care au creat un portal profesional de turism care combin promovarea ofertei turistice cu vnzarea i rezervarea de pachete turistice prin Internet. Acest portal are ca parteneri Asociaia Naional a Ageniilor de Turism (ANAT), Asociaia Naional pentru Turism Rural, Ecologic i Cultural (ANTREC), Federaia Industriei Hoteliere din Romnia (FIHR), Federaia Patronal din Turism (FPT), Organizaia Patronal a Turismului Balnear din Romnia (OPTBR) i Romanian Convention Bureau (RCB) i este singurul portal inclus n ECTAA Grupul Naional al Ageniilor de Turism i al Asociaiilor de Tur-operatori din Uniunea European.

12

1.3

Tipuri si forme ale turismului

Formele de turism sunt definite in funcie de mai multe criterii care ii pun pecetea asupra individualizrii fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: Distanta: Durata: Proveniena turitilor: Numrul practicanilor: Gradul de organizare: Modul de desfurare: Mijlocele de transport utilizate: Vrsta turitilor: Aportul social. Principalele forme de turism derivate din aplicarea criteriilor susmenionate sunt ilustrate in modelul alturat: A. Distanta ca factor al derulrii formelor de turism impune trei variante de practicare, si anume: turismul de distanta mica, turismul de distanta mare i turismul de distanta foarte mare. Turismul de distanta mica ocupa, prin numrul participanilor, intensitatea i orientarea fluxurilor primele poziii intre formele enumerate. Pentru habitatele urbane, turismul de mica distanta se limiteaz frecvent la deplasri scurte, cu o durat de cteva ore pana la 1 2 zile in zona periurban. Turismul de distan are, n principal, un caracter recreativ dei, acolo unde apar resurse curative sau edeficii cu funcie atractiva, poate mbrca si trasaturile celorlalte tipuri. Sunt cutate mai ales pdurile, marginile apelor, pajitile sau poienile. Datorita duratei reduse aceasta forma de turism se practica la sfritul sptmnii, dar si in intervalul de cteva ora de la sfritul fiecrei zile. Pentru tarile din zona temperata maximum-ul se nregistreaz vara, cnd ieirile la iarba verde sunt numeroase. Al doilea maxim, mai atenuat, apare iarna, anotimpul schiului si sniuei. Turismul la distanta mica este foarte sensibil la factorii climatici, vremea frumoasa fiind o condiie eseniala a desfurrii lui. Este dificil de estimat practicanii dup vrsta, deoarece practica toate categoriile, de la tineri pana la btrni. In schimb, din punct de vedere profesional, predomina uor grupurile sociale cu condiii de uzura psihica mai accentuata. Turismul de distanta mica are un caracter de masa si o eficienta economica rezultata din servicii. Sezonalitatea sa este pronunata. Vrfurile cererii in anumite zile si intervale influeneaz negativ condiiile recreerii prin supraaglomerare. Turismul de distanta mare cuprinde activitile desfurate n afara zonei periurbane sau a localiti de reedin, cu mijloace de transport modern. Pentru rile mijloci ca suprafaa, el poate fi asimilat cu turismul desfurat in interiorul graniiilor naturale. Presupune deplasri de sute de km si o durata medie sau lunga. Predomina turismul cultural si de ngrijire a sntii. Din punct de vedere al provenienei turitilor este un turism mixt, intern si internaional si antreneaz mase largi de persoane in fluxuri orientate spre regiuni sau obiective cu zestre atractiva importanta. Turismul la distanta foarte mare se desfoar la nivel continental, de obicei in interiorul unei tari cu o suprafaa deosebita (Canada, SUA, Brazilia, China). Este practicat de un numr limitat de persoane, cu venituri superioare mediei si utiliznd mijloace de transport rapid sau foarte convenabile. Sunt vizitate resurse si infrastructuri turistice de marca (Hawai, Florida, Coasta de Azur). Eficienta acestei forme este foarte ridicata datorita preurilor foarte mari ale serviciilor si produsului turistic in general. B. Durata cltoriei sau sejurului i pune si ea pecetea asupra formelor de practicare a turismului. Dac distana la care se deplaseaz turitii este dependenta de
13

mrimea veniturilor i a timpului liber, durata actului turistic este impusa, nainte de orice, de capacitatea de satisfacere in timp a nevoi umane de recreere, refacere i informare. Se detaseaza, dup criteriul temporal, trei forme de turism si anume: - turismul de scurta durata (1 3 zile) este specific sfritului de sptmna sau unor mici intervale din concediul anual. Predomina n zona periurban i antreneaz cele mai largi grupe de populaie. Prin recurgerea la mijloace moderne de transport acest turism se poate practica la distante mari (weekend-urile europene in Azore si in insulele Marii Egee). Ponderea majora o deine latura recreativa, dar numrul excursiilor cu tenta culturala este n cretere. - turismul de durata medie corespunde concediului anual, foarte diferit, ca durata, de la o tara la lata mbrac toate cele patru tipuri descrise, iar deplsrile se realizeaz la mari si foarte mari distante. Practicndu-se n concedii i vacanta generoasa, mai ales vara, mari suprasolicitri ale infrastructurii. O mare din activitile proprii se desfoar n afara granielor naionale. - turismul de durata lunga, peste 30 de zile, este apanajul grupelor de populaie cu un timp liber excelent. Predomina turismul curativ. Tot in aceasta forma trebuie inclus turismul de vizitare a rudelor si prietenilor. Actul turistic se poate desfur in aceeai localitate, sau localiti diferite. C. Dup zona de proveniena se individualizeaz pregnant dup forme de turism: inter si internaional. Turism intern i are aria de desfurare in interiorul granielor politico administrative ale unei tari. Sub raportul numrului de practicani, acestuia ii revine majoritatea covritoare a turitilor ce viziteaz anual tara respectiva (85% Anglia, 30% Frana). Faptul se explica prin aciunea unui ansamblu cauzal din care nu lipsesc influentele costului, timpul liber, cunoaterea limbii. Turismul intern determina o ierarhizare riguroasa a ofertei fiecrei tari, o diversifica si o testeaz, recomandnd-o turismului internaional. Turismul internaional presupune desfurarea activitilor din sfera analizata dincolo de hotarele tarii de proveniena a turitilor si. Cauzele amplificrii fluxurilor internaionale de vizitatori sunt multiple. Printre acestea se numra ridicarea gradului de civilizaie si bunstare in numeroase tari; dorina de cunoatere a unor realiti si fenomene noi, vizitarea rudelor si prietenilor din strintate; modernizarea cailor si mijloacelor de transport; facilitile oferite de noile state venite pe piaa turistica a lumii. Pe plan financiar, turismul internaional, prin aportul de valuta, joaca un rol foarte important in balana economica a tarii receptoare. Unele state precum Spania, Austria, Elveia, datoreaz acestei forme de turism ceea mai mare parte a intrrilor valutare. Turismul internaional presupune si reclama totodat pe lng sub fond atractiv aparte, o infrastructura si servicii de nalta calitate. Fiind foarte sensibil la propaganda turistica si stabilitatea politica generala. D. In funcie de numrul rezultatului participanilor deosebim turismul individual si turism de grup. Turismul individual este practicat de o anumita categorie de persoane cu venituri mai mari, ilustrata si in posesia unui mijloc de transport propriu, ceea ce le asigura o independenta totala de deplasare. Optnd pentru aceasta varianta, turistul se preocupa personal de organizare si efectuarea excursiei, reducndu-se comoditatea dar avnd posibiliti s-i modifice traseul si opiunile de parcurs. Este necesara o distincie intre turismul izolat, care cltorete de unul singur, si turistul individual care interprinde cltoria cu membrii familiei sau un grup restrns de prieteni.
14

Turismul in grup se caracterizeaz prin: Neimplicarea turitilor in planificare si organizarea actului recreativ, ceea ce sporete comoditatea; Turiti beneficiaz de tarife mai reduse prin faciliti de ordin social; Antreneaz categorii diverse ale populaiei cu cerine mai modeste fata de oferta turistica. E. In strnsa dependenta cu modul de desfurare, activitile turistice pot fi: continue, sezoniere sau de circumstan. Turismul continuu este definit prin luarea in considerare a particularitilor de funcionare a infrastructurii si nu opiunile practicanilor. In consecin, putem semnala prezenta unor baze utilizate in tot timpul anului, cum sunt cele din marile orae, din nodurile principale de transport sau sunt situate de-a lungul unor importante artere de circulaie. Turismul sezonier este specific latitudinilor mijlocii, cu doua sezoane optime deplasrilor si recreerii. Desfurndu-se cu predominanta in aer liber, el este dependent de mediul climatic ale crui nsuiri le valorifica de altfel. Pentru Europa, in general apar doua variante ale turismului sezonier si anume: turismul estival, cu doua subvariante litoralul si montan ;si turismul hivernal preponderent montan. F. Mijlocele de transport reuesc, la rndul lor sa-si pun o pecete proprie asupra modului de desfurare a activitilor turistice. ntlnim, ca urmare, turismul terestru, rutier, feroviar, aerian si naval. G. In funcie de vrsta turitilor se evideniaz un turism practicat de elevi si studeni cu tenta recreativa si culturala, de ctre persoanele mature si turismul vrstei a treia, preponderent creativ.

CAP. 2 LOCALIZAREA I CARACTERIZAREA JUDEULUI 2.1 Scurt istoric

15

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste 60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sau regresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa. Marturie a prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri este Sanctuarul Dacic - Racos (greu accesibil). Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman, datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Cumidava este primul nume care desemneaza vechea cetate a Brasovului, acest nume fiind gasit pe o inscriptiie sculptata intr-un bloc piatra in castrul Rasnov, denumire pastrata apoi o data cu contopirea poporului dac cu poporul roman. Tara Barsei a pastrat tot timpul un rol important prin amplasarea strategica sau bogatia resurselor naturale. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 Braso - 1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 - Privilegiul de baza al orasului Brasov, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atat pozitia privilegiata a orasului cat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei puternice influiente comerciale a acelor timpuri. Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, au facut ca Brasovul sa nu ramina doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc. Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirma incheiera unui tratat comercial - politic - legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti din cadrul districtului Brasov. Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea - exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi: Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477 Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului . Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae. Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic. Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetati In Cetatea Brasovului se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitectura europeana, cum ar fi Renastere sau Baroc , pana la Art Nouveaux, constituind o frumoasa ingemanare cu arhitectura moderna. Expusi atacului constant, locuitorii imprejurimilor Brasovului au inaltat in sec. XIVXV cetati, care sa reziste atacurilor straine la Rassnov, Rupea sau Feldioara, iar satele vechi din judet care au fost locuite de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania secolul al XII-lea),pastreaza azi fortificatii din piatra construite in jurul bisericilor, care cuprind refugii pentru locuit sau camari .

2.2Asezare geografica
16

Judeul Braov se gsete n zona central-estic a Romniei, la 4538 latitudine nordic i 2535 longitudine estic, la intersecia drumurilor comerciale care leag Balcanii de restul Europei. Se ntinde pe o suprafata de 5.363 km2, care reprezint 2,2 % din teritoriul rii. Populaia judeului numr peste 600.000 de locuitori, din care majoritatea sunt romni care convieuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc. Judeul Braov ocup cea mai mare parte a depresiunilor Braov i Fgra, unitile de relief avnd altitudini cuprinse ntre 400 i 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice i zona montan ocup circa jumtate din teritoriul judeului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Brsei, Fgraului i platoul Hrtibaci. Municipiul Braov, reedina judeului Brasov, situat la o altitudine medie de 625 m, este aezat n Depresiunea Brsei, n curbura Carpailor, avnd n spate masivele Piatra Mare i Postvaru, strjuit din trei pri de dealurile Tmpa, Straja (Warthe) i Dealul Cetii

2.3 Cai de acces

17

In judetul Brasov reteaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale. SOSELE INTERNATIONALE E60 - Brest - Nantes Orlans - Basel - Viena - Budapesta - Oradea Cluj Napoca Brasov - Bucuresti Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China; E68 - Szeged (Seghedin) - Ndlac Arad - Deva Sebes - Sibiu Fgras - Brasov; DRUMURI NATIONALE DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fgras - Brasov Bucuresti; DN1A - Braov - Scele - pasul Bratocea - Vlenii de Munte - Ploiesti - Buftea Bucuresti; DN1J - ercaia - Comna de Jos Hoghiz; DN10 - Braov - Hrman - pasul Buzu Buzu; DN11 - Braov - Hrman - pasul Oituz - Onesti Bacu; DN73 - Braov - Bran - Cmpulung Pitesti; DN73A - Predeal - Prul Rece - Rasnov - inca - ercaia; RETEAUA CAILOR FEROVIARE Reteaua cilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferat din Romnia. Din acesta pornesc sase ramificatii: Tronsonul Braov - Predeal - Bucuresti Tronsonul Braov - Sfntu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Braov - Rupea - Sighisoara - Teius Tronsonul Braov - Fgras - Sibiu - Vintu de Jos Tronsonul Braov - Hrman - ntorsura Buzului Tronsonul Braov Zrnesti

CAP. 3 PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI

18

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana Brasov, Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona skiul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si Pestera de Gheata, dispune numai de cabane periferice: Dambu Morii, Susai si Campingul Dirste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: spectaculoasele vai glaciare: Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura Cabana care sta la dispozitia turistilor este Diham, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare. Intre Muntii Bucegi si Postavaru se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea mai mare altitudine din tara (1038 m) si numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, partiile de schi de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Garbova - in muntii din apropiere.

3.1 Resurse turistice naturale

MUNI
19

MUNTII CIUCAS

Muntii Ciucas sunt situati n S Carpatilor Orientali (n Carpatii de Curbura), la E de cursurile superioare ale rurilor Teleajen si Tarlung. Altitudine maxima: 1954 m (vf. Ciucas).

MUNII FGRAS Masiv muntos situat n partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit n ntregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai nalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai nalti din Carpatii romnesti (au 6 vrfuri de peste 2500 m).

MUNII PIATRA CRAIULUI Masiv muntos situat n partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit din calcare jurasice. Altitudinea maxima: 2238 m (vf. La Om sau Piscul Baciului). Prezinta numeroase forme carstice (pesteri, chei, doline, lapiezuri etc.) si o mare suprafata de grohotisuri pe latura de E. PESTERA BARLOGUL URSULUI Situata pe partea nordica a Dealului Magura, in sectorul central al Muntilor Persani, teritoriul administrativ al comunei Apata.Pestera de tip fosil, cu galerii ce ating 400 m lungime.E valoroasa din punct de vedere speologic, datorita formatiunior parietale de pe pereti, inclusiv o concretiune de forma unui cap de urs; din punct de vedere geologic datorita - straturilor calcaroase (Tipia Ormenisului), reprezinta una din numeroasele klipe calcaroase din Muntii Persani, in care fisurile au permis patrunderea apelor meteorice si carstificarea; PESTERI PESTERA VALEA CETII Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge n Sala Mare.

REZERVAII NATURALE

POIANA CU NARCISE DIN POIANA VADULUI

20

Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care poieni mari, caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, n luna mai a narciselor. Prezenta lor este explicata prin existenta unor conditii de viata favorabile. PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI Situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului in totalitate si spatiile din culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si Rucar - Zarnesti, judetul Brasov.Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 si Parc National in anul 1990,Fauna este deosebit de variata, abunda in specii de nevertebrate cat si in specii de vertebrate; 40% din speciile de mamifere de pe teritoriul Romaniei se gasesc pe teritoriul acestui parc;.Flora este diversa, datorita conditiilor optime de dezvoltare oferite de Parcul National Piatra Craiului; exista 1.170 de specii si subspecii de plante.Cele mai cunoscute specii de plante sunt: garofita Piatrei Craiului - simbolul floristic al Pietrei Craiului, fiind singurul loc din lume care o gazduieste, tisa, angelica, sangele voinicului, macul galben, linarita, floarea de colt sau floarea Reginei, precum si numeroasele specii de orhidee.

PARCUL NATIONAL MUNTII BUCEGI Situat in Muntii Bucegi, in judetulu Brasov se intinde pe raza comunelor Rasnov, Bran, Moeciu.Zona Muntilor Bucegi a fost propusa pentru protejare in anul 1936, dar initiativa s-a concretizat abia in 1990; Acest parc protejeaza frumusetile naturale, speciile de plante si animale (capra neagra, rasul, cocosul de munte) existente in acest masiv.

CASCADE CASCADA TAMINA Situata pe Valea Pietrei Mici, in Masivul Piatra Mare. E amplasata la altitudinea de 1.100 m fiind compusa dintr-o succesiune de 5 cascade,cea mai mare dintre ele are o inaltime de 10 m;

21

 CASCADA URLATOARE Situata in Munii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din Romnia, att prin debit, ct i prin nlime (15 metri). Este un punct de atracie pentru mii de turiti, mai ales c drumul ctre cascad este considerat cel mai uor traseu din Bucegi.

3.2 Resurse turistice antropice

BISERICA EVANGHELIC FORTIFICAT

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita n sec. al XIV-lea, n stil gotic. Fortificarea s-a realizat n sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce n stilul Renasterii, datnd din 1500.

BISERICA ORTODOX Adormirea Maicii Domnului

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita n 1795, n stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu
22

picturi murale, executate de Stoica Popovici, n 1821.

CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN)

Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rnduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere. CASTELUL PELES Castelul Pele este un castel din Sinaia, Romnia, construit ntre 1873 i 1914. Este considerat unul dintre cele mai frumoase din Romnia i din Europa. Castelul a fost declarat muzeu n 1953. n ultimii ani ai regimului comunist, ntre 1975 - 1990, Nicolae Ceauescu a ordonat nchiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate n acest domeniu au fost cele de ntreinere, militare i personalul de paz. ntreaga zon a fost declarat o zon de interes protocolar. Cele mai importante sli de vizitat sunt:

Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri i statuete. Plafonul mobil din sticl, acionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz pentru vizitatorii regelui, care puteau s

admire seninul cerului n nopile de var. A fost finalizat complet abia n 1911, sub ndrumarea lui Karel Liman. Biblioteca regal i atrage n special pe cei pasionai de cri rare, avnd coperi din piele i gravate cu litere de aur. Chiar i pentru cei mai putin familiarizai cu universul crilor, exist un punct de atracie: ua secret, o cale de acces n spatele unui raft cu cri, prin care regele se putea refugia n diverse ncperi ale Castelului. Slile de arme, amenajate n perioada anilor 1903 - 1906, adpostesc peste 4000 de piese europene i orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai preioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII i o armur complet pentru cal i cavaler, unic n Romnia. Sala de muzic a devenit salon de serate muzicale la dorina reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit n dar de la maharajahul de Kapurtala. Sala Florentin, denumit i Marele Salon, impresioneaz prin plafonul sculptat n lemn de tei, aurit, cele dou mari candelabre i decoraiunile n stilul neorenaterii italiene.
23

Sala Maur este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avnd elemente hispano-maure, cu o fntn din marmur de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo. Sala de teatru are 60 de locuri i loja regal, fiind decorat n stilul Ludovic al XIV-lea.

TURNURILE BRASOVULUI Suplinind rolul porilor i al bastioanelor turnurile slujeau att ca puncte de observaie, dar ica fortificaii menite s prentmpine vreun atac. Din cele 32 de turnuri s-au mai pstrat doar dou(cel Alb i cel Negru) pe dealul Straja. a)TURNUL ALB A fost ridicat n anul 1494, pe cinci niveluri, n form de potcoav (semicerc nchis), avnd14m nlime, cca. 4m grosime a zidurilor i un diametru de 19m, prevzut cu galerii etajate ninterior i cu guri de tragere. Era destinat breslelor de cositori i armari. Incendiul din 1689 lafecteaz dar este restaurat n 1723. O noua iniiativ de resturare are loc n 1902 i ultima n 2003. b) TURNUL NEGRU Da t n d d i n ve a c u l a l XI V- l ea n f or m p t r a t , a v n d l a t u r a d e 7 m i n l i m e a d e 1 1 m, prevzut cu galerii etajate, cu trei rnduri de guri de foc, legat cu cetatea printr-un tunel subteran i pod mobil. Incendiul din 23 iulie 1559 provocat de un trznet i-a atras denumirea actual. n 1696 afost din nou lovit de trznet. O nou restaurare a fost fcuta n 1900, ultima fiind fcut n 2003.n

preajma turnurilor, mbrisnd parc Turnul Negru i ntinzndu-se la dreapta pn laTu r n u l Al b, er a u Ro m u r i l e , n i t e pe r va z e u r i a e , p e c a r e femeile din chei ntindeau la uscat postavurile sau lna oilor adus aici de ciobanii de la Bran i Scele. BISERICA NEAGRA Impozantul monument din centrul Braovului a fost construit n secolele XIV-XV. Lucrrile ncep n 1383 i au la baz un proiect n stil gotic, cu mrimi impresionante: 89 m lungime, 38 m lime i 42 m nlime. n planul iniial erau prevzute dou turnuri, dar a fost realizat doar unul, cu o nlime de 65 m. POARTA ECATERINA Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi, dar cu siguran cea mai frumoas poart, care i-a
24

pstrat aspectul original pn astzi. A fost numit porta superior, porta corpus Christi sau porta sanctae Katharinae, ultima denumire este folosit i n prezent. Se afl chiar lng Poarta chei, i a fost timp de cteva secole singura poart care strpungea zidurile vestice ale cetii. Cldirea ptrat cu patru turnulee, ca semn al jurisdiciei, era prevzut cu un pod mobil cu lanuri pentru asigurarea trecerii peste sanul cu ap, iar n interior erau galerii de lemn amplasate pe mai multe rnduri, pentru aprtori CETATUIA Prima construcie dateaz din 1524 i este un turn n form de semicerc. Mai trziu tot platoul a fost nconjurat cu un zid. n 1529 n timpul luptelor dintre regele Ferdinand i Jnos I. pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupat i distrus de Petru Rare. Zidurile ei au fost refcute, dar peste puin timp au fost nimicite ntr-un incendiu. n 1625 cetatea a fost reconstruit i tot n acea perioad s-a spat i puul de 81 m adncime din curtea cetii. La ora actual aici funcioneaz un restaurant cu teras MUZEUL DE ARTA
n aceast cldire frumoas, construit la nceputul secolului XX funcioneaz Muzeul de arte. Aici sunt expuse lucrri de pictur pe lemn i sticl, portrete de epoc, opere din sec. XIX realizate de mari pictori romni ca Gheorghe Ttrescu,Nicolae Grigorescu. Ioan Andreescu este prezent cu 36 de lucrri.

PALATUL JUSTITIEI n anul 1900, preedintele Tribunalului Regal dl. Georg von Weer a formulat o cerere ctre comunitatea oraului Braov pentru atribuirea unui teren de 9450 mp, pe care s se construiasc Palatul de Justiie. Cererea a fost aprobat, oraul a perceput o tax simbolic, cu condiia ca toate construciile existente i ridicate ulterior s fie predate cu titlu gratuit publicului braovean. S-a hotrt construirea Palatului de Justiie, a penitenciarului i a unor ateliere pentru pucriai. Lucrrile a fost terminate n 1902 n stilul ecleticismului francez. Astzi aici este sediul Prefecturii i Consiliului Judeean, precum i a mai multor instituii. BASTIONUL AURARILOR
25

Este construit n anul 1632 de autoritatea Braovului, ntre poarta strzilor Vmii (azi Mureenilor) i Poarta Porii (azi Republicii) n form de hexagon neregulat, de ctre locuiorii dinchei, Dumbrvia (fosta nari), Zrneti i Tohan, n colul sud-estic al Cetii. Construirea adurat pn n 1639 datorit unei epidemii de cium. n 20 octombrie 1646 magistratul orauluicedeaz bastionul breslei Aurarilor. Afectat de incendiul din 1728, bastionul pierde din fastul dealtdat (aurarii srcesc i ei) fapt care i determin ca n 1871 s vnd bastionul napoi oraului.n 1886 bastionul este demolat n parte pentru a se ncepe construcia colii superioare reale de stat.Aici a funcionat un timp, n perioada interbelic Liceul Meot, acum gzduind Corpul "T" al Universitii Transilvania Braov.

SINAGOGA Sinagoga construit n anul 1899 dup planurile arhitectului Leopod Baumhorn, format lacoala Vieneaz. Sinagoga a fost inaugurat la 20 august 1901. n cadrul Comunitii funcioneazun restaurant ritual, un cabinet medical i un serviciu de asisten.

CAP. 4 ETNOGRAFIE SI FOLCLOR 4.1Etnografia municipiului Braov

MUZEUL DE ETNOGRAFIE DIN BRAOV Este consacrat etnologiei regionale din sud-estulTransilvaniei, ilustrnd prin patrimoniul sau valoros de peste 10.000 de piese, civilizaiacomunitilor rurale din zona Bran, zona Rupea, ara Oltului i ara Brsei. Cea din urma zon vdete un puternic caracter urban datorit prezenei Braovului, renumitora comercial i meteugresc, cunoscut n istoria Transilvaniei nc din evul mediu timpuriu. Cu o structur administrativ Muzeul de Etnografie funcioneaz n trei localiti: Braov,Scele i Rupea.n pavilionul central din Braov este organizat o ampl expoziie permanent care cuprinde,ntr-o tratare succint, o problematic comun tuturor zonelor etnografice, anume meteugulesutului i aplicarea lui funcional n organizarea interiorului i a costumului popular. Prezentareaare un pronunat caracter
26

documentar-pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticitiicontextului rural: unelte, tehnologii, produse finite specifice. De asemenea, la Braov se amenajeaz n prezent Muzeul Civilizaiei Medievale, pus neviden ntr-un important monument istoric reprezentativ pentru arhitectura urban transilvneandin sec. XVI-XVIII. Se urmrete ntr-o formul contextual de ilustrare sugestiv, reconstituireavieii urbane a Braovului, a structurilor sale cotidiene prin amenajarea vechii farmacii a oraului, aunui han de Braov, prvlii de meteugari, postvari, blnari i cojocari, un interior urban specific patriciatului ssesc. La Scele i Rupea funcioneaza cele dou filiale ale muzeului braovean, muzee cu caracter local, concepute monografic, care i-au propus sa ilustreze cu precdere viaa pastoral specificscelenilor ct i meteuguri ca olritul, pictarea mobilierului rnesc renumite n zona Rupea.

4.2 Manifestri artistice i culturale, trguri, spectacole

OBICEIUL JUNILOR DIN CHEII BRAOVULUI Romnii din cheii Braovului practic n legtur cu srbtorile Patelui obiceiul Junilor. Eleste legat de Sptmna Luminat, de la Duminica Patilor la Duminica Tomii.Documentele atest c n anul 1931 existau apte organizaii ale junilor, cea mai veche fiindcea a ,,Junilor Tineri. Ultimul grup nfiinat este cel din 1924 ,,grupul junilor Braovecheni,format numai din brbai cstorii.Sat, la nceput, cheiul avea o organizare social bine determinat n cadrul acesteicomuniti ca i n altele europene. Grupurile de brbai cuprindeau: copii, feciori i brbainensurai. Trecerea dintr-un grup n altul se face prin anumite rituri de trecere, de primire, probe alematuritii i brbiei.Obiceiul junilor l considerm ca unul din riturile de iniiere n rndul feciorilor, el fiindinclus n ciclul ,,cetelor . nelesul termenului de ,,june n Transilvania este cel de ,,tnr fecior nensurat.Feciorimea reglementeaz trei forme
27

ale vieii sociale a tinerilor participarea la hor cufetele, raportul de cult i purtarea de arme. n sprijinul acestor afirmaii gsim statutul junilor care dei apare n secolul al XIX lea, prevedea intrarea n organizaia junilor doar a tinerilor ntre 16 i 18 ani. La data cstoriei acetiavor trebui s prseasc aceast companie.Studierea aprofundat a acestui obicei ne d posibilitatea de a lega obiceiul junilor cu ceatade feciori din comunitatea steasc tradiional. n ambele situaii feciorii i aleg conductorii:vtaful i armaul. Astzi ntreg ceremonialul i schimb semnificaia. Puini sunt cei care i maiamintesc de unele momente ale ceremonialului.La nceput rit de primire n rndul feciorilor, aruncarea junilor n cerg, constituie astzi un joc distractiv. Acest obicei l ntlnim i n cetele de feciori din ara Oltului.Astzi i-a pierdut semnificaia mersul junilor dupa ou roii, zi dedicat fetelor n vechiulceremonial i obiceiul udatului, semn al mritiului n anul respectiv.n vechiul ceremonial, junii apar ca i n alte cete de feciori conservatori ai obiceiurilor nlegtur cu cultul naturii serbrile mpodobirea cailor i a brazilor, muzica, venirea primverii.Punerea brazilor la porile fetelor amintete de ,,armindeni, obicei practicat n toate sateleromneti. Astzi brazi se pun doar la cruci i troie.mpodobirea cailor de ctre feciori are o semnificaie deosebit. Ghirlandele de flori erauaruncate pe cas la ntoarcere anunnd solstiiul de var.Ceea ce s-a mai pstrat astzi n totalitate n obiceiul junilor este urcarea la Pietrele luiSolomon i aruncarea buzduganului, care astzi constituie un joc distractiv. n trecut aruncarea buzduganului era o ntrecere voiniceasc a feciorilor o ocazie cu care puteau s-i arate dibcia.Costumul tradiional al junilor era costumul de srbtoare de fecior cheian.Dezvoltarea Braovului ca puternic centru comercial n secolul trecut i includerea cheiuluin structurile administrative ale Braovului a dus la pierderea semnificaiei acestui obicei.

ZILELE BRAOVULUI Cu scopul de a renate tradiia i de a reda cetenilor oraului atmosfera de centru comercial puternic, n anul 2002 Primria Municipiului Braov a luat iniiativa organizrii unui proiect unic pentru oraul Braov - Zilele Braovului. Evenimentul se desfoara n preajma Sfintelor Srbtoriale Patelui, dorindu-se legarea acestuia de alt Srbtoare tradiional a Braovului, cea a Junilor.Pe toat durata derulrii evenimentului, instituiile de cultur pun la dispoziia organizatorilor spaiile necesare organizrii de spectacole, expoziii, lansri de carte, etc. n cadrul Zilelor Braovului are loc Trgul Meterilor Populari din Romnia. TRGUL METERILOR POPULARI n cadrul Zilelor Braovului n fiecare an are loc Trgul meterilor populari din Romnia .Acest trg,
28

organizat timp de trei zile atrage meteri populari din ar care i prezint sprevnzare creaiile, aducnd la Braov specificul zonelor din care provin.Scopul acestui trg l constituie ncercarea de revitalizare a meteugurilor popularetradiionale, de aducere n faa publicului urban a acelor obiecte care prin valoarea lor i respectareacanoanelor culturii populare sunt departe de ceea ce numim kitch i care din pcate invadeaz zoneleurbane.Trgul este un prilej de ntlnire a meterilor populari din diverse domenii de activitate, sursaunor schimburi de opinii i experiene, de promovare a adevratelor valori, roade ale meteugurilor tradiionale. FESTIVALUL CONCURS PENTRU TINERI INTERPREI DE MUZIC POPULAR FLORI N ARA BRSEI n perioada 18-19 martie are loc Festivalul Concurs "Flori n ara Brsei".Acest festival a devenit deja o tradiie n viaa cultural braovean, acesta adresndu-se nspecial tinerilor interprei de muzic popular cu vrste cuprinse ntre 17-24 ani.Concurenii interpreteaz piese specifice zonei etnofolclorice din care provin: una fracompaniament orchestral (doin, balad, cntec doinit) i cealalt cu acompaniament orchestral(cntec de joc).Festivalul se desfoar pe durata a dou zile: n prima zi concurenii prezint repertoriul ncadrul concursului, urmnd ca n ncheierea acesteia s evolueze n recital diferii interprei. EXPOZIIA "SRBTOAREA PATELUI" Cu prilejul srbtorii pascale, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea CulturiiTradiionale Braov organizeaz expoziia de ou ncondeiate, icoane pe sticl i crestturi n lemn,"Srbtoarea Patelui".Scopul este acela de a aduce n faa publicului creaii a cror valoare este dat - pe lngmaniera artistic deosebit n care au fost realizate - de autenticitatea lor.

1 DECEMBRIE - ZIUA NAIONAL A ROMNIEI Consiliul Judeean Braov, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea CulturiiTradiionale Braov, va invit de 1 Decembrie s luai parte la srbtoarea tuturor romnilor, prilejuit de ziua naional a Romniei. i cum romnii se exprim de veacuri prin cntec i joc,veselia i voia bun nu lipsesc din programul acestei seri omagiale dedicat tuturor celor ce simtromnete.

8-9 DECEMBRIE - FESTIVALUL NAIONAL AL OBICEIURILOR DE CRCIUN I ANUL NOU DESCHIDE UA CRETINE!
29

Este un festival care se desfoar pe parcursul a dou zile i al crui scop este aducerea nfaa publicului larg a obiceiurilor tradiionale specifice srbtorilor de iarn. Se dorete a fi cel maiimportant eveniment cultural al Braovului din perioada sfritului de an. Programul celor dou seride festival cuprinde evoluia mai multor ansambluri folclorice i a unor interprei foarte cunoscui demuzic popular.

4.3 Meteuguri tradiionale

ARTA LEMNULUI n galeria meterilor populari consacrai n arta cresttorilor n lemn, la loc de cinste senscrie numele creatorului Nicolae Purcrea, nscut n 1923 n cheii Braovului. Acesta s-a impusca reprezentant de seam al creaiei plastice trneti contemporane.ntreaga sa oper vorbete despre vitalitatea unei minunate tradiii, strveche i modern n acelaitimp.Stpnind ca nimeni altul meteugul crestturilor n lemn avnd un deosebit sim estetic irespectnd canoanele populare ale simetriei, alternanei i ritmului, meterul Nicoale Purcrea areuit s realizeze obiecte ce impresioneaz prin frumuseea lor simpl neostentativ.Gama obiectelor este extrem de divers, de la cele cu caracter funcional odinioar,decorative astzi cuiere, furci de tors, cuce, linguri , blidare, pn la obiecte de cult troie, cruci pecetare.Pornind de la cele mai simple motive i ajungnd la combinaii complexe, de natur strictgeometric, urmnd legile nescrise ale artei populare, Nicolae Purcrea reuete s imprimeobiectelor create ceva din frumuseea sufletului sau.Rozeta, pomul vieii, triunghiurile, ptratele, romburile care astzi i-au pierdut semnificaiaarhaic iniial, alctuiesc un decor complex armonios, amplasat n registre orizontale i verticale. CRESTTURI N LEMN Puini sunt tinerii din Braov care ncearc s descifreze tainele meteugului artistic al prelucrrii lemnului. Tnra i talentata Zina Burloiu se numr printre
30

acetia. Ucenic a meterului Nicolae Purcrea din cheii Braovului, cu talent i dragoste pentru tot ceea ce nseamn frumos narta popular tradiional, ea reuete s mbine delicateea cu rigorile acesteia.Descifrnd valenele plastice ale lemnului Zina Burloiu reuete s imprime fiecrui obiectacel ceva din fiina sa, care o detaeaz de ceilali creatori. Gama variat de obiecte ca form iornament, respectarea tehnicilor tradiionale n realizarea decorului, ne ofer posibilitatea ncadrriiacesteia ntre cei mai reprezentativi creatori populari.Dup cum ne spune nsi creatoarea, "domnul Purcrea a tiut s-mi insufle aceastdragoste pentru arta popular, s sensibilizeze sufletul pentru ceea ce nseamn tradiie".Sunt prezente n colecie linguri, cauce, pecetare, blidare, toate cu funcii estetice i decorativefuncia utilitar pierzndu-se n timp.Decorul organizat n compoziii bazate pe succesiunea i alternana motivelor, ocup parteaexpus vederii, fiind realizat n tehnici tradiionale: sculptur, crestatur, decupaj.Decorul geometrizant, realizarea liniilor drepte, i-a pierdut din semnificaiile multiple de altdat,rmnnd doar frumuseea lui. Rozeta, care apare pe piesele realizate, reprezint o supravieuire acultului solar, simbol al vieii i al belugului.Admirnd aceste frumoase obiecte, relevante pentru cultura popular contemporan, nutrimsperana c timpul va certifica adevratele valori.

COJOCRIT n ara Oltului, cojocritul constituie un strvechi meteug artistic care, prin frumuseea i miestria execuiei, vorbete despre vitalitatea unei tradiii pstrate de veacuri.Dintre cei care au dus mai departe cu sfinenie acest meteug se remarc Dumitru Sofonea, a luTrasu, nscut n 1935 n satul Drgu, descendent al unei familii cu tradiii n cojocrit. Tatl su,Dumitru Sofonea zis Trasu a fost ucenicul lui Petru Lazr, meter din Galai Fgra.nzestrat fiind cu o deosebit iscusin i vioiciune a spiritului, creaiile sale se caracterizeaz prin originalitatea cmpilor ornamentali i frumuseea custurii. Filonul strvechi al acestu meteug se face simit n toate etapele realizrii pieselor: argsit, ,,crnuit, ,,ghipsuit, croit,,,nflorat.Utiliznd instrumente simple, Dumitru Sofonea lucreaz ,,cheptare nfundate, ,,cheptrue,cojoace fr guler, cojoace ,,ciobneti i piese mai noi, precum ,,cheptarele crepate i,,bondiele, toate sub acelai semn al unei estetici desvrite.Folosind motive tradiionale, florale - ,,floarea cheptarului, ,,lipar, ,,tifra, trandafir - igeometrice - cercul, valul spirala, punctul - , meterul drguan obine cmpi ornamentali noi,diferii de la o pies la alta, fr a uita caracteristicile definitorii generale ale portului din Drgu.Suprafeele decorate alterneaz ritmic cu cele albe reliefnd valoarea estetic a ornamentuluii a piesei n ansamblul ei.Creaiile cojocarului Dumitru Sofonea, prin originalitatea lor, prin echilibrul i armoniamotivelor i culorilor, au mbogit patrimoniul artei noastre populare purtndu-i numele peste timp

OLRIT Vasele sunt decorate prin tehnica "jirvirii", care consta n aplicarea i ntinderea culorilor cu ajutorul unei pensule speciale, numit "gai".
31

Ornamentarea se realizeaz i cu ajutorul cornului.Forma final este dat prin procedeul de smluire. Prezena smalului nu este ns obligatorie pe piesele cu destinaie decorativ.O mare parte din compoziiile ornamentale, n special cele de pe "taiere" i strchini, suntdispuse circular, n dou registre, pe fundul vasului i pe perei. Decorarea ulcioarelor este realizat prin aplicarea culorilor pe umerii vasului sau sub forma unui bru Motivele decorative sunt cele tradiionale: geometrice spiral, vlul, "varga" (cercul), "sarul" (zig-zag-ul), liniile drepte; fitomorfe - boboci, frunze, spice de gru; zoomorfe - petele; avimorfe -cocoul i alte psri

4.4Portul popular
n afara cetii Braovului existau aezri cu caractar cvasiurban, trguri i sate, ai cror locuitori, pe lng meteuguri, aveau i ocupaii pstorale i agricole. n aceste sate s-a pstrat de-alungul timpului o cultur material specific civilizaiei rurale, fapt oglindit cel mai bine n persistena costumelor populare ale romnilor, sailor i ceangilor. n complexul artei populare, portul ocup un loc aparte prin structura morfologic,ornamentaie i colorit.De-a lungul secolelor, s-a cristalizat un tip specific de port cu puternice influene urbane pentru ara Brsei, n timp ce fondul strvechi s-a pstrat i perpetuat cu mai mult acuratee n araFgraului i satele de pe Trnave.Semnele distinctive ale costumului cheienilor i scelenilor denot apropierea de mediulurban al Braovului, o trstur particular a acestora constituind-o fastuozitatea, sporit destrlucire i bogia podoabelor.n Gazeta Transilvaniei din 28 aprilie 1929 portul cheiencelor este prezentat ca: "ominunat podoab cu rochiile largi i dimbrocate de mtsuri grele, cu veste gtite cu bumbi preioi, cu brnele minunat ncheiate n paftale de metal i semnate cu pietre scumpe, cu salbe legate la gt, cu mantale de atlasuri grele, gtite cu blnuri, aa-numite malotele".Costumul brbtesc din aceleai localiti pstreaz, n raport cu cel femeiesc, elementul tradiional prin zeghea alb i cciula pstrat mare, prin cioarecii din dimie alb, ca i prin croiul cmii din pnz esut.Originalitatea portului de Bran se manifest n 3 tipuri de costum femeiesc care pstreazsimultan att elemente ale celui mai vechi tip - fota roie, nvrgate pe vertical cu galben i negru iie cu manec rsucit, - specific zonelor pastorale ct i forme mai noi ca fota cu pulpene, cmaa cu pumni, precum i costumul de influen muscelean.
32

PORTUL ROMNESC

 PORTUL SSESC esturile i alesturile sseti lucrate n cas sunt de o mare frumusee i diversitate: fee demas, perne, prosoape, draperii, fee de plapum, perdele etc. O mare parte din acestea suntexecutate n vrasta (Koper), altele sunt decorate cu alesturi sau broderii. Pentru complexul vestimentar ssesc din ara Brsei sunt caracteristice piesele: cilindrul(Borten) din catifea neagr, purtat pe cap de fete, scos n eviden de panglicile roii ce atrn pe spate pn la tivul rochiei; scufia neagr din catifea cu dantele fie ce mpodobeste capul femeiimritate dndu-i o not de distincie, completat de panglicile din spate i de cele de sub brbie.

CAP. 5 OBICEIURI I MITURI N ZON

PIETRELE LUI SOLOMON Cheile rului Solomon din cheii Braovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar rul poart numele aceluiai personaj. Solomon ar fi, dup legend, un rege maghiar care ar fi sritcu calul su, peste prpastia dintre stncile care mrginesc defileul. Urmritorii si pgni (turci sauttari) au czut n prpastie i astfel regele a scpat de dumani. Amintirea acestei ntmplri a fost pstrat n tradiia oral romneasc. STATUETA ZIDARULUI Pe latura de nord a Bisericii Negre se afl o statuie enigmatic nfind un tnr zidar carese apleac spre baza contrafortului pe care este amplasat. n afar de aceast statuie, pe contraforiide pe latura de nord a Bisericii Negre se mai aflau i alte statui: o femeie, un leu i un rzboiniccruciat. Astzi nu se mai pstreaz n exteriorul Bisericii dect statuia tnrului zidar. Aceaststatuie reprezint omagiul adus de colegii si pietrari tnrului care i-a gsit sfritul n timpullucrrilor de construcie a Bisericii (sec. XV). Personajul reprezentat de statuie a fost victimainvidiei unui confrate mai n vrsta care i-ar fi cerut s ridice ceva de pe cornia zidului i cndtnrul s-a aplecat l-a mbrncit i a czut n gol. Probabil ca tnrul i-a gsit sfritul chiar la bazacontrafortului pe care astzi se afl statueta sa. STRADA SFORII Strada Sforii constituie cea mai ngusta uli din Cetatea Braovului. Dei unii susin c esteo strad veche i c ar fi cea mai ngust din Europa, totui, adevrul este c Strada Sforii a fostcreat n sec. al XIX-lea ca un gang de acces pentru pompieri. STATUIA LUI ARPAD n anul 1896, pe Dealul Tmpa s-a ridicat o coloan avnd aezat pe capitel un personajnfind un arca din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetenilor Braovului, aceaststatuie a rmas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare n Pannonia. Ajunsn Pannonia, Arpad a primit jurmntul de credin al conductorilor celor apte triburi maghiare i a pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la aezarea ungurilor n Pannonia
33

a prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment n ntreaga Ungarie. ntreacestea se nscrie i statuia nobilului maghiar de pe Tmpa. Aceast statuie face parte dintr-unansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor ri (Ungaria, Croaia, Italia, Slovacia, Romnia iUcraina) proiectat i realizat de Gyorgy Zala i Albert Schikedanz. Statuia lui Arpad l reprezint defapt Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Romnuli a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. n 1916, statuia a fost aruncat n aer de persoane neidentificate. Capul acestei statui se afl astzi n Casa Parohiei Reformate din Braov.

CASA NEGUSTORILOR Soia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat n Piaa Casei Sfatului de astzi ocldire dedicat comerului, numit Casa Negustorilor sau Podul Batuilor. Batuii erau miciinegustori care se ocupau de comerul cu amnuntul. La parter erau mici ateliere i dughene n caremeterii i comercianii i prezentau produsele. Cldirea a fost construit n urma unei promisiunifcut de Apollonia Hirscher ca mulumire pentru faptul c fiica sa a fost salvat de la moarte. Se pare c micua intrase n moarte clinic i i-ar fi revenit dup funerarii n mormnt, fiinddescoperit de ctre un gropar srman care a ncercat s-i ia bijuteriile. Aceast ntmplare esteilustrat ntr-o fresc pe cldirea Hirscher de pe strada Armata Romn col cu strada Republicii. LACUL VRAJITOARELOR La ieirea din Cetatea Braovului pe poarta din captul Strzii Porii (Republicii Modarom)se afl un lac n care vrjitoarele sau femeile bnuite a fi vrjitoare erau supuse ordaliilor (apelului la judecata divin). Nefericitele erau aruncate n ap cu greuti legate de picioare i mulimea ateptas vad dac se nnecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrjitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot nneca. Prin urmare, femeile care erau vrjitoare ar fi supravieuit acestui supliciu. Nu avem nicio atestare a vreunei vrjitoare care s fi supravieuit. Dac s-ar fi meninut asupra apei ar fi fost luatedin ap i arse pe rug. Lacul a fost asanat la nceputul sec. al XIX-lea i astzi este strbtut de bulevardul Eroilor. LACUL DE SUB TMPA Btrnii povestesc c sub Dealul Tmpa se afl o pester de mari dimensiuni n interiorul creia s-ar afla un lac. Prerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii susin c ar fi unlac de ap srat (un ochi de mare), n timp ce alii susin c ar fi un lac de ap dulce i aducnd caargument faptul ca pe Tmpa se aflau izvoare de ap dulce care ntre timp au secat.
34

 FECIOARA DE FIER Cetatea Fgraului a fost reedint a principilor Transilvaniei (sec. XVII) i a fosttransformat de ctre austrieci n cazarm i nchisoare. Unii susin c n Evul Mediu exista ntemniele cetii un instrument de tortur denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevzut n interior cu lame i piroane din fier.Condamnatul era aezat n respectiva cutie care, n momentul nchiderii capacului, i provoca rniadnci prin zecile de piroane care se nfigeau n trupul lui. n dreptul gurii exista o mic iconinfind-o pe Fecioara Maria pe care, n momentul morii, condamnaii o srutau.

CAP. 6 CONCEPEREA SI PROMOVAREA UNUI PRODUS TURISTIC 6.1 Conceperea unui sejur in Brasov
Traseul: Galati-Braila-Sinaia-Predeal-Brasov Retur:Brasov-Predeal-Sinaia-Braila-Galati Durata: 4 zile Transport:Autocar Cazare: Hotel Residence Ambient *** (3 stele) Masa inclusa: Pensiune completa Valabilitate: Pana in iulie 2012 Perioada: 13.07.2012 16.07.2012 Ziua 1. Ora 6:30 intalnire in fata agentiei.Deplasarea pe ruta Galati-Buzau-PloiestiSinaia-Predeal-Brasov.Cazarea la Hotel Residence Ambient***.Pranzul il vom servi in restaurantul hotelului.Apoi vom merge sa vizitam Biserica Neagra si Castelul Bran.Cina se va servi la ora 18:30 in restaurantul hotelului. Ziua 2. Micul dejun la ora 8:00.Dupa micul dejun vom pleca sa vizitam Cetatea Rasnov si Manastirea Predeal.Pranzul il vom servi la ora 13:00 in restaurantul hotelului.Restul zilei program liber.Cina o vom servi in jurul orei 18:00. Ziua 3. Micul dejun il vom servi la ora 8:00.Apoi vom urca pana la Cascada Urlatoare.In jurul orei 13:00 ne vom intoarce la hotel pentru a servi pranzul.Dupa aceea vom merge sa vizitam Castelul Peles si vom urca cu telecabina pana la Cota 1400 unde vom vedea monumentele naturii-Babele si Sfinxul.Cina va fi servita in restaurantul hotelului la ora 18:30. Ziua 4. Dupa micul dejun facem o ultima plimbare.Plecarea pe ruta Brasov-Galati se va face la ora 11:00 din fata hotelului.Sosirea in jurul orei 16:00 in fata agentiei.
35

Sevicii incluse in pret: Transport cu autocarul minim 2 **, 4 nopti de cazare la Hotel Residence Ambient de 3 *** Brasov, masa inclusa, insotitor de grup din partea agentiei de turism. Nu sunt incluse in pret intrarile la obiectivele turistice sau alte servicii decat cele mentionate.

6.2Analiza de pret a produsului turistic conceput

Agentia de turism Prestige Travel organizeaza in perioada 13.07.201216.07.2012, un sejur in Brasov pentru un grup de 20 persoane turisti romani, acestia urmand a fi cazati la Hotel Residence Ambient de 3*** din Brasov. Sosirea in Brasov va avea loc in data de 13.07.2012 in jurul orei 13:00 si plecarea in data de 16.07.2012 la ora 11:00. Sarcina de lucru: Calculati pretul pentru produsul turistic pornind de la urmatoarele elemente: - Transport cu autocarul (distanta parcursa 300 Km, tarif 20.000 lei/Km); - Cazare camera dubla 1.000.000 lei / zi / persoana; - Masa pensiune completa 500.000 lei / zi / persoana; - Cheltuieli sofer 2.000.000 lei - Comision agentie 10 %; - T.V.A. 24 %.

300 x 20 Transport= 20 Cazarea= 4 x 100=400 Ron/pers Alimentatie= 50 x 4 = 200 ron/pers 200 Sofer= 20 T.C.D=300+400+200+10=910 Ron/pers 10
36

= 300 Ron/pers

= 10 Ron/pers

Comision= 100 24 T.V.A= 100

x 910 = 91,0 Ron/pers

x 91,0 = 21,84 Ron/pers

T.C.I = 910 x 91,0 x 21,84 =1022,84 Ron/pers T.C.S= 1022,84 x 20 =20456,8 Ron

37

Bibliografie
1. Bran Florin, Dinu Marian, Simion Tamara Ecoturism, Bucureti, Ed.

Economic, 2000
2. Cosmescu

Ioan Turismul fenomen complex contemporan Ed.

Economic, Bucureti, 1998 3. Glavan Vasile Turismul n Romnia Ed. Economic, Bucureti 2000
4. Ionescu Ioan Turismul fenomen social economic i cultural, Ed. Oscar

Print, Bucureti, 2000

5. http://www.turism.sibiu.ro/index.php

6. Masterplan pentru turism n judeul Sibiu - Proiect realizat de SC Marketscope SRL

7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom

%C3%A2nia#mw-head#mw-head
8. http://fr.wikipdia.org

9.www.clopotel.ro

38

ANEXA 1

39

40