Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Metoda Focus-Grup

Metoda Focus-Grup

Ratings: (0)|Views: 923|Likes:
Published by Eso Trip's

More info:

Published by: Eso Trip's on Jun 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2014

pdf

text

original

 
 Metoda "Focus-grup"
Această tehnică de cercetare este foarte cunoscută şi larg utilizată în domeniul cercetării publicitare ori relaţioniste sub numele de
focus-group.
 
Utilizarea acestei tehnici prezintă avantajul că eliminătentaţia deducerii atitudinilor colective din agregarea statistică a unor opinii
individuale, servind fie ca o cale de
aprofundare a unor analize de explorare a realităţii sociale
 ,
fie ca o modalitate de construire a ipotezei de lucru.
Utilizările posibile ale anchetei prin interviuri pot fi multiple, dar în esenţă ele vizează:
-
 
explorarea şi pregătirea unei anchete prin chestionar;
-
 
analiza unei probleme şi constituirea sursei principale de informaţii;
-
completarea unei anchete s
au restituirea în contextul lor a rezultatelor obţinute în
 prealabil princhestionare sau din alte surse documentare.
În locul cuantificării statistico
-
matematice a părerilor exprimate de subiecţii anchetei,
ancheta de tip
focus group
 
 pune în situaţie interactivă efectivă emitenţii de opinii, antrenându
-i în dezbatere semi-
structurată pe baza unui ghid de interviu
(guide line).
 
Accentul principal al cercetării se deplasează, în cazulunor astfel de anchete, dinspre „număr" (cantitate)
spre
„judecăţi de valoare" (modalitate, calitate). Este mai puţin important de ştiut
 
câţi spun ceea ce
spun,
fiind infinit mai relevant
ceea ce ei spun
 
(subiecţii de focus
group), respectiv
cum spun ceea ce spun.
Or, din acest punct de vedere, sociologul a
re obligaţia să caute
permanent în
„faptul individual", mize şi semnificaţii colective, respectiv să restituie mizelor colective bogata
lor
dimensiune subiectivă.
În acest sens, dezbaterile realizate în sesiunile de
focus group
sunt dificil de administrat, moderatorul
făcând de fiecare dată eforturi deosebite pentru a menţine sub control desfăşurarea
acesteia. Când este vorba de
 persoane care nu se cunosc între ele, recrutate după criterii speciale de selecţie pentru a participa la sesiune,neavând o pregătire şcolară unitară etc., respectarea
unui set de reguli metodologice se impune de la sine:
-
intervenţia moderatorului să nu depăşească 20% din durata totală a
anchetei;-
moderatorul nu trebuie să
-
 şi impună propriile idei sau propriul punct de
vedere în detrimentul celor 
exprimate de subiecţii de anchetă;
-
moderatorul trebuie să dovedească tact, răbdare şi comprehensivitate faţă de toate opiniileexprimate, neavând voie să le influenţeze în vreun fel pe ale celorlalţi;
-
moderatorul trebuie să aibă grijă să nu dezechilibreze dialogul liber dintre participanţi, astfel încât unii să monopolizeze discuţiile, iar alţii să nu aibă nici o posibilitate de a interveni
(timiditate,
inhibiţie)
;-
moderatorul trebuie să
 
evite situaţiile în care apar tăceri stânjenitoare ori cele care inducuniformitatea răspunsurilor 
 
Totodată, sesiunle de
focus group
 
nu se realizează oriunde, oricând şi oricum. Institutele şi agenţiile de publicitate amenajează în acest scop spaţii speciale, în care subiecţii se simtă
confortabil pentru a se
concentra mai bine asupra tematicii anchetei. Atunci cînd subiectul vorbeşte, el nu ne furnizează un discursdeja constituit, ci îl construieşte în însuşi procesul vorbirii: transformarea experienţ
ei sale cognitive, trecînd dela registrul procedural
 
(a şti să facă)
la registrul declarativ
 
(a şti să spună)
. Prin această transformare, subiectulse expune în dublu sens: atât faţă de el însuşi, dar şi faţă de moderatorul sesiunii. El poate avea o tendinţă de
recul,
atât în faţa noutăţii propriilor sale afirmaţii, cît şi în faţa unor eventuale excese de sinceritate care
dau nota
lipsei de bună cuviinţă la adresa celorlalţi. După caz, anumite configuraţii ale aşezării subiecţilor în spaţiul dedesfăşurare
a sesiunii de focus-
group facilitează mai mult sau mai puţin producerea discursului, reproducând anumite situaţii sociale curente:
-
 
raport de seducţie
-
 
conversaţia cu un prieten
-
cerere de consiliere
-
protejarea
 propriei persoane faţă de un superior 
 
-
 
interogatoriu în faţa unui evaluator, etc.
Cu alte cuvinte,
obiectivarea
 
cunoaşterii specifice a subiecţilor de focus se produce atât în privinţa perceperii propriei personalităţi, dar şi a propriilor lor opinii.
 
Schimbul de păreri şi
puncte de vedere, respectiv confruntarea celor
 proprii cu ale celorlalţi într 
-un cadru special
amenajat, îi determină pe participanţii la anchetă să "
traducă trăitul în
reflectat"
, prin
conştientizarea simultană a atitudinilor şi valorilor personale şi a celor de grup.
9
 
Această
 împrejurarecontribuie la
 
regionalizarea reprezentărilor,
 
în sensul că poate deveni deplasat,
inoportun, jenant ori chiar ridicul faptul
de a vorbi despre practici intime din viaţa personală sau
de cuplu într-u
n asemenea cadru. Este o formă de abuz în caresimbolistica intimităţii se exhibă în faţa unor persoane necunoscute, în general, şi a moderatorului, în mod special. Astfel
de
situaţii justifică rezistenţa subiecţilor de a răspunde adecvat şi complet întrebărilor din ghidul de
 focus group
,
manifestând o preocupare specială de a nu
-
şi pierde "faţa/imaginea". Este, cu alte cuvinte, o formă de exprimare unei stăride refulare psihică în condiţii de agresiune simbolică la
adresa
Eului individual
.Din aceste mot
ive, asigurarea unei reuşite depline a unei anchete prin intermediul
metodei focus group
, presupune respectarea câtorva condiţii minimale:
1.
 
desfăşurarea sesiunii la o oră convenabilă,
 
fiind contraindicate momentele în care subiecţii selectaţi pot fi obosiţi (după
terminarea programului de lucru, înaintea servirii mesei etc.)2.
 
numărul participanţilor selectaţi să nu depăşească.8
-10 persoane;
3.
 
 spaţiul de desfăşurare să fie agreabil, convivial şi dialogic;
4.
 
calitatea invitaţilor 
 
la sesiunea de focus să fie apropiată,
 
 pentru a nu da naştere la efecte
inhibante;5.
 
orice sesiune să fie precedată de conversaţii preparatorii,
 
realizate între participanţi cu scopul familiarizării unora cuceilalţi, cu moderatorul şi tema supusă dezbaterii;
6.
 
 ghidul de focus group să nu depăşească 7 
-10 itemi
de cercetare (convertibili în tot atâtea
întrebări consistente);
7.
 
timpul acordat fiecărui subiect pentru a
-
 şi expune
 
 părerea să nu depăşească 2 minute,
dând
astfel posibilitatea şi altor  participanţi de a interveni.
8.
 
 subiecţilor li se precizeze/reamintească încă de la început faptul "părerile lor sunt foarte importante pentru
cercetare",
prin stimularea sentime
ntului de încredere şi stimă reciprocă; de regulă se face apel la dorinţa subiectului de a povesti, iar discursul prezintă o organizare, în principal cronologică;
9.
 
moderatorul să dovedească flexibilitate şi spontaneitate pentru a nu rata eventualele pis
te de
dezbatere neprevăzute în
ghidul de focus ori care pot bulversa mersul anchetei;
10.
 
 particularitatea temei impune structura şi calitatea subiecţilor de anchetă,
 
aceştia fiind pe cât posibil diferiţi ca statusşi roluri sociale
;
Din acest punct de v
edere, tehnica sesiunilor de focus group presupune o problemă deatitudine ce necesită o programare a strategiilor şi tacticilor vizate. Principial, însă, parametrii situaţiei de interviu trebuie
 
respecte o exigenţă metodologică importantă, respectiv aceea de a ordona contextul cercetării pe trei paliere ierarhice
distincte:
a) mediul material şi social;b) cadrul "contractual" al comunicării; c) intervenţiile celui careintervievează;
Respectarea acestor cerinţe metodologice face ca sesiunea de
focus group
 
să fie definită în
mod simultan ca
raport social,
ca
 
 situaţie de interlocuţiune
ori ca
protocol de cercetare.
Sub acest aspect, ea presupune
existenţa unei
strategii
(planificarea si
tuaţiei), a unei
intrigi
 
(temă,
obiective, nod dramatic), a unei
scene
(timp, loc,
situaţie problematică definită) şi a unei
distribuţii
(regizor, scenarist, actori).
O variantă interesantă şi, de altfel, frecvent folosită în cercetările relaţioniste ori
publicitare, este organizareasesiunilor de
focus group
cu
 
experţi.
 
În literatura de specialitate, această variantă mai este cunoscută şi ca
tehnica Delphy
 sau a
grupurilor nominale.
 
Prin comparaţie cu versiunile "clasice" ale interviurilor de grup, această tehnică are dreptfinalitate principală
rezolvarea unei probleme, respectiv
 
 găsirea soluţiei
 
la aceasta ca urmare a confruntării opiniilor 
unor

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Bogdan Vasile liked this
Veronica Vaida liked this
Cristina Criss liked this
danaileanaiancu liked this
annyflor7248 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->