Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Subiecte Cu Raspunsuri !!!

Subiecte Cu Raspunsuri !!!

Ratings: (0)|Views: 25 |Likes:
Published by Elena-Dana Oprea

More info:

Published by: Elena-Dana Oprea on Jun 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2012

pdf

text

original

 
1.Inflamatia – definitie, agenti etiologici, etape de desfasurare, clasificareacelulelor proinflamatorii
Inflamaţia este o reacţie tisulară de apărare locală cu participarea întregului organism; această reacţie arecaracter nespecific şi este constituită din ansamblul de modificări vasculare, celulare şi umorale care au ca scop asanareaşi vindecarea leziunilor tisulare produse de diferiţi agenţi agresogeni (leziunile pot fi la nivelul celulelor proprii, matriceicelulare sau la nivelul endoteliului vascular).Procesul inflamator limitează, intr-o prima etapa, efectele lezionale ale agentului agresor. În etapa secundăcontribuie la refacerea structurilor lezate. Procesul inflamator nu este un proces generator de leziuni tisulare(cu o excepţie– nu sunt considerate reacţiile de inflamare generate de procese imune patologice);Inflamaţia este perfect adaptată cantitativ şi calitativ în raport cu intensitatea şi întinderea leziunilor tisulare;Agenţii etiologici ai inflamaţiei sunt:
A.
Agenţi infecţioşi (septici): bacterii, virusuri, ricketsii, fungi, paraziţi.
B.
Agenţi neinfecţioşi:
Mecanici (traumatici);
Termici (arsuri, energia electrică, energia radiantă);
Chimici:
Exogeni: substanţe de natură acidă sau bazică;
Endogeni: sărurile biliare care vin în contact cu alt ţesut decât cel de origine, cum ar fi peritoneul, produco inflamaţie foarte gravă.Aspectul histopatologic al leziunii inflamatorii:
În centrul focarului
celule necrozate;
La periferie
celulele prezintă importante alterări metabolice şi ale aspectului microscopic;Etapele reacţiei inflamatorii:
A.
Etapa vasculară este reprezentată de un aflux puternic de celule proinflamatorii (PMN, monocite, eozinofile) la nivelulperetelui vascular din aria inflamată. Acest aflux se desfăşoară sub acţiunea unor mediatori solubili formaţi şi eliberaţidin focarul inflamator. Efectele acestor mediatori se pot împărţii în:
Efecte vasculare: vasodilataţie; creşterea permeabilităţii capilarelor; modificări funcţionale la nivelul celulelorendoteliale (stimulează expresia unor receptori);
efecte chemotatctoare de leucocite şi activarea metabolică a acestora.
B.
Etapa celulară cuprinde activarea metabolică completă a celulelor proinflamatorii chemoatrase şi migrarea lor prinperetele vascular până în centrul focarului inflamator unde îşi exercită funcţiile:
Fagocitoză;
Citotoxicitatea oxigen dependentă.
C.
Etapa de reparaţie tisulară , cuprinde următoarele sub-etape:
a)
Fibroplazia
refacerea structurii matricei extracelulare;
b)
Angiogeneza
refacerea structurilor vasculare;
c)
Remodelarea tisulară locală (etapa cicatricială).Clasificarea celulelor proinflamatorii
A.
Celule proinflamatorii profesionale: PMN, monocite, macrofage, eozinofile; acestea au câteva caracteristici comune: -Au capacitate de fagocitoză şi citotoxicitate; - Nu sunt celule perfect autonome; funcţiile lor depind de participareaunor celule cu rol accesor: celule endoteliale, trombocite, mastocite, bazofile.
B.
Celule profesionale care intervin în reparaţia tisulară:
Fibroblaşti
produc colagen
refac matricea extracelulară;
Celule endoteliale
iniţiază angiogeneza;
Celulele epiteliale
refac stratul epitelial al mucoaselor acolo unde acesta este lezat;Funcţiile acestor celule depind de activitatea celulelor proinflamatorii
refacerea tisulară depinde de calitatea reacţieiproinflamatorii.
2.Aderarea reversibila la endoteliul vascular a celulelor profesionaleproinflamatorii; rolul selectinelor
Aderarea leucocitara la endoteliul vascular are urmatoarele etape: a) aderarea reversibila; b)aderarea ireversibila; c) pe cale de diapedeza.
Aderarea reversibila
. Se stabilesc contacte mobile si permanente, laxe, intre leucocitele marginalesi endoteliul vascular (rolling leucocitar). Aceste contacte sunt mediate receptorial prin selectine. Fenomenul
1
 
de rolling este un proces pasiv (determinat de forta fluxului sangvin). Acest fenomen are loc in totorganismul in conditii fiziologice. Rolul acestui fenomen este de a permite activarea metabolica aleucocitelor aderate prin diferiti mediatori solubili (inclusiv citokine) eliberati din tesuturi; de asemenea,asigura o supraveghere continua a tuturor tesuturilor pentru depistarea unui eventual focar inflamator.Aderarea reversibila este mediata de selectine.
Selectinele
– lipoproteine transmembranare care în segmentul extracelular conţin trei domenii: un domeniulecitinic, un domeniu EGF-like şi un domeniu alcătuit din mici secvenţe repetitive de aminoacizi.Lecitine sunt receptori ce recunosc structuri glucidice; domeniul lecitinic al leucocitelor recunoaşte structuriglucidice din glicoproteinele care pot fi:
intens glicozilate;
intens sializate;
au conţinut ridicat de creonină şi serină;Aceste glicoproteine se numesc si sialomucine; reprezinta contraliganzii selectinelor.Exemple de receptori:
Selectina L
(aflată pe leucocite ) şi contraligandul său GLICAM
1
(moleculă de adeziune, glicozilată) –legătură specifică pentru procesul de Rolling. Atât selectina L cât şi GLICAM
1
sunt molecule constitutivede pe leucocite şi endotelii.
Selectina E
– se află pe celulele endoteliale dar nu în mod constitutiv; exprimarea sa este indusă deanumiţi factori puternic reprezentaţi în focarul inflamator: TNF, hipoxie locală, Ag bacteriene;contraliganzii ei sunt reprezentaţi de glicoproteine sializate care se află în mod constitutiv pe leucocite:
oligozaharid Lewis;
ESL (ligand pentru selectina E );
N-ALG (N-acetil lactozamina glicozilată).
Selectina P
este prezentă pe plachete dar şi pe celulele endoteliale; exprimarea acestei molecule seface datorită unor mediatori eliberaţi în focarul inflamator: trombină, histamină, bradikinină. Aceastămoleculă este un receptor de apărare, de alarmă. Contraligandul său este reprezentat de PSGL (ligandgranular pentru selectina P).
3.Rolul integrinelor la reactia inflamatorie
Aderarea leucocitara la endoteliul vascular are urmatoarele etape: a) aderarea reversibila; b)aderarea ireversibila; c) pe cale de diapedeza.Aderarea ireversibila se realizeaza prin integrine (leucocitare) si ICAM (endoteliali).
Integrinele
sunt glicoproteine heterodimerice formate dintr-un lanţ
α
şi un lanţ
β
; deoarece lanţul
β
este mai constant decât
α
, acesta este folosit drept criteriu de clasificare al integrinelor a.î. vom aveaintegrine
β
1
,
β
2
şi
β
3
; mai importante pentru reacţia inflamatorie sunt
β
1
şi
β
2
.
Integrinele
β
2
sunt receptori leucocitari prin care leucocitele angajează legături heterotipice (cu celule dealt tip):
β
2
+
α
2
a = LFA
1
(Ag asociat funcţiei leucocitare);
β
2
+
α
2
b = CR
3
– receptor pentru complement;
β
2
+
α
2
c = CR
4
– receptor pentru complement;
Integrinele
β
1
intervin în migrarea leucocitului până în centrul focarului inflamator. Ex.:
VLA
4
– este situat pe membrana pseudopodului şi recunoaşte secvenţe de 3-4 aminoacizi(Arg-Gli-Asp sau Arg-Gli-Asp-Ser);Rolurile integrinelor:
Adeziune intercelulara
Captarea si fagocitoza unor particule
Locomotia (chemokinezia) leucocitelor
4.Mecanismul general de activare a celulelor profesionale proinflamatorii lanivelul focarului inflamator
Leucocitele aderate sunt activate metabolic sub acţiunea unor mediatori (factori chemoatractanti)reprezentaţi de:
2
 
Componente ale complementului;
Diferite oligozaharide sau glicoproteine bacteriene;
Leukine şi citokine;
Proteine denaturate;Pe suprafaţa leucocitelor există în mod constitutiv receptori pentru aceşti factori; receptorii au în domeniileextracelulare situsuri combinative pentru factorii chemotactici; tot în segmentul extracitoplasmatic receptoriivin în contact cu un mesager secund: proteina G care se activează
activarea PLC
activarea căii PIP
2
 
DAG + IP
3
.DAG:
Fosforilează alte enzime celulare, activându-le;
Stimulează protooncogene responsabile de producţia de citokine;
Activează NADPH – oxidaza cu rol în iniţierea producţiei de radicali liberi de O
2
.IP
3
– mobilizează Ca
2+
din depozite
creşte concentraţia intracelulară de Ca
2+
se activează miozin-light-chain-kinaza (MLCK)
se activează profilina care este responsabilă de polimerizarea moleculelor de actină
gel de actină ce stă la baza formării pseudopodelor.
MLCK activează contractilitatea actino-miozinică a leucocitului, determinând migrarea acestuia până încentrul focarului inflamator.
În concluzie, activarea leucocitară determină:
Stimularea chimokineziei;
Stimularea fagocitozei;
Stimularea citotoxicitatii O
2
dependentă.
5.
Mecanismul emiterii pseudopodelor celulelor profesionale proinflamatorii si fenomenele asociate
Deplasarea directionata a celulelor fagocitare spre centrul focarului imflamator include doua procesesimultane: emiterea de pseudopode si activarea contractilitatii actino-miozinice a citoscheletului celuleifagocitare.Emiterea de pseudopode – are la baza polimerizarea moleculelor de actina solubila (globulara, subforma unui gel de actina) sub forma filamentoasa. Formarea gelului de actina are loc la nivelul unei zonesubmembranare unde concentratia de proteine creste foarte mult ( datorita polimerizarii ) si deci crestereapresiunii coloid-osmotice, gelul de actina imbinandu-se cu apa, isi creste volumul si exercita o fprta pesuprafata membranei, rezultand un pseudopod. Formarea gelului de actina este controlata de inhibitori sistimulatori ca:
-
Profilina
– proteina bazica (20.000 kd), localizata pe fata interna a membranei; poate lega,transporta si ceda monomerii de actina din citoplasma pina la nivelul situsurilor membranei depolimeri; are activitate ciclica ( este activa cand celulele fagocitare se activeaza ); activareaprofilinei se face tot pe calea PL-C.
-
Gelsolina
– proteina bazica (20.000 kd), localizata citoplasmatic; are activitate opusa fata deprofilina (se opune formarii filamentelor de actina, dar favorizeaza si depolimerizarea filamentelorde activa deja formate); are activitate ciclica inversa fata de profilina (cand celulela fagocitara eactivata, gelsolina este inhibata; cand celula fagocitara este in repaus, lipsa de activare a PL-Cpermite activarea gelsolinei).
-
 Actin
-
binding-protein (ABP)
– este localizata submembranar; se comporta ca punte nodala undese insera toate directiile filamentelor de actina formate (gelul ia aspectul unei reteletridimensionale).Emiterea de pseudopode se asociaza cu:-repozitionarea receptorilor membranari ai fagocitelor pentru substantele chemoatractante. Candcelula fagocitara vine in contact cu substantele chemoatractante si incepe sa se activeze,receptorii se concentreaza in zona membranei care vine in contact direct cu substantelechemoatractante. Concentratia receptorilor sub forma unei calote se numeste capping. Princapping, celula fagocitara poate sesiza concentratii foarte mici de substante chemoatractante.Prin stimularea receptorilor concentrati intr-o anumita arie membranara se transmit prinsegmentul transmembranar al acestor receptori o modificare conformationala pina la PL-C aflata
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->