Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Reportajul Radio

Reportajul Radio

Ratings: (0)|Views: 124 |Likes:
Published by user_r

More info:

Published by: user_r on Jun 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

 
REPORTAJULDefiniţie„Specie publicistică apelând adesea la modalităţi literare de expresie, care informeazăoperativ asupra unor realităţi, situaţii, evenimente de interes general sau ocazional(MicDicţionar Enciclopedic).„Etimologic, un reportaj este un raport, şi unul şi celălalt informează. Dar scopurile lor sunt diferite. Raportul este un mijloc de comunicare între iniţiaţi. Reportajul este un mod decomunicare ce descrie marelui public spectacolul unui eveniment”.„Prin definiţie un reportaj raportează ceea ce se întâmplă şi ceea ce s-a întâmplat. El prezintă un eveniment, o situaţie, expune fapte”.Dicţionarul Explicativ al Limbii Române adaugă la această definiţie faptul că informaţiilesunt „culese de obicei de la faţa locului”IdeeaMunca reporterului este una creativă. Ca reporter eşti mereu în căutare de subiecte. Cum să legăseşti?Fii atent la poveştile spuse de cei din jur. Pot fi o sursă de subiecte. Nu neglija subiectele care vin spre tine.Altă sursă de idei sunt ziarele, posturile de televiziune sau de radio.Uneori ideile vin pur şi simplu din întâmplările trăite de reporter. De aceea trebuie spirit deobservaţie şi o atenţie veşnic trează.Subiectele îţi pot fi date din redacţie.DocumentareaCe informaţii cauţi atunci când te documentezi?Pierre Ganz consideră că după ce te-ai decis asupra subiectului, reporterul trebuie să obţină câtmai multe informaţii despre:informaţii despre eveniment. În cazul în care evenimentul este spontan, nu se pot găsi informaţiiîn serviciul de documentare. În schimb dacă evenimentul este previzibil, de regulă reporterul ar trebui să găsească mai multe informaţii în baza de date a instituţiei în care lucrează.Informaţii despre protagonişti. Reporterul trebuie să cunoască suficiente date despre protagonişitiievenimentului pentru a-i înţelege şi a-i prezentaInformaţii despre cadrul în care se desfăşoară evenimentul. Detalii despre topografia locului,detalii geografice sau care privesc arhitectura.Informaţii despre contextul evenimentului (background). Fără aceste informaţii, reporterul riscăsă nu înţeleagă sau să înţeleagă doar într-o mică măsură evenimentul.Un truc – caută evenimente similare şi vezi cum au decurs, ce probleme au apărut pe parcursuldesfăşurării lor.Modalităţi şi surse de documentareObservaţia directă – cele mai convingătoare relatări sunt cele ale faptelor pe care jurnalistul leobservă în mod direct.Intervievarea – de cele mai multe ori jurnalistul nu se află la faţa locului, aşa că este nevoit să-şiconstruiasreportajul bazându-se pe relatările unor persoane care deţin informaţii despreevenimentul produs. Aceştia sunt:Martorii oculari – ajuns la locul unde s-a produs evenimentul,reporterul trebuie să discute în primul rând cu martorii. În discuţia cu aceştia un rol important îl au flerul reporterului şicapacitatea sa de a evalua oamenii.Organizatorii – pot da cele mai sigure informaţii în cazul evenimentelor anunţate. Discuţia trebuie purtată cu persoana cea mai autorizată să dea lămuriri în problema care ne interesează.Autorităţile
 
Protagoniştii – îţi pot da informaţii de primă mână. Trebuie să fii atent la informaţiile pe care leceri.Jurnaliştii aflaţi la faţa locului – este posibil ca alţi colegi de presă să fi ajuns înaintea ta la loculevenimentului, să aibă surse mai bune sau să fie specializaţi în domeniul respectiv. Trebuie însăsă-i cunoşti destul de bine încât să ai încredere că au înţeles exact despre ce este vorba, că surselelor sunt credibile şi că nu au niciun motiv să distorsioneze informaţia.Specialiştii – în multe situaţii reporterul are nevoie de ajutorul specialiştilor, care să dea anumiteexplicaţii. Specialiştii sunt „o sursă de informaţii dificilă pentru ascultătorii care nu lucrează îndomeniu”. Limbajul lor constituie un real handicap pentru canalul mediatic ce difuzeazăinformaţia pentru un public larg.Reporterul – Ganz consideră că reporterul este el însuşi o sursă. „Reporterul nu este o maşină deînregistrat sunete şi imagini”. Ceea ce vede este un lucru subiectiv, dar constituie, în egală măsurăo sursă. El trebuie să scrie despre ceea ce vede, ce aude, despre ceea ce i se spune, să fie atent lamirosuri, la sunete de fond: cele cinci simţuri ale sale sunt în alertă”. Reporterul trebuie să aibă elînsuşi o părere.Cercetarea documentelor oficiale – orice instituţie de presă ar trebui să aibă un serviciu dedocumentare. Aici se găsesc colecţiile ziarelor, precum şi dosare tematice.Presa – dacă instituţia la care lucrezi nu are documentare, sau dacă reporterul este prea grăbit săajungă la documentare, poate folosi informaţiile apărute în ziare sau difuzate de posturile de radio – tv.Documente oficiale şi acte – titluri de proprietate, testamente, certificate de căsătorie, certificatede deces, rapoarte de autopsie, diplome, citaţii, mandate de arestare, dări de seamă, autorizaţiideclaraţii, stenograme etc.Internetul – este util atunci când organizatorii evenimentului au o bază de date care poate ficonsultată. Sau când faci un reportaj tematic (de ex despre violenţa în familie) poţi intra înlegătură cu organizaţii care combat violenţa în familie, cu potenţiali interlocutori.Mape de presă, comunicate – sau orice alte materiale puse la dispoziţie de organizatori.Cărţile de specialitate, enciclopediile, dicţionarele.Important de reţinut!dacă ai timp documentează-te cât mai mult cu putinţă asupra evenimentului la care urmează să participifii atent la utilizarea informaţiilor „neoficiale” şi a celor off the recordevită intoxicărileverifică din două surse informaţiile pe care le obţii, foloseşte documentarea pentru a cunoaştelucrurile în profunzimenu neglija documentarea zilnicăcel mai preţios serviciu de documentare este memorianotează corect numele. Notează cu atenţie funcţiilenotează cifrele exactefoloseşte-ţi spiritul de observaţieAlegerea unghiului de abordare.Uneori unghiul de abordare se stabileşte din redacţie. Alteori redactorul este cel care trebuie să-laleagă. Pierre Ganz numeşte mai multe criterii după care se face alegerea unghiului de abordare:actualitatea, noutatea informaţieifaptele observate şi elementele de care reporterul dispune publicul căruia îi este destinat reportajulSe întâmplă ca, în momentul în care ţi se cere să faci un reportaj să te gândeşti deja la un unghi deabordare, dat în urma documentării să-ţi schimbi compelt optica asupra subiectului. Sunt cazuri încare unghiul de abordare se stabileşte din redacţie.
 
De multe ori, alegerea unghiului de abordare aramaturitatea jurnalistică la care a ajunsreporterul.Important de reţinut!Orice reportaj trebuie să aibă un unghi de abordareUn subiect se poate aborda din mai multe unghiuri. Important este ca după ce îl identifici, să îlalegi pe cel mai convenabil.Uneori unghiul de abordare rezultă din documentare, alteori el apare pe măsură ce se deruleazăevenimentul. Nu trebuie ezitată schimbarea unghiului de abordare dacă în timpul înregistrării,reporterul simte că a găsit un alt unghi, mai pertinent, din care poate fi privit subiectul.Construcţia reportajuluiPentru construcţia reportajului, reporerul are de parcurs patru etape principale:Alcătuirea planului de reportaj.Manualul pentru ziariştii din Europa Centrală şi de Est precizează că în timp ce în presămajoritatea articolelor informative sunt scrise conform stilului piramidei inversate, în radio sefoloseşte unitatea dramatică: punctul culminant, cauza şi efectul.Punctul culminant oferă ascultătorului esenţa materialului, cauza spune de ce s-a întâmplat,împrejurările în care s-a produs evenimentul; partea cu efectul oferă ascultătorului contextul şieventual şi câteva sugestii despre consecinţele evenimentului în viitor.Planul de reportaj trebuie să:Îţi ordoneze logic ideileSă fie o proiecţie a celui mai bun mod în care informaţia jurnalistului poate să ajungă la ascultător Să distribuie unitar şi logic informaţia a.î. ea să fie receptată în mod optim de ascultător Să includă toate punctele de vedere care vor trebui prezentate în reportajSă facă inventarul celor mai importante informaţii pe care va trebui sa le contina reportajulSelectarea inserturilor sonoreInserturile cuprind de regulă: informaţii esenţiale; decizii; apeluri; acuzaţii grave, dure; declaraţiifoarte importante; declaraţii şocante; declaraţii contradictorii; declaraţii amuzante; puncte devedere; opinii; concluzii; mărturii.Durata inserturilor: în medie insertul trebuie să aibă între 12 şi 20 de secunde. Această regulă estevalabilă pentru reportajele de ştiri sau pentru cele care urmează a fi difuzate în emisiunile deactualităţi, reportaje care de regulă au unul sau două minute. Un insert mai lung de 25 de secunde plictiseşte. Este indicat ca un insert de 30 de secunde să fie fragmentat în două inserturi a câte 15secunde. Alternanţa insert – vocea reporterului – insert dă dinamism textului.Inserturi scurte: există cazuri în care insertul are 3 secunde. De cele mai multe ori, aceste inserturiscurte au un impact mai puternic decât inserturile de 12-15 secunde.Inserturile lungi: în anumite situaţii inserturile sunt mai lungi de 20 chiar 30 de secunde. Existădouă posibilităţi: difuzezi insertul integral şi contezi pe faptul că povestea este atât de interesantă,încât ascultătorul nu-şi va pierde atenţia: sau spargi insertul cu muzică pentru a-i da ascultătoruluitimp să respire.Scopul folosirii inserturilor: credibilitateaScrierea textuluiScriptul trebuie să respecte regulile de bază ale scriiturii de radio: fraze scurte, cuvinte simple,exprimare clară, concisă etc.O parte foarte importantă a scriptului este introducerea (atacul), care trebuie să capteze atenţiaascultătorului, să incite, să „vândă reportajul”. Prima frază trebuie să indice unghiul care va fiabordat în reportaj. Ea va conţine cele mai noi, mai puternice şi mai incitante elemente şi trebuiesă dea indicii asupra ambianţei, asupra analizei care va fi făcută sau dezvoltată în reportaj.Introducerea nu trebuie să vândă mai mult decât oferă reportajul. Prima frază este folosită pentru„pregătirea terenului”.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->