Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Referat spiritualitate

Referat spiritualitate

Ratings: (0)|Views: 82 |Likes:
Published by Tamas Antonio

More info:

Published by: Tamas Antonio on Jun 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/01/2013

pdf

text

original

 
 
Sf 
ântul Iustin Martirul şi Filosoful
 
Referat la SpiritualitateProfesor: Dr. Bârzu Vasile
Student: Tămaş Vasile Antonie
 
 
Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful
 
Viaţa
 Sf. Justin s-a nascut la inceputul sec. II, din parinti pagani, probabil de originelatina, in localitatea Flavia-Neapolis, vechiul Sichem, astazi Nablus. Tatal se
numea Priscus, iar bunicul sau Bacchius. Părinţii săi erau păgâni şi este puţin probabil fi avut vreo rudă creştină în familie. Lucru acesta este clar şi datorită peregrinării filosofice de care a avut nevoie pentru a cunoaşte legea creştină. Dinfericire, părinţii i
-
au oferit o educaţie destul de bună, ajutându
-
l
-
şi descopere
propriile tal
ente şi să fie un căutător al adevărului. Învăţăturile primite nu l
-au
mulţumit prea mult, deoarece se refereau probabil doar la informaţii fără preamultă aplicaţie spirituală concretă, ori Sfântul Iustin era, înainte de toate, o persoană analitică, determinată caute numai esenţialul. De aceea a decis sosise momentul să descopere care este, de fapt, sensul vieţii.
 
Filosoful pelerine şi convertirea la creştinism
 
Cea mai cunoscută lucrare a sa este Dialogul cu iudeul Trifon, un dialog imaginar 
 între un
evreu şi un creştin, în care Iustin relatează felul în care s
-a convertit la
creştinism. În Dialogul cu iudeul Trifon, Sfântul Iustin ne mărturiseşte lungul său periplu dominat de dorinţa cunoaşterii lui Dumnezeu. Căutându
-
l pe Dumnezeu şimai ales simţind nevoia de a se salva, a încercat să se apropie întâi de un stoic.Acesta însă nu credea el însuşi în existenţa unui Dumnezeu, ceea ce lui Iustin i s
-a
 părut o nebunie. A mers apoi la un Peripatetic, adică un urmaş al lui Aristotel, care
i-ar fi solicitat onorariu. L-
a părăsit pentru un pitagorician, care însă îi amânacăutarea mântuirii cu teorii matematice ale armoniei, cu astronomie şi geometrie,motiv pentru care, simţind că mântuirea este înaintea acestora şi nu condiţionată de
ele, a mers mai departe
, întâlnind un platonician. Acesta a fost în sfârşit pe potrivacăutărilor sale: încuviinţarea că există lucrurile incorporale, aspiraţia spre
contemplarea Ideilor, l-
au făcut pe Iustin să creadă în scurt timp că a dat pesteînţelepciune şi să aştepte viziunea lui Dumnezeu, însuşi ţelul filosofiei platonice.
 
Înţelegând că a găsit filosofia adevărată, s
-
a retras la malul mării spre a medita.Aici a întâlnit un bătrân care, fiind creştin şi căzând de acord, până la un punct, cufilosofia platonică în termenii căreia Iustin îi vorbise, l
-a întrebat ce crede despre
 
suflet. Sufletul pre-
există trupului şi transmigrează, fiind etern şi trecând dintr 
-uncorp într-
altul, ar fi spus Iustin, în deplin acord cu Platon. Dacă greşeşte, este pedepsit şi se încarnează î
ntr-
o fiinţă inferioară, de exemplu o fiară. Dar, fiarăfiind, neavând deci ştiinţă că a fost pedepsit, cum se mai poate sufletul salva? – 
l-ar
fi întrebat bătrânul. „Atunci nici ele nu folosesc nimic de pe urma pedepsei, dupăcâte se pare. Ba, aş putea spune chiar că nici măcar nu sunt pedepsite, de vreme ceele nu pricep această pedeapsă” . Şi iarăşi, bun fiind, dându
-i-
se ca recompensăvederea Formelor, de ce mai este apoi aruncat din nou în trup, unde uită tot ce avăzut? „Ce folos au sufletele care Îl văd, sau cu ce se deosebeşte sufletul care
-Lvede, de acela care nu-
L vede, dacă nu
-
şi aduce aminte nici măcar de faptul că l
-a
văzut?”
 
Bătrânul îi spune că sufletul nu este nemuritor prin natura sa, ci pentru că primeşte nemurirea conform voinţei lui Dumnezeu, trăind atâta timp cât vreaCreatorul. Eternitatea sufletului este deci rezultatul voinţei lui Dumnezeu. Astfel sevădeşte şi bunătatea divină, mai degrabă decât în scenariul platonician. Acesta estemomentul în care lui Iustin „i se aprinde o flacără în suflet” şi, după propriamărturisire, se simte cuprins de iubire pentru Profeţi şi pentru prietenii lui Hristos.
 
Întrebat de unde îşi trage înţelepciunea, bătrânul a răspuns că de la profeţii evrei,ale căror profeţii au fost împlinite de Creştinism. După această discuţie nu l
-a mai
întâlnit niciodată. „Iar mie mi s
-
a aprins deodată un foc în suflet şi m
-a cuprins o
mare dragoste de profeţi, ca şi de bărbaţii aceia care au fost prietenii lui Hristos. Şi,
gândindu-
mă la cuvintele lui, găseam că aceasta este singura filosofie sigură şiaducătoare de folos. În felul acesta şi pentru aceasta sunt filosof“ . Convertirea eraîncheiată
 
Iustin va rămâne încredinţat şi va scrie în Prima apologie că ceea ce este adevăratîn filosofia greacă provine de la Moise şi de la profeţi, considerând că cei care autrăit o viaţă raţională, în acord cu logos
-
ul, au trăit creştineşte, chiar dacă nu au fostconştienţi de aceasta, deci chiar dacă au trăit înainte de Hristos.
 Martiriul
Sfântul Iustin a plecat după momentul convertirii la Efes, unde a avut loc dialogulsău cu iudeul Tryfon, relatat în scrierea omonimă. Apoi, se îndreaptă spre Roma,unde va deschide prima şcoală filosofică în care se va preda credinţa creştină.Rezonanţa unui astfel de loc nu se lasă mult timp aşteptată şi ucenicii încep săapară, dar se nasc acum şi primele conflicte. Un filosof cinic, Crescens, devine cel

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->