Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ROLUL MĂSURĂRII IN PSIHOLOGIE an I sem I (2)

ROLUL MĂSURĂRII IN PSIHOLOGIE an I sem I (2)

Ratings: (0)|Views: 17|Likes:
Published by Ciobu Stefan

More info:

Published by: Ciobu Stefan on Jun 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/14/2013

pdf

text

original

 
 
ROLUL MASURARII IN PSIHOLOGIE 
Măsurarea, proces complex care presupune respectarea unor reguli şi convenţii
asigurându-
i caracterul exact şi obiectiv, nu este numai o preocupare a ştiinţelor exacte, ciface parte din viaţa cotiană a omului, fiind întâlnită la diferite nivele şi
într-o varietate deforme. De la elementara clasificare a unor obiecte concrete în clase diferite, în baza unor
 proprietăţi comune pe care acestea le au la cuantificarea (bazată pe numeraţie) a obiectelor sau indivizilor şi la măsurarea cu mijloace tehnic
e devenite deja clasice a timpului,
temperaturii,distanţelor,greutatii,etc.
 
Măsurarea faptelor şi fenomenelor psihologice este un
aspect foarte important pentru fiecare
dintre noi. O persoană care aspiră la un anumit nivel sau la o anumită formă de educaţie poateavea nevoie să
-
şi cunoască cât mai obiectiv propriile capacităţi şi resurse.
La un mod mai
general, am putea spune că măsurarea este o etapă esenţială a cunoaşterii, dar, în acelaşi timp,şi un subproces al acesteia. Putem înţelege aspectele complexe, precum şi rolul procesului demăsurare în cunoaştere, numai dacă îl analizăm din perspectiva întregului proces de cercetareştiinţifică
 
Am spus deja că măsurarea presupune determinarea cantitativă a diferitelor fenomene sau faptedemne de a sta în atenţia ştiinţei. Operaţia de măsurare are un caracter de generalitate, deoarece estespecifică oricărei activităţi de cunoaştere. De altfel, în activitatea de cunoaştere, măsurarea îndeplineşteanumite funcţii..
constituie elementul principal de sudură dintre teorie şi cercetarea concretă.
 
Aceasta este o condiţie cerută încă din faza de început a construcţiei şi dezvoltării unui nou m
odelteoretic.
Una dintre aceste cerinţe se referea la
validitatea predictivă
 
(adesea numită, mai ales îndomeniul ştiinţelor neurocognitive, şi
validitate ecologică
): orice teorie sau model cognitiv trebuie săgenereze predicţii verosimile şi testabile despre comportamentul uman în situaţii naturale, cotidiene
.
Măsurarea permite condensarea informaţiei despre obiectul cercetat prin
utilizarea expresiilor matematice
. Măsurarea conferă observaţiilor pe care le face psihologul
o precizie care nu ar putea fi o
 bţinută prin alte mijloace, iar 
matematic
a oferă posibilitatea prezentării sintetice, precum şi a evaluării obiective şi logice a rezultatelor observaţiilor şimăsurărilor pe care le face psihologul. Însă, este important să reţinem că,
expresiilematematice
, deşi pot prezenta într 
-
o manieră condensată un ansamblu de date cantitativeobţinute în urma aplicării unei anumite metode de măsurare în cadrul căruia se pot observaanumite tendinţe sau relaţii cantitative, nu pot fi utilizate ca singurii indicatori a
i acestor
tendinţe sau relaţii
 
Ioan Radu
 
(1993) ne prezintă un exemplu foarte sugestiv în acest sens
1
. Autorul
vorbeşte despre mai multe
stereotipuri
 
care se activează în raţionamentele pe care uniicercetătorii din domeiul ştiinţelor psihosociale le fac,
în special în etapa de prelucrare
statistică a datelor rezultate dintr 
-
o investigaţie. Unul dintre aceste stereotipuri este cel alcorelaţiei liniare. După cum ştim, corelaţia desemnează legătura care poate exista întrevariaţiile a două sau mai multe variabile psihologice supuse cercetării.
 
Psihologii ştiu că oricestudiu corelaţional trebuie să înceapă prin a se verifica dacă relaţia postulată între cele douăvariabile care trebuiesc corelate este sau nu liniară. Când această relaţie este liniară, valoarea
1
 
 
 
ROLUL MASURARII IN PSIHOLOGIE 
coeficientului de corelaţie ar trebui să tindă către +1.00 (valoarea teoretică maximă a unuicoeficient de corelaţie), în cazul în care relaţia este directă sau –1.00 (valoarea teoreticăminimă a corelaţiei), în cazul în care relaţia este inversă.
 
. Însă, absenţa unei relaţii liniare nu
 îns
eamnă absenţa oricărei relaţii sistematice între variabilele studiate. Cercetările întreprinseîn domeniul psihologiei aptitudinilor, motivaţiei, precum şi cercetările moderne de psihologieindustrială au arătat, de exemplu, că între inteligenţă şi creativitate, aptitudini şi vârstă,stabilitatea ermoţională şi reuşita în activitatea profesională, nivelul de motivare al individuluişi performanţa într 
-
o anumită sarcină există relaţii sistematice neliniare
 
 În psihologie, este foarte importantă stabilirea diferenţelor interindividuale în ceea ce priveştegradul de dezvoltare a anumitor caracteristici sau diferenţele interindividuale în ceea ce priveşteprezenţa lor. Valoarea măsurării psihologice este dată de posibilitatea stabilirii, pe baza rezulta
telor
acesteia, a măsurii în care indivizii umani se diferenţiază între ei în ceea ce priveşte dezvoltarea unei
anumite aptitudini (verbale, expresive, de conducere, empatetice etc.)
 
Măsurarea, proces complexcare presupune respectarea unor reguli şi convenţii asigurându
-
i caracterul exact şi obiectiv,nu este numai o preocupare a ştiinţelor exacte, ci face parte din viaţa cotiană a omului, fiindîntâlnită la diferite nivele şi într 
-o varietate de forme. De la elementara clasificare a unorobiecte concrete
în clase diferite, în baza unor proprietăţi comune pe care acestea le au lacuantificarea (bazată pe numeraţie) a obiectelor sau indivizilor şi la măsurarea cu mijloacetehnice devenite deja clasice a timpului, temperaturii, distanţelor, greutăţii etcMăsur 
area,
 proces complex care presupune respectarea unor reguli şi convenţii asigurându
-i caracterul
exact şi obiectiv, nu este numai o preocupare a ştiinţelor exacte, ci face parte din viaţa cotianăa omului, fiind întâlnită la diferite nivele şi într 
-o varietate de forme. De la elementara
clasificare a unor obiecte concrete în clase diferite, în baza unor proprietăţi comune pe careacestea le au la cuantificarea (bazată pe numeraţie) a obiectelor sau indivizilor şi la măsurarea
cu mijloace tehnice devenite de
 ja clasice a timpului, temperaturii, distanţelor, greutăţii etc
 
Măsurarea este indispensabilă în formularea legilor şi efectuarea predicţiilor
specifice domeniului psihosocial
. După cum se ştie,
predicţia
 
ocupă un loc important încercetarea ştiinţifică.
Referindu-
se la valoarea predictivă a rezultatelor obţinute prin aplicarea
testelor psihologice, A
. Anastasi
 
2
 
arată că termenul
 predicţie
poate fi utilizat într-un sens larg
(cu referire la predicţia oricărui comportament, nivel de dezvoltare a unei carac
teristici sauproces/fenomen psihologic sau social care se poate face pe baza scorurilor la teste specifice)sau într-
un sens mai restrâns (predicţia, de exemplu, a performanţelor care vor fi obţinute
peste un anumit timp, cunoscându-se scorurile la un tes
t de aptitudini sau perfomanţe).
 
Realizarea predicţiilor presupune cunoaşterea naturii intime a fenomenelor (proceselor) sautrăsăturilor supuse cercetării, pătrunderea în mecanismele legităţii care le guvernează
Oricepunct de vedere teoretic sau orice mo
del explicativ este valid în măsura în care este confirmatde datele realităţii
 
În domeniul psihologic, se pune problema validităţii predictive a instrumentelor demăsurare – 
 
aşa cum este, mai ales, cazul testelor de selecţie profesională. Rezultatele unui
test
de capacităţi profesionale sunt utilizate pentru a se stabili predicţii cu privire la randamentul
2
vezi A. Anastasi,
Psychological Testing
, Macmillan Publishing Company, Inc., New York, 1976, p.140
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->