Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Cap 3 manualul inginerului textilist

Cap 3 manualul inginerului textilist

Ratings: (0)|Views: 344 |Likes:
Published by Ana Stoian

More info:

Published by: Ana Stoian on Jun 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

 
VIII.3
COLORAN
Ţ
I
VIII.3.1.Considera
ţ
ii generale
VIII.3.1.1. Culoarea compu
ş
ilor organici
Senza
ţ
ia de culoare este transpunerea pe creier a r 
ă
spunsului retinei la excitareaacesteia cu radia
ţ
ii luminoase, care reprezint
ă
radia
ţ
iile electromagnetice cuprinse între380–750nm.În cazul în care un corp absoarbe toate radia
ţ
iile din aceast
ă
regiune, el va ap
ă
reaochiului ca având culoarea neagr 
ă
. Dac
ă
îns
ă
corpul este transparent fa
ţă
de aceste radia
ţ
ii,el va ap
ă
rea incolor.Culoarea alb
ă
poate fi dat
ă
fie prin reflexia tuturor radia
ţ
iilor spectrului vizibil, fie prin absorb
ţ
ia a dou
ă
radia
ţ
ii complementare (care prin suprapunere substractiv
ă
dausenza
ţ
ia de alb).Substan
ţ
ele colorate se caracterizeaz
ă
prin însu
ş
irea de a absorbi selectiv uneleradia
ţ
ii ale spectrului vizibil, culoarea perceput
ă
fiind dat
ă
de radia
ţ
ia complementar 
ă
celeiabsorbite.Capacitatea coloran
ţ
ilor de a absorbi selectiv lumina a fost explicat
ă
prin mai multeteorii. Cercet
ă
rile mai vechi referitoare la aceast
ă
problem
ă
s-au limitat, în majoritatea lor,la simple observa
ţ
ii, care au îns
ă
meritul de a fi condus la stabilirea unor corela
ţ
ii empiriceîntre culoare
ş
i constitu
ţ
ia chimic
ă
a coloran
ţ
ilor.Graebe
ş
i Liebermann au observat c
ă
mul
ţ
i compu
ş
i colora
ţ
i sunt decolora
ţ
i prinreducere, fapt ce i-a condus la asocierea culorii cu nesaturarea moleculei. Otto Witt aextins aceast
ă
teorie, subliniind c
ă
, la to
ţ
i compu
ş
ii organici, culoarea este asociat
ă
cu prezen
ţ
a anumitor grup
ă
ri de atomi, pe care le-a denumit cromofori: grup
ă
rile nitro (NO
2
),nitrozo (NO), azo (–N=N–), carbonil (= C=O)
ş
i care, legate la un sistem nesaturat C=C,constituie sistemul cromogen. Colorantul propriu-zis con
ţ
ine
ş
i un alt tip de grup
ă
ri:grup
ă
rile amino (NH
2
), monoalchilamino (NHR), dialchilamino (NR 
2
), hidroxi (OH),hidroxialchil (OR), auxocromii, care determin
ă
o închidere a culorii cromogenului (efect batocrom)
ş
i îi confer 
ă
în acela
ş
i timp însu
ş
iri tinctoriale. Efectul opus – deplasareaabsorb
ţ
iei spre lungimi de und
ă
mai mici, este cunoscut sub denumirea de efect hipsocrom.
 
1580
 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – TEHNOLOGIE CHIMIC 
 Ă 
TEXTIL
 Ă 
 Armstrong
ş
i Nietzki au ar 
ă
tat c
ă
majoritatea coloran
ţ
ilor poate fi reprezentat
ă
într-oform
ă
chinonic
ă
 
ş
i au sugerat c
ă
acest tip de structur 
ă
d
ă
na
ş
tere la culoare, f 
ă
ă
a explicaîns
ă
fenomenul.Baeyer 
ş
i Willstatter au presupus c
ă
oscila
ţ
iile unei structuri chinoide între dou
ă
 nuclee benzenice dau na
ş
tere la culoare. Teoriile men
ţ
ionate, împreun
ă
cu multe altele,sugereaz
ă
ideea unei mi
ş
c
ă
ri electronice, dar numai dezvoltarea mecanicii ondulatorii a permis elaborarea unei teorii mai cuprinz
ă
toare
ş
i detaliate a culorii, pe baza nivelurilor deenergie molecular 
ă
. Moleculele, ca
ş
i atomii exist
ă
în diferite st
ă
ri energetice
ş
i, prinabsorb
ţ
ie selectiv
ă
de energie, acestea trec din starea fundamental
ă
în stare excitat
ă
.Revenirea lor la starea fundamental
ă
implic
ă
cedarea energiei luminoase absorbite penumeroase c
ă
i, cum ar fi: termic
ă
, fotochimic
ă
, fluorescent
ă
, fosforescent
ă
etc., func
ţ
ie destructura chimic
ă
a produsului respectiv.Orice metod
ă
care urm
ă
re
ş
te s
ă
precizeze culoarea unui compus organic trebuie s
ă
 descrie deci energetic molecula, atât în starea fundamental
ă
cât
ş
i în cea excitat
ă
.În metoda leg
ă
turilor de valen
ţă
se porne
ş
te de la premiza c
ă
o molecul
ă
organic
ă
 care con
ţ
ine duble leg
ă
turi poate fi reprezentat
ă
prin mai multe structuri limit
ă
(ca rezultatal redistribuirii electronilor), respectiv prin st
ă
ri electronice extreme, neatinse de moleculeîn stare fundamental
ă
, dar posibile la moleculele excitate. Prin suprapunerea structurilor limit
ă
, fiecare cu ponderea ei specific
ă
, se poate ob
ţ
ine o reprezentare calitativ
ă
corect
ă
areparti
ţ
iei electronilor în molecula real
ă
.Metoda orbitalilor moleculari consider 
ă
c
ă
electronii
π
specifici dublelor leg
ă
turi,datorit
ă
mobilit
ăţ
ii lor, formeaz
ă
prin interp
ă
trunderea orbitalilor atomici un orbital hibridcu energie joas
ă
, a c
ă
rei energie este mai mic
ă
decât suma energiei celor doi orbitaliatomici, deci molecula este mai stabil
ă
. Cu cât sistemul conjugat este mai lung, gradul desuprapunere a orbitalilor atomici va fi mai mare, iar diferen
ţ
a de energie,
 E 
, mai mic
ă
.Metoda electronului liber ofer 
ă
o aproximare oarecum mai simpl
ă
, restrângândcalculele asupra sistemului de electroni
π
conjuga
ţ
i, considera
ţ
i ca fiind determinan
ţ
i pentru culoarea compu
ş
ilor organici (coloran
ţ
ilor). Admi
ţ
ând c
ă
electronii sunt liberi s
ă
sedeplaseze în cadrului sistemului conjugat, Kuhn a ar 
ă
tat c
ă
lungimea de und
ă
a maximului primei benzi de absorb
ţ
ie (
λ
1
) poate fi calculat
ă
cu ajutorul expresiei:
)1(8
21
+=
nhmcL
λ 
 unde:
m
este masa unui electron;c – viteza luminii;
 L
– lungimea lan
ţ
ului conjugat;
h
– constanta lui Planck;
n
– num
ă
rul de electroni
π
.Calculele prin aceast
ă
metod
ă
au ar 
ă
tat o bun
ă
concordan
ţă
cu valorile observate pentru mul
ţ
i coloran
ţ
i cianinici
ş
i trifenilmetanici.
VIII.3.1.2. Influen
ţ
a elementelor constitutive ale coloran
ţ
ilorasupra culorii
Culoarea
ş
i însu
ş
irile tinctoriale ale coloran
ţ
ilor pot fi influen
ţ
ate de anumiteelemente constitutive din structura acestora, cum ar fi: dublele leg
ă
turi conjugate, grup
ă
rilesubstituente, configura
ţ
ia steric
ă
.
 
Coloran
 ţ 
i
1581Prin cre
ş
terea num
ă
rului de duble leg
ă
turi conjugate, energia de excitare amoleculei de colorant scade, iar spectrul de absorb
ţ
ie se deplaseaz
ă
batocrom (de exemplustructurile chimice ale coloran
ţ
ilor urm
ă
tori):Galben PortocaliuSubstituen
ţ
ii care ac
ţ
ioneaz
ă
numai prin efectul lor inductiv (grupele alchil) producun efect slab batocrom. Influen
ţă
mult mai puternic
ă
asupra absorb
ţ
iei luminii o ausubstituen
ţ
ii care produc deplas
ă
ri de electroni prin efecte –E sau +E. În cazulsubstituen
ţ
ilor cu efecte de conjugare –E, deplasarea
ş
i intensificarea benzilor de absorb
ţ
iese datoreaz
ă
deplas
ă
rii electronilor 
π
, ai sistemului polienic sau aromatic, înspresubstituent. Activitatea batocrom
ă
a substituen
ţ
ilor electronoacceptori cre
ş
te în ordinea:Substituen
ţ
ii cu efect de conjugare +E (donori de electroni) pot determina oînchidere a culorii, ac
ţ
iunea lor batocrom
ă
crescând în ordinea: –OH < –OCH
3
< –NH
2
< –N(CH
3
)
2
< –NHC
6
H
5
 Prin introducerea în structura unui colorant, la un cap
ă
t al sistemului conjugat, aunei grup
ă
ri electronodonoare, iar la cel
ă
lalt cap
ă
t, a unei grup
ă
ri deficitare în electroni,cele dou
ă
grup
ă
ri pot interac
ţ
iona prin intermediul cromoforului, culoarea închizându-sefa
ţă
de sistemul de baz
ă
, de exemplu:Galben-portocaliu Ro
ş
uSub influen
ţ
a
 p
H-lui mediului, substituen
ţ
ii electronodonori
ş
i electronoacceptori se pot ioniza, c
ă
 p
ă
tând astfel o sarcin
ă
efectiv
ă
continu
ă
, ceea ce poate determina un efect bato sau hipsocrom, în func
ţ
ie de natura grup
ă
rii implicate. Astfel, gruparea NH
2
se poateioniza în mediul acid prin adi
ţ
ia protonului la electronii neparticipan
ţ
i ai atomului de azot, blocarea acestora având ca efect dispari
ţ
ia conjug
ă
rii
ş
i o deplasare hipsocrom
ă
:

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->