Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Calatoria Inimii_2

Calatoria Inimii_2

Ratings: (0)|Views: 126|Likes:
Published by vadumitru

More info:

Published by: vadumitru on Jun 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2013

pdf

text

original

 
Articles from Calatoria Inimii
Iubeste ceea ce este. Byron Katie
2010-12-06 14:12:33 agnis
Katie Byron a trăit ceea ce se numeşte o Revelaţie. A putut arunca o priviredincolo de cortina care ne acoperă adevărata, marea Realitate. După ce a trăit întunecimea depresiei şi abăut până la fund cupa disperării, într-o bună dimineaţă ea s-a trezit într-o stare de bucurie deplină şi şi-adat seama că suferinţa ei a luat sfârşit. Libertatea acelei Revelaţii nu a mai părăsit-o niciodată. Aceastăcarte, Iubeste ceea ce este, cuprinde întregul conţinut al acelei Revelaţii trăite în mod direct. Katie Byron împărtăşeşte cu noi toţi, într-un fel simplu şi de o superbă claritate, calea pe care ea parcurs-o de la întuneric spre lumină.„Nuproblema ne provoacă suferinţă, ci gândurile noastre legate de problemă”, spune Katie Byron. Contrar credinţei înrădăcinate, tentativa de a renunţa la un gând dureros nu funcţionează niciodată; în schimb,odată ce am parcurs Lucrarea – cum numeşte ea procesul interior al clarificării – gândul este acela carerenunţă la noi. Ajunşi în acel punct, putem iubi cu adevărat realitatea, exact aşa cum este ea. Lucrareaeste pur şi simplu o serie de patru întrebări fundamentale care, aplicate unei probleme anume, îţi permitsă vezi ceea ce te tulbură într-o lumină complet diferită. Tu este acela. Tu esti singura ta speranţă,deoarece noi nu ne vom schimba până nu o faci tu. Treaba noastra e să te agresam cât de tare putem cutot ce te înfurie, te supără, te dezgustă, până când vei înţelege. Atât de mult te iubim, fie că suntem sau nuconştienţi de asta. Întreaga lume se referă la tine. Şi nu va fi pace în lume până când nu găseşti pacea întine, în clipa asta, spune Byron Katie.Mii de oameni au trecut până acum prin Lucrare alături de Katie Byron. Mii de probleme umane, de larelaţii la cele mai profunde frici, au fost lăsate în urmă, iar situaţii care păreau imposibile şi-au găsitrezolvarea. Pacea şi limpezimea minţii survin de fiecare dată, implacabil, la finalul procesului descoperitde Katie Byron. E greu de imaginat cineva care să nu beneficieze de pe urma lecturii acestei cărţi care nepune la îndemână un instrument uluitor de simplu şi eficace pentru transformarea interioară. „Aceastăcarte reprezintă cheia. Foloseşte-o” spunea Eckhart Tolle, autor ul Puterii Prezentului, despre Iubeşteceea ce este.
Fiica mea, dependenta ei si dependenta mea
Când fiica mea Roxann avea şaisprezece ani, bea foarte mult şi se droga. Aceasta începuse înainte ca
 
eu descopăr întrebările în anul 1986, însă eueram atât de deprimată, încât pur şi simplu nu conştientizam. Totuşi, după ce am descoperit în mine celepatru întrebări, am început că observ acţiunile ei, ca şi gândurile mele în legătură cu ele.Obişnuia să plece în fiecare seară în noul ei Camaro roşu. Dacă o întrebam unde se duce, îmi arunca oprivire furioasă şi trântea uşa în urma ei. Era o privire pe care o înţelegeam bine. Eu o învăţasem să măvadă astfel. Eu însămi avusesem acea privire mulţi ani de zile.Cu ajutorul procesului de interogare, am învăţat să devin foarte tăcută în preajma ei, în preajma tuturor. Am învăţat cum ascult. Adesea stăteam trează şi o aşteptam până târziu, în noapte, pentru simplulprivilegiu de-a o vedea – doar pentru acest privilegiu. Ştiam că bea, şi mai ştiam că nu pot face nimic înprivinţa asta. Gândurile care îmi încolţeau în minte erau gânduri precum: „Probabil că bea şi se suie lavolan; probabil o să moară într-un accident de maşină şi nu am să o mai văd niciodată. Sunt mama ei, eui-am cumpărat maşina, eu sunt răspunzătoare. Ar trebui să îi iau maşina (însă nu era a mea; i-o dădusemei, era a ei), o să conducă în stare de ebrietate şi o să omoare pe cineva, o să intre într-o altă maşină sauo să intre într-un stâlp şi o să moară şi ea, şi cei ce se află cu ea în maşină”. Pe măsură ce apărea,fiecare gând era întâmpinat de interogarea negândită, fără cuvinte. Iar interogarea mă trezea din nou larealitate. Iată ce era adevărat: femeie stând pe scaun, aşteptându-şi fiica iubită. Într-o seară, după ce fusese plecată tot sfârşitul de săptămână, Roxann a intrat pe uşă cu o privire îndurerată pe chip şi, mi s-a părut mie, cu garda jos. M-a văzut stând acolo, s-a aruncat pur şi simplu înbraţele mele şi mi-a spus: „Mamă, nu mai pot face asta. Te rog, ajută-mă. Indiferent ce ar fi chestia astape care o oferi oamenilor care vin la noi acasă, vreau şi eu.” Aşa că am început să parcurgem Lucrarea,iar ea s-a alăturat Alcoolicilor Anonimi. Aceea a fost ultima dată când a mai băut alcool şi s-a drogat.După aceea, oricând avea o problemă, nu mai aveanevoie de alcool sau de droguri, şi nici de mine. Punea pur şi simplu problema pe hârtie, enunţa cele patru întrebări şi căuta reversurile.
 
 Atunci când este pace în interiorul nostru, este pace şi în afara noastră. Cel mai mare dar este să deţii uninstrument care te ajută să vezi dincolo de iluzia suferinţei. Mă bucur enorm că toţi copiii mei au ales săprofite de el. În următorul dialog o vei cunoaşte pe Charlotte, o femeie copleşită de gândurile legate de dependenţa dedroguri a fiicei sale. Pe măsură ce citeşti, gândeşte-te de ce ai putea fi
tu
dependent. Poate că nu estevorba despre droguri sau ţigări. Poate că eşti dependent de aprecierile celorlalţi, de atenţie sau de a arătacă ai tot timpul dreptate. În cele din urmă, se poate să descoperi că este dureros să cauţi
orice
în afara ta.
Charlotte: Mi-e teamă de dependenţa de droguri a fiice mele, pentru că o ucide.Katie:
Poţi fi sută la sută sigură că este adevărat? Şi nu spun că nu este. Este doar o întrebare.„Dependenţa ei de droguri o ucide” – poţi fi sută la sută sigură că este adevărat?
Charlotte:
Nu.
Katie:
Cum reacţionezi când gândeşti că „dependenţa ei de droguri o ucide”?
Charlotte:
Devin foarte furioasă.
Katie:
Şi ei ce îi spui? Ce faci?
Charlotte:
O judec şi o îndepărtez. Mi-e frică de ea. Nu o vreau prin preajmă.
Katie:
Cum ai fi tu, în prezenţa fiicei tale, fără gândul „Dependenţa ei de droguri o ucide”?
Charlotte:
 Aş fi mai relaxată, aş fi mai mult eu însămi, nu aş mai fi atât de rea cu ea, nu aş mai reacţionatot timpul.
Katie:
Când acest Proces m-a descoperit, fiica mea era, în cuvintele ei, „o alcoolică şi o drogată”. Iar  întrebările erau vii în mine. „Dependenţa ei o ucide” –pot fi sută la sută sigură că este adevărat? Nu. Şi cum aş fi eu în lipsa acestei poveşti? Aş fi sută la sutăalături de ea, aş iubi-o din toată inima, atât timp cât este în viaţă. Poate că moare mâine după osupradoză, însă acum este în braţele mele. Cum te porţi cu ea când gândeşti „Dependenţa ei de droguri oucide”?
Charlotte:
Nu vreau s-o văd. Nu o vreau prin preajmă.
Katie:
 Asta este frică, şi frica este ceea ce simţim când ne agăţăm de coşmar. „Dependenţa de droguri o

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->