Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
30Activity
P. 1
Criminologie Generala

Criminologie Generala

Ratings: (0)|Views: 1,995|Likes:
Published by Agache Stefan

More info:

Published by: Agache Stefan on Jun 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2015

pdf

text

original

 
Cuprins
CAPITOLUL I ...............................................................................................................................................................2EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ ...........................................................................................................21.1. Originile criminologiei .........................................................................................................................................21.2. Incursiune istorică ................................................................................................................................................31.3. Criminologia românească ....................................................................................................................................51.4. Criminologia – Noţiune, obiect, scop, funcţii ......................................................................................................61.4.1. Obiectul criminologiei ..................................................................................................................................61.5. Caracterul pluridisciplinar al criminologiei .......................................................................................................11CAPITOLUL 2 ............................................................................................................................................................14METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ÎN CRIMINOLOGIE ..............................................................................142.1. Metodele cercetării criminologice .....................................................................................................................142.2. Tehnici de cercetare criminologică ....................................................................................................................16CAPITOLUL 3 .............................................................................................................................................................20PRINCIPALELE ORIENTĂRI, TEORII ŞI CURENTE ÎN CRIMINOLOGIE .........................................................203.1. Orientarea biologică. .........................................................................................................................................203.2. Orientarea psihologică .......................................................................................................................................223.2.1. Consideraţii generale ..................................................................................................................................223.2.2. Teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud ...................................................................................................253.3. Orientarea sociologică .......................................................................................................................................32CAPITOLUL 4 ............................................................................................................................................................36CAUZALITATEA ÎN CRIMINOLOGIE ....................................................................................................................364.1. Cauzele fenomenului social al criminalităţii .....................................................................................................364.1.1. Factorii criminogeni ....................................................................................................................................364.2. Cauzele crimei ca act individual .......................................................................................................................414.2.1. Definirea noţiunilor de infracţiune şi infractor...........................................................................................414.2.2. Personalitatea infractorului .........................................................................................................................434.3. Situaţia preinfracţională .....................................................................................................................................634.3.1. Influenţa mediului social în formarea personalităţii ...................................................................................634.3.2. Victima şi victimizarea ...............................................................................................................................654.4. Mecanismul trecerii la act ..................................................................................................................................704.4.1. Teoriile trecerii la act Modele particulare ...................................................................................................70
 
CAPITOLUL IEVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ
1.1. Originile criminologiei 
Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în Italia,de către un medic; ulterior, profesori de drept şi magistraţi, s-au preocupat în mod special deanalizele sociologice, psihologico-morfologice ale criminalităţii în consonanţă cu descoperirile juridice
1
.Chiar dacă această disciplină nu există decât de aproape un secol, crima şi criminalul aususcitat întotdeauna interesul, încă de la apariţia umanităţii
2
.Prin excelenţă o ştiinţă legată de nevoile practicii, de aplicarea cât mai rapidă a soluţiilor  propuse de cercetarea ştiinţifică în activitatea concretă de realizare a politicii penale, criminologiaeste chemată să studieze fenomenul infracţional, aşa cum acesta se manifestă în condiţiile uneianumite societăţi, într-o etapă istorică determinată.Dotată cu o mare finalitate, criminologia se înfăţişează ca "o armă redutabilă de prevenireşi combatere a faptelor antisociale"
3
.Pentru a dobândi asemenea valenţe, criminologia românească trebuie să-şi croiască undrum propriu, determinat de evoluţia şi specificitatea fenomenului infracţional din ţara noastră.Oricât de interesante ar fi unele din concluziile pe care ştiinţa criminologiei le oferă pe planmondial în prezent, este absolut necesar ca acestea să fie verificate în condiţiile specifice dedezvoltare ale ţării noastre. Desprinderea legităţilor şi sensurilor fenomenului infracţional, atendinţelor şi devenirilor sale presupune permanenta lui observare, descriere şi explicare,reclamând totodată o examinare aprofundată a corelaţiilor sale cu alte fenomene sociale.Într-adevăr, delimitarea obiectului criminologiei, despărţirea ei de alte discipline care autangenţă cu fenomenul criminalităţii (dreptul penal, medicină legală, criminalistica) a fost urmatăde un proces de integrare a criminologiei în ansamblul disciplinelor care studiaomul şicomportamentul acestuia în mediul social.Criminologia se înscrie astfel în cadrul unui proces profund la care am asistat pe planmondial în ultimele decenii, şi anume acela "de dialectizare a ştiinţei contemporane prinîntrepătrunderea şi integrarea diferitelor discipline, prin folosirea metodelor unora de către altele"
4
.Astfel, aplicarea în criminologie a unor metode de cercetare ce au fost elaborate în vederearealizării altor scopuri decât acelea ale explicării fenomenului infracţional şi interferenţa ce se produce între metodele proprii ştiinţelor sociale şi metode specifice unor alte domenii de cercetare(matematică, medicină, biologie) au drept consecinţă un anume "dualism", după cum se exprimaR.M. Stănoiu, pentru a evidenţia coexistenţa în cadrul aceleiaşi discipline a criminologiei, unor metode diferite de studiu a căror geneză este revendicată de discipline ştiinţifice foarte diverse şi la prima vedere fără legătură. Folosirea unor metode din alte ramuri ale ştiinţei în studiulfenomenului infracţional face ca acestea dobândească, în procesul aplicării lor concrete,trăsături, particularităţi deosebite, în funcţie de obiectul cercetat.
"Dacă există metode comune peansamblul ştiinţelor sociale -
arăta Albert Brimo -,
nimeni nu poate nega că fiecare ştiinţă socialăutilizează în mod specific aceste metode conform propriului său obiect " 
5
.
Criminologia, regina fără regat, cum o denumea Thorsten Sellin
6
 în 1938, şi-a schimbatsubstanţial statutul în ultimul sfert de veac.
1
Lygia Negrier-Dormont, Criminologie, Editions Litec, Paris, 1992, p.1.
2
Idem, op.cit., p.19.
3
Rodica M.Stănoiu, metode şi tehnici de cercetare în criminology, Edituea Academiei, Bucureşti, 1981, p.13.
4
Rodica M.Stănoiu, op.cit., p.12.
5
A.Brimo, Les methods des sciences socials, paris, Editura Montehrestien, 1972, p.75.
6
T.Sellin, Culture conflict and crime social science, Research Council, NY 1938, p.2.2
 
1.2. Incursiune istorică
Criminalitatea, ca fenomen social, a apărut odacu structurarea primelor forme deorganizare socială. Anterior acestui fapt istoric nu se poate afirma existenţa criminalităţii, deoarece„acolo unde nu există morală şi norme nu există crime".Deşi criminalitatea nu a fost studiată în mod ştiinţific decât relativ recent (în ultimele douăsecole), numeroase izvoare prezente pe întreaga perioadă a evoluţiei umanităţii relevă interesul pentru acest fenomen.Data apariţiei criminologiei ca ştiinţă, ca şi în cazul altor discipline sociale, nu poate fi precizată cu exactitate. Majoritatea istoricilor criminologiei îl consideră pe medicul militar italianCesare Lombroso (1835-1909) drept întemeietorul acestei ştiinţe, recunoscând totodată meritele precursorilor săi, un exemplu elocvent fiind Cesare Baccaria (1738-1794), prin importanţa lucrăriisale
"Dei delitti e dellepene " 
(Despre infracţiuni şi pedepse) apărută în anul 1764. Influenţat delucrările filozofilor iluminişti Montesquieu (1689-1755) şi J.J. Rousseau (1712-1778), Beccaria aatacat virulent şi pertinent tirania şi arbitrariul care dominau justiţia italiană din acel timp, pledândîmpotriva dreptului "divin" (inchizitorial) şi în favoarea dreptului "natural", în virtutea căruia toţioamenii să fie egali în faţă legii
1
.Interesul său privind raportarea pedepsei la pericolul social alfaptei şi la vinovăţia făptuitorului, precum şi opiniile referitoare la prevenirea criminalităţiiconstituie idei esenţiale ale şcolii clasice de drept penal, cât şi importante puncte de plecare încriminologie.Contemporan cu Beccaria, englezul Jeremy Bentham a dezvoltat problematica penalogiei,făcând o serie de propuneri de reformarea sistemului de legi şi pedepse, ce a avut un impact socialreal, fiind însuşite de structurile britanice, judiciare şi de putere
2
.Abordarea filozofico-umanistă a fenomenului infracţional a fost completată cu încercareade a introduce ca metodă de studiu delincventa într-un sistem de cercetări experimentale. Laaceasta au contribuit antropologi şi medici de penitenciare. Franz Joseph Gali (1758-1828), culucrarea sa
"Les Fonctions du cerveau ",
este considerat întemeietorul antropologiei judiciare. Totîn acest sens se înscriu şi cercetările medicului scoţian Thompson, care a publicat în
"Journal of  Mental Science" 
(1870) observaţiile sale asupra a peste 5.000 de deţinuţi, iar englezul Nicolson a publicat studiile referitoare la viaţa publică a infractorilor.Aceste lucrări, majoritatea având caracter experimental şi trand cu preponderenţă problemele psihiatriei judiciare, au stat la baza lucrării lui Lombroso. Acesta, într-un efortintegrator, folosind şi propriile sale cercetări, a publicat în anul 1876 lucrarea
"L'uomodelinquente" 
(Omul delincvent). Susţinând că ar fi găsit imaginea-model a infractorului, acestafiind o fiinţă predestinată să comită delicte datorită unor stigmate fizice şi psihice înnăscute. Operasa a avut un asemenea impact asupra lumii ştiinţifice de la sfârşitul secolului al XIX-lea, încâtLombroso a fost supranumit părintele "criminologiei antropologice"
3
.Un alt nume important de care se leagă naşterea criminologiei ştiinţifice este acela al luiEnrico Ferri (1856-1929), care în lucrarea sa
"Sociologia criminale " 
(1881) a analizat rolulfactorilor sociali în geneza criminalităţii, motiv pentru care a fost considerat întemeietorul"criminologiei sociologice".Triada italiaa criminologiei de la sfârşitul secolului al XIX-lea este încheiată demagistratul Raffaelo Garofalo (1851-1934), a rui lucrare-fundamentaeste intitulată
"Criminologia
(Napoli, 1885). Încernd deşeasgreutăţile cu care se confruncriminologia datorită dependenţei sale faţă de ştiinţa dreptului penal, el a creat o teorie a"criminalităţii naturale", independenţa în spaţiu şi timp, fapt care 1-a expus unor critici vehemente,mai ales din partea sociologilor francezi
4
.Menţionăm că, deşi denumirea de "criminologie" este asociată numelui lui Garofalo,datorită titlului celebru al operei sale, folosirea în premieră a acestui cuvânt se pare că aparţine
1
Gh.Nistoreanu, C.Păun, Criminologie, Editura Europa Nova, Bucureşti, p.8.
2
Bentham J., A fragment on Government, An introduction in the Principle of Morals and Legislation, Omaha,1983, p.93.
3
J.Pinatel în P.Bouzat et J.Pinatel, Traite de droit penal et de criminologie, Tome III, Criminologie, Paris, p.61.
4
Gh.Nistoreanu, C.Păun, op.cit., p.9.3

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
UltimulTrac added this note
Buna ziua! Am nevoie de numele autorului acestui document, de sursa, pentru a putea trece in bibliografia lucrarii de licenta. Va multumesc!
Tasica Aurora liked this
1 hundred reads
Alexandra Banu liked this
Daniela Davidic liked this
Alina liked this
Lavinia liked this
Mihaela Daniel liked this
DyDa Dyda liked this
CRISTINA liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->