Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
jugastru, salcam

jugastru, salcam

Ratings: (0)|Views: 141 |Likes:
Published by Winnetou178

More info:

Published by: Winnetou178 on Jun 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2012

pdf

text

original

 
Acer campestre-Jugastru
Arbore de talie mai redusă decît celelalte două specii, jugastrul nu depăete, decît rareori, 14-15 m înălime.
ș ș ț
 Tulpinile sunt adeseori strîmbe i noduroase, ritidomul,
ș
 format de timpuriu, gros, friabil, cu crăpături fine,neregulate, de culoare cenuie-gălbuie, presărat cu pete
ș
 mărunte, albicioase, după care se poate recunoate cu
ș
 uurină. Lemnul, fin, omogen,
ș ț
greu, dur i foarte trainic,
ș
 se lucrează bine. Din cauza dimensiunilor reduse i a
ș
 defectelor de cretere, nu poate fi folosit decît pentru
ș
 obiecte mărunte, în strungărie, rotărie .a. Este un foarte
ș
  bun combustibil.Are coroana foarte deasă, cu lujerii subiri, la început
ț
  pubesceni, apoi glabresceni,
ț ț
gălbui-bruni; cei de doi ani sau mai bătrîni prevăzui cu
ț
 muchii sau aripi longitudinale, de plută, ca i la ulmul de
ș
 mp. Mugurii ovoizi albicioi ciliai, mici, apropiai de
ș ț ț
 lujeri, au cicatrici unite sub un unghi obtuz. Frunzele de 6-9cm lungime, palmat-lobate, cu 3-5 lobi ce au caracterevariabile, de regulă obtuzi i rotunjii pe margini obtuz-
ș ț
lobulai, sinuai sau intregi; peiolul este relativ scurt, de
ț ț ț
 2-4 cm i conine suc ptos.
ș ț
Florile, galbene-verzui, grupate în inflorescene
ț
 corimbiforme multiflore, erecte, ca i la arar, apar însă
ș ț
 mai tîrziu, odată cu frunzele. Fructele sunt disamare cunucula turtii aripi aezate în prelungire sau puin
ș ș ț
 întoarse spre peduncul. Lăstărete mai bine decît paltinii i,
ș ș
 în plus, are i capacitate de drajonare. Creterea se
ș ș
 încetinete devreme, iar longevitatea este redusă (pînă la
ș
 100 ani).
 
La noi, jugastrul este reprezentat prin doua subspecii
: A.c.eucampestre
H a y., cu frunze pentalobate i
ș
 
 A.c.marsicum
(Guss) H a y., cu frunze trilobate, lobi întregisau slab sinuai.
ț
Specie europeană i asiatică, jugastrul, în comparaie
ș ț
 cu paltinul, se extinde mai mult spre nord-vest, ajungînd pînă în Anglia i sudul Scandinaviei. Spre nord i nord-
ș ș
vest, ajungînd mult mai puin det ararul, depăind însă
ț ț ș
  paltinul spre sud, în inuturile meditereneene. În ara
ț ț
 noastră este specie comună în păduri de amestec, la cîmpie(începînd din silvostepă) i deal. Subspecia A.c.
ș
 eucampestre apare mai mult frecvent decît subspecia A.c.marsicum.În comparaie cu paltinii,
ț
manifestă pretenii mai mari
ț
 faă de ldură, dar, în schimb, se înmulete i cu soluri
ț ț ș ș
 mai puin fertile, cum ar fi cele relativ uscate i compacte,
ț ș
 din cerete sau stejărete pufoase. Suportă într-o anumitămăsură solurile sărăturoase i are o rezistenă relativ
ș ț
 ridicată la umbrire. Jugastrul este un foarte valorosînsoitor al stejarilor în leauri, apreciat pentru însuirile
ț ș ș
 sale silviculturale de stimulator al creterii i al algajului
ș ș
 speciilor principale, de protector i ameliorator al solului.
ș
Robinia pseudacacia L.-Salcâm
Arbore de mărimea I, în condiii staionale favorabile
ț ț
 atinge înălimea de pană la 25-30 (35) m i grosimea de
ț ș
 80-100 cm. Pe soluri nisipoase profunde, rădăcina sedezvoltă puternic în adâncime, ajungând cu pivotal pînă la1-2 m sau chiar mai jos; în acelai timp, se ramifică mult
ș
 lateral intinzându-se la mari distante de trunchi (circa 20m).
 
 
Tulpina, în masiv strâns, se remarcă prin rectitudine i
ș
 elagaj pe mari lungimi; în păduri rărite i la exemplare
ș
 izolate devine adeseori strâmbă, înfurcită i noduroasă.
ș
 Scoara, de timpuriu cu un ritidom foarte gros, adânc
ț
  brăzdat longitudinal, care la maturitate reprezintă pană la20% din volumul total i contine o cantitate mare de
ș
 substane minerale.
ț
Lemnul, cu alburn îngust, alb-gălbui i duramen larg,
ș
  brun-verzui, greu, dur, elastic este foarte durabil. Găsete
ș
 utilizări numeroase, pentru stâlpi de telegraf, pari de gard i
ș
 de mină, araci de vie, cozi de unelte, spie de roi, doage,
ț ț
 construcii, cherestea, traverse .a. Contează de asemenea,
ț ș
 ca un excelent combustibil. Poate fi folosit i în tâmplărie,
ș
 la parchete .a. Dar, în industria prelucrătoare importana
ș ț
 sa rămâne relativ redusă, întrucât prin uscare crapă uor; nu
ș
 este apreciat in strungărie.Coroana, largă, rară, foarte luminoasă, acoperă extrem deslab solul. Lujerii sunt muchiai, bruni-rocai sau
ț ș ț
 măslinii, glabri, spinoi. Spinii rigizi provenii din
ș ț
 modificarea stipelelor, aezai câte doi, simetric de o parte
ș ț
 i de alta a cicatricei frunzei, durează mai muli ani.
ș ț
 Mugurii alterni, foarte mici, stau câte 3-4, ascuni în
ș
 cicatricea frunzei.
 
Frunzele, imparipenat-compuse, cu 7-19 foliole, sunt scurt peiolate, eliptice sau ovate, de 2,5-4,5 cm lungime,
ț
 subiri, glabre, la vârf rotunjite, emarginate, mucronate, pe
ț
 margini intregi.Înfloreste relativ tîrziu, prin mai-iunie, formândinflorescene(raceme) bogate, pendente, de 10-25 cm
ț
 lungime. Florile, papilionacee, albe, rareori deschis rozee,sunt foarte puternic i plăcut mirositoare, melifere, cu pată
ș
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->