Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pratchet, Terry - Trilogia Nomilor 2 - Excavatorul

Pratchet, Terry - Trilogia Nomilor 2 - Excavatorul

Ratings: (0)|Views: 5|Likes:
Published by Sava Georgiana

More info:

Published by: Sava Georgiana on Jun 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2013

pdf

text

original

 
 Terry Pratchet
Trilogia Nomilor 2Excavatorul
La început...... Fra
 ţ 
ii Arnold (din 1905)
au creat Magazinul.Sau cel puin aşa credeau miile de nomi care triser de multe
ţ ă ă
 generaii sub podelele
ţ
Frailor Arnold (din 1905),
 ţ 
un vechi şi respectatmagazin universal. Generaii nomane, vreau s zic. Nomii triesc într-un
ţ ă ă
 ritm de zece ori mai rapid decât oamenii. Pentru ei, zece ani înseamn o
ă
 via. Şi înc una tare lung.
ţă ă ă
Magazinul a devenit lumea lor. O lume mrginit de un acoperiş şi
ă ă
 de multe ziduri.Vântul şi Ploaia au devenit legende. La fel şi Ziua, şi Noaptea.Acum existau sisteme care stropeau cu ap împotriva incendiilor,
ă
 aparate de aer condiionat, iar vieile lor mici şi îngrmdite se scurgeau
ţ ţ ă ă
  în ritmul dintre Ora Deschiderii şi Ora închiderii. Anotimpurile anului lorerau Reducerile din Ianuarie, Modele de Primvar, Chilipirurile Verii şi
ă ă
 Luna Cadourilor. Conduşi de Abate şi de ceilali preoi de la Papetrie, ei
ţ ţ ă
  îl venerau - într-un mod politicos, dar nu foarte religios şi nici obositor,ca s nu-
ă
l supere pe
Fraii Arnold (din 1905)
 ţ 
despre care credeau c
ă
 crease întreaga lume şi deci şi Magazinul cu tot ce era în el.Unele familii de nomi deveniser bogate şi puternice, luând
ă
 numele, mai mult sau mai puin, ale Raioanelor în care triau... De
ţ ă
 Licatese, Feronerie, Mercerie.Şi-ntr-o zi, din remorca unui camion, coborâr în Magazin ultimii
ă
 nomi care triser în Exterior. Ei ştiau foarte bine ce sunt Vântul şi
ă ă
 Ploaia. De aceea şi încercau s fug de ele.
ă ă
Printre ei se numrau Masklin, vântorul de şobolani, şi bunica
ă ă
 Morkie şi Grimma, deşi ele erau femei şi nu prea contau. Şi, fireşte, maiexista şi Obiectul. Nimeni nu a îneles
ţ
pe deplin ce era cu Obiectul.Semenii lui Masklin îl pstraser de-a lungul secolelor; nu ştiau decât c
ă ă ă
 e foarte important. Când a ajuns îns în preajma Electricitii din
ă ăţ
 Magazin, a început s vorbeasc. A spus c era o min nditoare
ă ă ă ă
 dintr-o nav care, acum multe mii de ani, îi adusese pe nomi dintr-un
ă
 Magazin îndeprtat sau poate chiar din stele. Şi a
ă
mai spus c poate auzi
ă
 cum vorbeşte Electricitatea şi c unul dintre lucrurile pe care le spunea
ă
 aceasta era c Magazinul urma s fie demolat peste trei sptmâni.
ă ă ă ă
Masklin a fost cel care a sugerat ca nomii s prseasc Magazinul
ă ă ă ă
  într-un camion. El a descoperit îns - ce ciudat! -c a te dumeri cum poi
ă ă ţ
 conduce un camion gigantic era doar partea cea mai uşoar. Cel mai
ă
 greu era s-i faci pe nomi s cread c pot pleca.
ă ă ă ă
Nu a fost el şeful. Deşi tare i-ar mai fi plcut. Un şef putea s-şi
ă ă
 lase brbia în piept şi s fac lucruri mree. Masklin a trebuit îns s se
ă ă ă ă ţ ă ă
 certe, s conving şi, uneori, chiar s mint câte puin. A descoperit c,
ă ă ă ă ţ ă
 
 
de cele mai multe ori, era mai simplu s-i determini pe nomi s te
ă ă
 asculte dac îi fceai s cread c ideile tale le aparin, de fapt, lor.
ă ă ă ă ă ţ
Ideile! sta a fost aspectul cel mai complicat. Au avut ne
Ă
voie desute de idei. Au avut nevoie s învee s lucreze împre
ă ţ ă
un, unii. Au
ă ţ
 avut nevoie s învee s citeasc şi, mai ales, s se conving c şi
ă ţ ă ă ă ă ă
 femeile lor erau aproape la fel de inteligente ca şi brbaii (deşi toat
ă ţ ă
 lumea ştia c acest lucru e o prostie şi c, dac femeilor li se d nas şi
ă ă ă ă
 gândesc prea mult, creierul lor se supraînclzeşte)
ă
. În orice caz, totul amers bine. Camionul a prsit Magazinul chiar înainte ca acesta s ia foc
ă ă ă
  în mod misterios şi, fr s strice definitiv nici un lucru foarte impor
ă ă ă
tant,a fost condus afar din oraş.
ă
Nomii au gsit o carier abandonat, spat într-un deal, şi s-au
ă ă ă ă ă
 mutat în cldirile ei ruinate. Ştiau c totul trebuia s fie în regul.
ă ă ă ă
  Trebuia s fie aşa, deoarece auziser de Un Rsrit Strlucitor.
ă ă ă ă ă
Bineîneles, cei mai muli nomi nu vzuser niciodat un rsrit,
ţ ţ ă ă ă ă ă
 strlucitor sau de orice alt fel, pentru c, dac ar fi vzut, ar fi ştiut c
ă ă ă ă ă
 problema rsriturilor strlucitoare era c ele sunt urmate de cele mai
ă ă ă ă
 multe ori de zile neguroase. Cu averse de ploaie tioase. Trecur şase
ă ă
 luni.
 Aceasta este povestea Iernii. Aceasta este Marea înfruntare. Aceasta este povestea trezirii lui Jekub, Dragonul dinDeal, cu ochii ca nişte ochi mari, cu vocea precum ovoce mare şi cu dinii ca nişte dini mari.
 ţ ţ 
Dar povestea nu s-a sfârşit aici.Şi nici nu a început aici.
Din cer pogon un uragan. O furie. Vântul deveni un zid caremtura inutul, cu un tropotit gigantesc. Copacii mai mici se îndoir,
ă ţ ă
 copacii mai mari se rupser.
ă
Ultimele frunze ale toamnei se învârteauprin aer ca nişte gloane rtcite.
ţ ă ă
Ghena de gunoi de lâng puurile de pietriş era pustie. Pescruşii
ă ţ ă
 care stteau de obicei pe acolo îşi gsiser adpost pe undeva, dar, cu
ă ă ă ă
 toate astea, era plin de felurite mişcri.
ă ă
Vântul se înverşuna amarnic, de parc ar fi avut ceva în mod
ă
 special împotriva cutiilor vechi de detergent şi de pantofi. Cutiile deconserve se rostogoleau în perei, zornind jalnic, în timp ce gunoaiele
ţ ă
 mai uşoare zburau s se alture celor care zburau deja în ceruri. Vântul
ă ă
 spa în continuare în gunoaie. Ziarele falfâir o clip, încernd s se
ă ă ă ă
 opun, dar fur prinse şi aruncate spre înalt.
ă ă
Pân la urm, o bucat care se zbtuse ore întregi se rupse şi
ă ă ă ă
 zbur direct în sus, în vzduhul bubuitor. Arta ca o pasre mare şi alb,
ă ă ă ă ă
 cu aripi lungi. Uite-o cum cade...Se prinde de un gard, dar nu st prea mult acolo. Se rupe în
ă
  jumtate şi, mult mai uşoar acum, se rostogoleşte peste brazdele
ă ă
 
 
mpului de dup gard...
ă
Abia ce capt vitez, când în faa ei rsare un gard viu, care o
ă ă ă ţ ă
 opreşte cu un plesnet sec.
1.I. Şi în timpul acela se petrecur Întâmplri Stranii: Aerul se
ă ă
 mca aspru, Cldura Cerului scdea şi, în unele diminei, faa
ă ă ţ ţ
 blilor devenea Tare şi Rece.
ă ţ
II. Şi nomii priveau unii la alii întrebându-se: „Ce se întâmpl?"
ţ ă
(Din Cartea nomului, Cariera, 1, vers. I-II.)
- Iarn, zise Masklin cu hotrâre. Se numeşte iarn. Abatele
ă ă ă
 Gurder se rsti la el:
ă
- N-ai spus niciodat c o s fie aşa. E atât
ă ă ă
de frig.-
Zici c sta e frig? spuse bunica Morkie. Frig? Aista nu-i frig.
ă ă
 Crezi c sta e frig? Aşteapt nieluş n când se face cu adevrat frig!
ă ă ă ţ ă ă
Masklin observ c btnei îi fcea plcere. Bunica Morkie
ă ă ă ă ă
  întotdeauna primea catastrofele cu plcere, de parc asta ar fi inut-o în
ă ă ţ
 via.
ţă
- Când o s fie cu adevrat frig, atunci s zici c e frig! Când o s
ă ă ă ă ă
 fie îngheuri
ţ
adevrate.
ă
Şi apa va cdea din cer în picuri îngheai. Ce
ă ţ ţ
 zici de asta, ei? Întreb ea pe un ton triumftor.
ă ă
- Nu trebuie s ne vorbeşti ca unor bebeluşi, ripost Gurder. Ştim
ă ă
 şi noi s citim. Ştim ce e z
ă ă
pada.- Da, zise şi Dorcas. În Magazin aveam ilustrate cu zpad. De
ă ă
 fiecare dat nd venea Luna Cadourilor. Ştim şi noi despre zpad. E
ă ă ă
 strlucitoare.
ă
- Da, e format din particule mici, care sticlesc. Adic din sticlei.
ă ă ţ
-Ei... mai sunt câteva lucruri de zis despre zpad, începu Masklin.
ă ă
Dorcas îi fcu semn s tac.
ă ă ă
- Nu cred c trebuie s ne facem griji, spuse el. Ne-am instalat
ă ă
 foarte bine, rezervele de hran sunt satisfctoare şi ştim unde s
ă ă ă ă
 mergem ca s le înnoim. Dac nu mai are nimeni altceva de zis, o s
ă ă ă
  încheiem acum şedina.
ţ
 Totul mergea bine. Sau, mai bine-zis, nu foarte prost.Mai erau desigur destule certuri şi chiar îmbrânceli între diferitelefamilii, dar ştii deja c asta e natura noman. De-asta şi înfiinaser
ţ ă ă ţ ă
 Consiliul, care prea s funcioneze destul de bine. Nomilor le plcea s
ă ă ţ ă ă
 se certe. Cel puin, în Consiliul Şoferilor, o puteau face fr s se
ţ ă ă ă
 loveasc unii pe alii.
ă ţ
Era un lucru ciudat. În Magazin, marile familii din Raioaneconduceau totul. Acum îns familiile se amesteca
ă
ser şi, oricum, în
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->