Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Educatia Noua

Educatia Noua

Ratings: (0)|Views: 200|Likes:
Published by Mitrache Carmen

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Mitrache Carmen on Jun 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/15/2012

pdf

text

original

 
EDUCATIA NOUA
Ideea unei educatii care sa puna in centru lpreocuparilor sale copilul cutrebuintele sale specific varstei a stat la baza unui current pedagogic influentatde progresele psihologiei si cunoscut sub numele de “Educatie noua”ai caruireprezentati de frunte au fost ,JOHN DEWEY(1859-1952),MARIAMONTESSORI(1870-1952),,EDOUARD CLAPAREDE(1873-1940),OVIDEDECROLY(1871-1932).Tezele fundamentale “educatiei noi”,se refereau la considerarea activitatiipractice ca fiind cea mai importanta sursa a cunoasterii pentru copil,laorientarea cu prioritate a procesului educative spre satisfacerea intereselor si atrebuintelor de cunoastere ale copilului,la necesitatea organizarii ,de catreeducatori unui mediu care sa stimuleze activitatea si interesele spontane decunoastere ale copilului.Ideile de democraie şi reforma social sunt în continu discutate în scrierile
ţ ă ă
 lui Dewey în domeniul educaiei.
ţ
Dewey face un caz puternic pentruimportana educaiei nu numai ca un loc de a dobândi cunoştine de coninut,
ţ ţ ţ ţ
 dar şi ca un loc pentru a înva cum s triasc.
ăţ ă ă ă
În ochii lui, în scopul deeducaie nu ar trebui s graviteaz în jurul achiziionarea unui pre-determinat
ţ ă ă ţ
 set de aptitudini, ci mai degrab realizarea de potentialul pe deplin şi
ă
 posibilitatea de a utiliza aceste abiliti pentru o mai mare bun.
ăţ
El observ c
ă ă
 "s-l pregteasc pentru viitoarea via înseamn s-i dea comanda de el
ă ă ă ţă ă ă
  însuşi; inseamna ca acest lucru s-l tren c el va avea şi gata de utilizare
ă ă
 complet a tuturor capacitilor sale".
ă ăţ
În plus fa de ai ajuta pe elevi valorifice
ţă
 pe deplin potenialul, Dewey merge mai departe s recunoasc faptul c
ţ ă ă ă
 educaia şi şcolarizare sunt instrumentale în crearea schimbarea social şi de
ţ ă
 reform.
ă
El observ c "educaia este o reglementare a procesului de vin
ă ă ţ
 pentru a partaja în cotiina social, şi c ajustarea a activitii individuale, pe
ţ ă ă ăţ
 1
 
baza acestei conştiine sociale este singura metod sigur de reconstrucie
ţ ă ă ţ
 sociala.Profesorul nu este în şcoal pentru a impune anumite idei sau de a forma
ă
 anumite obiceiuri la copil, dar este acolo ca un membru al comunitii pentru a
ăţ
 selecta influenele care va afecta copilul şi s îl asiste în mod corespunztor a
ţ ă ă
 rspunde la aceste influene.
ă ţ
Astfel, profesorul devine un partener în procesul de învare, orientarea pe
ăţ
 elevi s descopere sensul independent în domeniu.
ă
Aceast filozofie a devenit
ă
 o idee din ce în ce mai populare în cadrul programelor profesor de astzi
ă
 pregtitoare.
ă
Ideea influentarii cursului dezvoltarii copilului prin crearea unui mediueducative care sa raspda trebuintelor interioare,innascute care se manifestaspontan doar la anumite varste ale copilariei a fost sustinuta deE.CLAPAREDE(“Educatia functionala ” 1931)precum si Ovide Decroly.Primul aremeritul de a fi pus in discutie problema motivatiei invatarii si de a fi formulatprintre primii idea cultivarii motivatiei intriseci(elevul sa invete din dorinta de acunoaste,pentru a –si satiface curiozitatea )care sa inlocuiasca,treptatmotivatia extrinseca dominate in practica prescolara,Maria Montessori (1870-1952), cunoscut pedagog italian, reflectând şiexperimentând, a ajuns la concluzia c, pentru a fi activ, copilului trebuie s i
ă ă
 se creeze un mediu care s-i stimuleze procesul de autoeducaie, rolul
ă ţ
 educatorului fiind de a pregti mediul prielnic care s stimuleze autoeducaia.
ă ă ţ
 M. Montessori a fost adept a teoriei educaiei libere, sistemul pedagogic
ă ţ
 propus de ea diminuând rolul conductor al educatorului în procesul de
ă
  învmânt.
ăţă
"Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei, infunctie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiilesociale specifice fiecarui sistem educational. De exemplu, educatia ecologicasau educatia relativa la mediu, caic poate fi integrata la nivelul educatiei2
 
morale (in invatamantul general), educatiei intelectuale (in invatamantulliceal), educatiei tehnologice (in invatamantul profesional), ridica problemespecifice in anumite zone sau tari ale lumii, respectiv in cadrul diferitelorsisteme sociale si educationale.Metodologia valorificarii "noilor educatii" vizeaza toate dimensiunile(intelectuala, morala, tehnologica, estetica, fizica) si formele (formala,nonformala, informa-la) educatiei.Procesul declansat stimuleaza trecerea de la demersurile specifice laabordarile globale, interdisciplinare, care permit aprofundarea unor problemesociale care cer solutii concrete: pacea, democratia, justitia sociala,dezvoltarea, mediul, alimenta tia, sanatatea, protejarea copiilor si a tinerilor,promovarea invatamantului si a cercetarii stiintifice"Noile educatii" evolueaza in functie de procesarea realizata la nivelulobiectivelor propuse care dau si "denumirea" fiecarei structuri de continut,care poate fi proiectat ca modul sau disciplina de studiu conceput strategic inplan disciplinar, dar mai a-les in plan interdisciplinar si transdisciplinar.Educatia ecologica sau educatia relativa la mediu vizeaza formarea sicultivarea capacitatilor de rezolvare a problemelor declansate odata cuaplicarea tehnologiilor industriale si postindustriale la scara sociala, care auinregistrat numeroase efecte negative la nivelul naturii si al existentei umane.Educatia pentru schimbare si dezvoltare vizeaza formarea si cultivareacapacitatilor de adaptare rapida si responsabila a personalitatii umane laconditiile inovatiilor si ale reformelor sociale inregistrate in ultimele decenii alesecolului XX, in perspectiva secolului XX.Educatia pentru tehnologie si progres vizeaza formarea si cultivareaaptitudinilor generale si speciale si a atitudinilor afective, motivationale sicaracteriale, deschise in directia aplicarii sociale a cuceririlor stiintifice inconditii economice, politice si culturale specifice modelului societatiipostindustriale de tip informational.Educatia fata de mass-media vizeaza3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->