Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arhivistica si Biblioteconomia

Arhivistica si Biblioteconomia

Ratings: (0)|Views: 24|Likes:
Published by RA

More info:

Published by: RA on Jun 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/11/2013

pdf

text

original

 
 
BIBLIOTECONOMIA
Ş
I ARHIVISTICA: SURORI SAU CUMNATE?
Bogdan-Florin POPOVICI
Direc
ţ
ia Jude
ţ
ean
ă
Bra
ş
ov a Arhivelor Na
ţ
ionale
Abstract.
 Librarianship and Archival Science: sisters or sisters-în-law? Among the information sciences, librarianship and archival discipline are one of the most relevant. The studies in Western countries continuously emphasized the bond between thetwo, while in Romania each discipline had rather separate ways. Underlining the specificmaterials and techniques for Archives and Libraries, present article pleads for usingspecific procedures for cataloguing/inventorying in specific situation: archiving web- pages, processing fonds and collections.
De
ş
i în prezent reunite sub generoasa umbrel
ă
a
ş
tiin
ţ
elor informa
ţ
iei, arhivistica
ş
ibiblioteconomia nu au, cel pu
ţ
in în România, un trecut neap
ă
rat definibil drept „fr
ăţ
esc”. Arhivisticas-a definit permanent într-o opozi
ţ
ie cu biblioteconomia, poate dintr-o încercare fireasc
ă
de a-
ş
idelimita zona de interes din info-sfer
ă
. Delimit
ă
rile s-au f 
ă
cut aproape exclusiv antitetic, pierzându-se din vedere unele aspecte care, în ciuda faptului c
ă
stabilesc mult mai clar diferen
ţ
ele dintre celedou
ă
 
ş
tiin
ţ
e, în acela
ş
i timp, poate paradoxal, le al
ă
tur
ă
 
ş
i mai mult.În domeniul arhivisticii, la Conferin
ţ
a Mesei Rotunde a Arhivelor de la Madrid (1962), s-auelaborat o serie de criterii ce ar fi trebuit s
ă
rezolve problema separa
ţ
iei obiectului de munc
ă
al celordou
ă
 
ş
tiin
ţ
e. Astfel, s-a vorbit despre
criteriul tehnicii de realizare
, dup
ă
care materialele scrise demân
ă
trebuie s
ă
ajung
ă
în Arhive, în timp de imprimatele trebuie s
ă
ajung
ă
în bibliotec
ă
. Este îns
ă
 evident c
ă
bibliotecile de
ţ
in manuscrise, dup
ă
cum este natural ca Arhivele s
ă
de
ţ
in
ă
imprimate,acele imprimate care au determinat o anumit
ă
ac
ţ
iune administrativ
ă
 
ş
i au generat activit
ăţ
i care auprodus documente. Cu toate acestea, autorul singurului manual românesc de arhivistic
ă
sus
ţ
inea c
ă
 „pentru biblioteci, p
ă
strarea arhivaliilor nu este un drept, ci o toleran
ţă
196
. Un al doilea criteriu afost cel al
repetabilit 
ăţ 
ii (unicit 
ăţ 
ii)
, dup
ă
care unicatele se p
ă
streaz
ă
la Arhive, în timp cematerialele „repetabile” sunt de domeniul bibliotecilor. În general, principiul poate fi acceptat, îns
ă
 desigur c
ă
în detalii, se pot g
ă
si excep
ţ
ii, acest principiu nefiind nici el infailibil. Chiar dac
ă
acesteprincipii dateaz
ă
de aproape jum
ă
tate de secol, ideea c
ă
bibliotecii îi apar
ţ
ine domeniul prinexcelen
ţă
public al informa
ţ
iei este reiterat
ă
 
ş
i în studii actuale
197
. În timp ce bibliotecile, dup
ă
aceststudiu canadian, promoveaz
ă
libert
ăţ
ii intelectuale
ş
i liberul acces la informa
ţ
ie, arhivele au rolul dea asigura, prin prezervarea materialelor specifice, responsabilizarea guvernelor
ş
i guvernan
ţ
ilor
ş
i s
ă
 p
ă
streze amintirea activit
ăţ
ii actorilor institu
ţ
ionali ca surs
ă
de informa
ţ
ie pentru viitor.Arhivistul american Theodore Schellenberg a venit îns
ă
cu o abordare nuan
ţ
at
ă
, care, în opinianoast
ă
, esen
ţ
ializeaz
ă
disciplinele. Determinat
ă
de apropierea deosebit
ă
care exist
ă
în lumea anglo-saxon
ă
între arhive
ş
i biblioteci, autorul citat consider
ă
ca separa
ţ
ia între arhive
ş
i biblioteci
ţ
ine de
 materialul de lucru
 
ş
i de
 metodele de lucru
.
196
Aurelian Sacerdo
ţ
eanu,
 Arhivistica
, Bucure
ş
ti, 1970, p. 98.
197
Anne J. Gilliland-Swetland,
 Enduring Paradigm, New Opportunities
lahttp://www.clir.org/pubs/reports/pub89/  role.html. Pentru prezen
ţ
a constant
ă
a raporturilor dintre arhivistic
ă
 
ş
i biblioteconomie, vezi
ş
i Gregory S. Hunter,
 Developing and maintaining practical archives : a how-to-do-it manual
 ,
 
New York, Neal-Schuman Publishers, 2ndedition, 2003.
 
BIBLIO – BRA
Ş
OV 2007
 
¡¡
 
Conferin 
ţ 
a interna 
ţ 
ional 
ă
de Biblioteconomie 
ş
Ş
tiin 
ţ 
a Inform 
ă
rii 
324Materialul de lucru specific arhivelor
ş
i bibliotecilor se diferen
ţ
iaz
ă
la rândul s
ă
u pe dou
ă
 coordonate: felul în care respectivele materiale sunt
 produse
,
ş
i felul în care aceste materiale
intr 
ă
 în custodia
institu
ţ
iilor
198
. Astfel, documentele de arhiv
ă
sunt produse sau acumulate în procesuldesf 
ăş
ur
ă
rii unei activit
ăţ
i; implicit, semnifica
ţ
ia lor este legat
ă
de rela
ţ
ia organic
ă
cu documenteleadiacente
ş
i cu produc
ă
torul documentelor; prin urmare, valoarea lor cultural
ă
este incidental
ă
,secundar
ă
. Materialele de bibliotec
ă
, pe de alt
ă
parte, sunt de la început produse cu scop cultural,
ş
idin acest motiv ele constau, cel mai adesea, din piese distincte, a c
ă
ror semnifica
ţ
ie este în întregime independent
ă
de a altor piese
ş
i de rela
ţ
iile existente între aceste piese. Desigur, acesteconsiderente se aplic
ă
indiferent de form
ă
sau suport. Astfel, un material multimedia — pentru aplonja direct în realitate — este un material de bibliotec
ă
, în m
ă
sura în care a fost realizat cu scopcomercial, destinat publicului. Dar, pentru organiza
ţ
ia care l-a realizat, el este un material ce
ţ
ine dearhiv
ă
, deoarece documenteaz
ă
activitatea
ş
i produc
ţ
iile respectivei organiza
ţ
ii. Cazul îndeob
ş
tedelicat al colec
ţ
iilor de manuscrise poate primi o solu
ţ
ie prin abordarea lui Schellenberg. Astfel,documentele de arhiv
ă
difer
ă
de acumul
ă
rile de manuscrise în aceea c
ă
ele nu sunt pur
ş
i simplu oacumulare de hârtii; documentele de arhiv
ă
apar ca o consecin
ţă
a unor activit
ăţ
i func
ţ
ionaleobi
ş
nuite, manuscrisele sunt produsul expresiei spontane a gândului sau sentimentelor; ele suntcreate, în mod obi
ş
nuit, de o manier
ă
întâmpl
ă
toare,
ş
i nu sistematic
ă
199
.Legat de maniera în care materialele intr
ă
în custodia institu
ţ
iilor, remarc
ă
m faptul c
ă
bibliotecile
colecteaz
ă
, în timp ce Arhivele
 preiau
200
. Bibliotecile nu se îmbog
ăţ
esc cu materiale de laorganisme specifice, ci aleg, în func
ţ
ie de ofert
ă
, pre
ţ
, valoare etc. ele cump
ă
r
ă
, primesc, schimb
ă
,realizând
colec
 ţ 
ii
. Arhivele, pe de alt
ă
parte, sunt obligate s
ă
preia documentele produse deorganiza
ţ
iile din sfera de responsabilitate; ele transfer
ă
 
 fonduri
. Într-un model ideal, o arhiv
ă
caredeserve
ş
te un organism administrativ nu prime
ş
te alte documente decât cele ale organismului pecare îl serve
ş
te. Spre deosebire de materialele adunate de bibliotec
ă
, remarca
ş
i teoreticianulbritanic Hillary Jenkinson, documentele de arhiv
ă
au „o structur
ă
, o articula
ţ
ie
ş
i o rela
ţ
ie natural
ă
  între p
ă
r
ţ
ile componente, care sunt esen
ţ
iale în stabilirea semnifica
ţ
iei lor”
201
.Din punct de vedere al metodei, exist
ă
practici specifice fiec
ă
rei discipline. Astfel, în cazulaprecierii valorii unei arhive, un arhivist nu va analiza valoarea individual
ă
a unei document, ci seva concentra asupra setului de documente care alc
ă
tuiesc o grup
ă
de documente referitoare la oanume problem
ă
, documente care se afl
ă
în rela
ţ
ie unele cu celelalte. „Prin urmare, el selec
ţ
ioneaz
ă
  în mod normal documentele pentru p
ă
strare în grup,
ş
i nu ca element izolat; el le selec
ţ
ioneaz
ă
înleg
ă
tur
ă
cu func
ţ
ia
ş
i organizarea,
ş
i nu dup
ă
subiect. Efortul s
ă
u se concentreaz
ă
pentru a p
ă
stram
ă
rturia asupra modului în care un organism a func
ţ
ionat”
202
. În plus, judecata arhivistului estedefinitiv
ă
: odat
ă
înl
ă
turat, materialul respectiv nu mai poate fi recuperat. Prin contrast, bibliotecarulevalueaz
ă
materialele pe care le adun
ă
institu
ţ
ia sa ca elemente individuale. Analiza sa implic
ă
 no
ţ
iuni de biblioteconomie, asupra bibliografiei unui anume subiect etc. În plus, deciziile sale nusunt, în majoritatea cazurilor, irevocabile, deoarece un o anume carte, exceptând unicatele, poate fiob
ţ
inut
ă
din mai multe surse
203
.O a doua diferen
ţă
major
ă
const
ă
în ordonare. În biblioteconomie, aceast
ă
opera
ţ
iune semnific
ă
 gruparea elementelor individuale în conformitate cu o schem
ă
prestabilit
ă
 
ş
i de a lega anumitesimboluri (cote) pentru a identifica locul de p
ă
strare al volumelor. Bibliotecarul poate folosi diversescheme de clasificare, cu scopul de a grupa materialele laolalt
ă
, iar semnifica
ţ
ia unui anumematerial individual nu va fi obligatoriu pierdut
ă
dac
ă
nu este ordonat într-un anume loc. Înarhivistic
ă
, ordonarea presupune plasarea materialelor documentare în conformitate cu provenien
ţ
alor
ş
i în rela
ţ
ie de organizarea
ş
i func
ţ
iile organiza
ţ
iei creatoare a documentelor. Arhivistul este
198
Th. Schellenberg,
 Modern Archives
, Chicago, 1956, p. 17.
199
 
 Ibidem
, p. 18.
200
 
 Ibidem
, p. 19.
201
Citat în Schellenberg, p. 19.
202
 
 Ibidem
, p. 21.
203
 
 Ibidem
, p. 21–22.
 
BIBLIO – BRA
Ş
OV 2007
 
¡¡
 
Conferin 
ţ 
a interna 
ţ 
ional 
ă
de Biblioteconomie 
ş
Ş
tiin 
ţ 
a Inform 
ă
rii 
325obligat s
ă
nu inoveze scheme de ordonare
ş
i clasific
ă
ri pe subiecte. „În Europa, remarcaSchellenberg, s-au încercat o schem
ă
dup
ă
alta,
ş
i nu a func
ţ
ionat nici una. Toate au avut rezultatedezastruoase prin scoaterea documentelor din contextul lor, distrugându-se astfel mult din valoarealor de m
ă
rturie. Astfel a luat na
ş
tere principiul provenien
ţ
ei, dup
ă
care documentele trebuie grupateconform originii lor”
204
.Al treilea element de diferen
ţă
const
ă
în tehnicile de descriere. Descrierea de bibliotec
ă
(ceadescriptiv
ă
, nu cea pe subiecte) se ocup
ă
de piesele indivizibile — în general, c
ă
r
ţ
ile, identificabileprin titlu
ş
i autor. În arhive, materialele documentare sunt descrise — dac
ă
sunt! — pe grupuri dedocumente, la nivel de fond, sub-fond, serie
205
.Principala sl
ă
biciune a ceea ce am prezentat mai sus este faptul c
ă
, în bun
ă
m
ă
sur
ă
, este oprezentare a uni caz ideal. Rareori, în practic
ă
, lucrurile sunt atât de clare. Dar, în inten
ţ
iamaterialului de fa
ţă
, tocmai aceast
ă
prezentare ideal
ă
a elementelor este un atú. Ideea pe care dorims
ă
comunic
ă
m este c
ă
, tocmai pentru c
ă
în practic
ă
lucrurile sunt amestecate, ar trebui ca atâtbibliotecile, cât
ş
i arhivele, s
ă
î 
ş
i trateze materialele care se încadreaz
ă
în categoria „de arhiv
ă
” sau„de bibliotec
ă
” prin tehnici specifice. Se
ş
tie c
ă
atât arhivele cât
ş
i bibliotecile au adunat materialece
ţ
ineau de „specificul” celeilalte; în aceast
ă
situa
ţ
ie, ar fi recomandabil ca fiecare s
ă
î 
ş
i respectespecificul
206
. Dar cazul real este c
ă
la unele biblioteci exist
ă
fonduri personale, de pild
ă
, ale unorpersonalit
ăţ
i, în timp ce la arhive exist
ă
 
ş
i colec
ţ
ii, în afara fondurilor arhivistice, care ar trebuitratate cu tehnicile biblioteconomice. La fel, se întâlnesc situa
ţ
ii în care bibliotecile se ocup
ă
dearhivare web-ului. Unul din elementele esen
ţ
iale în realizarea acestei sarcini este selec
ţ
ionareacreatorilor
ş
i a informa
ţ
iilor prezentate. Or, în aceast
ă
activitate, se opereaz
ă
cu tehnici arhivistice.În practica concreta arhivistic
ă
româneasc
ă
, nu s-a f 
ă
cut, din p
ă
cate, diferen
ţ
a între prelucrareafondurilor
ş
i colec
ţ
iilor. Se încearc
ă
s
ă
fie „descrise vertical” (asemenea fondurilor), colec
ţ
iile dedocumente, pe inventare, de
ş
i dac
ă
s-ar folosi tehnica de bibliotec
ă
, s-ar preta mai degrab
ă
 realizarea de cataloage. Pe de alt
ă
parte, unele fonduri, care se preteaz
ă
la descriere vertical
ă
,ierarhizat
ă
, sunt reorganizate
ş
i cap
ă
t
ă
o structur
ă
liniar
ă
, asemenea colec
ţ
iilor, nemairespectându-se ordinea ini
ţ
ial
ă
a creatorului de fond
207
. Se ajunge la dezvolt
ă
ri ce propov
ă
duiesc scoaterea unordocumente din fond,
ş
i gruparea lor pe diverse criterii, nerespectând principiile arhivistice
208
. Formafinal
ă
a acestei dezvolt
ă
ri a fost promovarea conceptului de „colec
ţ
ie de fragmente de fonduri”
209
,care, teoretic
ş
i din perspectiva concep
ţ
iei profesiei de arhivist, este total nepotrivit
ă
.În concluzie, ca observa
ţ
ie general
ă
, opin
ă
m c
ă
este indicat, ca în cazul fiec
ă
reia dintre cele dou
ă
 institu
ţ
ii men
ţ
ionate, personalul s
ă
fie avizat de tehnicile
ş
i specificul celeilalte discipline.Deoarece, pentru a prelua întrebarea retoric
ă
din titlu, arhivistica
ş
i biblioteconomia sunt, în ciudaunor diferen
ţ
e, surori
ş
i nu cumnate; leg
ă
tura lor este una genetic
ă
,
ş
i nu prin alian
ţă
. Cunoa
ş
tereareciproc
ă
a aparatului conceptual
ş
i metodologic permite ca prelucrarea materialului purt
ă
tor deinforma
ţ
ie s
ă
se fac
ă
de o manier
ă
corect
ă
, care s
ă
nu altereze valoarea informa
ţ
ional
ă
 
ş
i dem
ă
rturie. În egal
ă
m
ă
sur
ă
, se deschide posibilitatea unui control mai eficient al informa
ţ
iei
210
.Pe de alt
ă
parte, remarc
ă
m paradoxul c
ă
, de
ş
i arhivistica româneasc
ă
a încercat permanent s
ă
sedelimiteze de biblioteconomie, a folosit din plin tehnicile acesteia. Este neclar
ă
sursa acesteidezvolt
ă
ri. Ca o ipotez
ă
personal
ă
de lucru, în domeniul istoriei ideilor arhivistice române
ş
ti,opin
ă
m c
ă
unele dezvolt
ă
ri se datoreaz
ă
faptului c
ă
primii teoreticieni de la noi au provenit din
204
 
 Ibidem
, p. 22.
205
 
 Ibidem
, p. 22–23.
206
Desigur, spunând acest lucru nu ne gândim la proprietatea materialelor de arhiv
ă
sau bibliotec
ă
(în sensul celor spusede Sacerdo
ţ
eanu), ci la p
ă
strarea specificului metodelor de lucru
ş
i de prelucrare a materialelor.
207
Bogdan-Florin Popovici,
Considera
 ţ 
ii pe marginea prelucr 
ă
rii colec
 ţ 
iei de registre de stare civil
ă
, în ,,Buletin deinformare
ş
i documentare arhivistic
ă
”, Bucure
ş
ti, 2006, p. 64-72.
208
Vezi argumentare în Marin Radu Mocanu,
Colec
 ţ 
ia arhivistic
ă
, în ,,Revista Arhivelor” 1/1986, p. 37-40; Idem, TudorMateescu,
 Noi considera
 ţ 
ii privind no
 ţ 
iunea de ,,Colec
 ţ 
ie arhivistic
ă
, în ,,Revista Arhivelor”, 2/1986, p. 227-229.
209
Vezi amintit acest caz la Marcel-Dumitru Ciuc
ă
,
Ordonarea
 ş
i inventarierea documentelor aflate în depozitele Arhivelor Statului
, în „Revista Arhivelor”, nr. 3/ 1979, p. 289–290.
210
Popovici,
art.cit.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->