Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
_Jung. Tipurile Psihologice

_Jung. Tipurile Psihologice

Ratings: (0)|Views: 5|Likes:
Published by Maria Natalia Cata

More info:

Published by: Maria Natalia Cata on Jun 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2014

pdf

text

original

 
CARL GUSTAV JUNG (1875-1961), psiholog şi psihiatruelveian.
ţ
Nscut la Keliwil (cantonul Thurgau), a fcut
ă ă
 studii de medicin general şi psihiatrie la Basel, a fost
ă ă
 profesor la Facultatea de Medicin din Zurich şi medic-
ă
şef la clinica psihiatric universitar Burgholzli. S-a
ă ă
 consacrat îns precumpnitor psihoterapiei clinice
ă ă
şi,concomitent, cercetrii experimentale şi teoretice. în
ă
 1904 întemeiaz la Zurich un laborator de
ă
 psihopatologie experimental,
ă
valorificind observaii
ţ
 personale şi descoperiri în domeniul asociaiilor verbale
ţ
 normale şi patologice, al demenei precoce şi al com
ţ
-plexelor, între 1907 şi 1912 colaboreaz intens cu
ă
 Freud, atras în special de cercetrile acestuia legate de
ă
 isterie şi de vise. Ruptura cu Freud, provocat mai cu
ă
 seam de rigiditatea concepiei aces
ă ţ
tuia, înseamn
ă
 pentru Jung angajarea ferm pe un drum propriu. Ea îl
ă
 va duce la elaborarea unui sistem autonom de gîndire,axat pe reintroducerea
 spiritului
ca dimensiunefundamental a fiinei
ă ţ
şi pe un ansamblu de conceptenoi, deduse în temeiul unei îndelungate şi vasteexperiene clinice.
ţ
Inconştient colectiv, arhetip,individuale, anima, animus, umbr, persona
ă
etc. aulrgit cîmpul cunoaşterii şi au revoluionat disciplina,
ă ţ
 orientînd-o ctre o înele
ă ţ
gere infinit mai nuanat şi
ţ ă
 mai aproape de totalitate a psihicului uman. între 1921şi 1938 întreprinde cltorii de studii în Africa
ă ă
denord, în lumea arab, la indienii pueblo din Arizona, în
ă
 Kenya, Uganda şi India. în 1935 este ales preşedinte alproaspt înteme
ă
iat
ei „Societi elveiene pentru
ăţ ţ
 psihologie şi domeniile conexe". în 1944 i se creeaz
ă
 la Basel o catedr de „psihologie medical",
ă ă
 în 1948se înfiineaz la Zurich Institutul C. G. Jung, iar în 1958,
ţ ă
 inspirat de cercetrile sale, „Societatea internaional
ă ă ţ ă
 de psihologie analitic". Ultimii ani de via şi-i petrece
ă ţă
 la Bollingen, ling Zurich, locuind în faimosul turn,
ă
 unde îşi redacteaz şi parial îşi dicteaz memoriile.
ă ţ ă
C. G. JUNG
TIPURIPSIHOLOGICE
 Traducere din german
ă
 de VIORICA NIŞCOV
Opera sa imens va rmîne un monument al secolului prin influ
ă ă
-ena exercitat. Din ea se cuvin menionate cel puin:
ţ ă ţ ţ
Ober die Psychologie der Dementia praecox
(1907),
Wandlungen und Sym-bole der Libido
(1912),
 Psychologische Typen
(1921),
 Psychologie und Eniehung 
(1926),
 Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewufiten
(1928),
 Psychologie und  Religion
(1940),
Ober die Psychologie des Unbewufiten
(1943),
 Psychologie und  Alchimie
(1944),
 Die Psychologie der Ubertragung 
(1946),
Symbolik desGeistes
(1948),
 Antwort auf Hiob
(1952),
Synchronizitt als ein Prinzip
ă
 akausaler Zusammenhnge
ă
(1952),
Von den Wurzeln des Bewufitseins
(1954),
Gegenwart und Zukunfi
(1957),
 Ein mo-derner Mythus
(1957). Lacîteva luni dup
ă
moartea lui îi apar memoriile,
 Erinnerungen, Traume,Gedanken,
consemnate şi editate de Aniela Jaffe.
HUMANITAS
 
Editura Humanitas foloseştecalculatoare
ZENITHO
DATA SYSTEMS&UJ
oferite de
INTRODUCERE
Bull
CopertaIOANA DRAGOMIRESCUMARDAREC. G. JUNG
 PSYCHOLOGISCHE TYPEN 
Walter-VerlagOlten und Freiburg imBreisgau
Ediia
ţ
 a noua,revizuit
ă
© Walter-Verlag AG, Olten, 1971
©HUMANITAS, 1997, pentru prezentaversiune româneasc
ă
ISBN 973-28-0662-1
Platon şi Aristotel! Ei nu sînt doar cele dou
ă
 sisteme, ci şi tipurile a dou naturi umane
ă
 diferite ce se opun, mai mult sau maipuin vrjm, sub toate hainele, din
ţ ă
 timpuri imemoriale. Tot lungul EvuluiMediu, mai cu seam, şi pîn astzi, ele s-
ă ă ă
au luptat astfel, iar aceast lupt este
ă ă
 principalul coninut al isto
ţ
riei Bisericiicreştine. Se vorbeşte mereu de Platon şi deAristotel, chiar dac sub alte nume.
ă
 Naturile exaltate, mistice, platonicedezvluie din abisurile sufletelor lor ideile
ă
 creştine şi simbolurile corespunztoare.
ă
 Naturile practice, ordonatoare, aristoteliceconstruiesc din aceste idei şi simboluri unsistem solid, o dogmatic şi un cult.
ă
 Biserica îmbreaz in cele din
ăţ ă
urm
ă
 ambele naturi, din care unii se ascund decele mai multe ori in rindul clerului, iarceilali in viaa monahal, continuind
ţ ţ ă
s se
ă
 rzboiasc îns neîntrerupt.
ă ă ă
H. Heine,
 Deutschland,
I.
1.
 în cursul practicii medicale cu bolnaviide nervi ni-a izbit înc de mult faptul c, pe ling
ă ă ă
 numeroase diferene individuale
ţ
de psihologie uman, exist şi
ă ă
deosebiritipice,
şi anume m-auizbit mai întîi
dou tipuri,
ă
 pe care le-amnumit tipul
introvertit 
şi, respectiv,
extravertit.
2.
Examinînd cursul vieii oamenilor,
ţ
 observm c destinele
ă ă
unora sînt mai degrab determinate de
ă
 obiectele intereselor lor, în vreme ce ale altora, mai degrab de
ă
 fiina lor luntric, de
ţ ă ă
subiectul lor. Şi deoarece noi toi
ţ
  înclinm fie într-o parte, fie
ă
 în alta, ne simim, fireşte, îndemnai s
ţ ţ ă
  înelegem de fiecare dat
ţ ă
totul în sensul propriului nostru tip.3.
Amintesc aceast împrejurare înc de
ă ă
 aici, pentru a pre- întîmpina posibile neînelegeri. Fireşte
ţ
 c ea îngreuneaz con
ă ă
siderabil încercarea de a înfptui o
ă
 descriere general a tipurilor,
ă
 
TIPURI PSIHOLOGICE
produsul unei idilic-netulburate activiti în cabinetul
ăţ
 de studiu. M îndoiesc îns c atare ignoran
ă ă ă ţă
 calific în vederea unui
ă
exerciiu critic competent.
ţ
Septembrie 1937
C.G. JUNG
PREFA
ŢĂ
Aceast carte este rodul unei munci de aproape
ă
 douzeci de ani în domeniul psihologiei practice.
ă
 Proiectul ei s-a închegat treptat, mai întîi dinnenumratele impresii şi experiene legate de
ă ţ
 practica psihiatric şi neuropatic, precum şi din
ă ă
 contacte cu oameni aparinînd tuturor straturilor
ţ
 sociale, apoi din confruntrile mele personale cu
ă
 prieteni şi adversari, în fine, din criticaparticularitilor psihologice care îmi sînt proprii. Mi-
ăţ
am propus s nu împovrez cititorul cu cazuistic, în
ă ă ă
 schimb am inut s
ţ ă
i
ntegrez, atît istoric, cît şiterminologic, fondului de cunoştine deja existent,
ţ
 ideile extrase din experien. Am întreprins aceas
ţă
t
ă
 operaie mai puin din raiuni de echitate istoric şi
ţ ţ ţ ă
 mai mult cu intenia de a scoate experienele
ţ ţ
 specialistului în medicin din domeniul su
ă ă
 profesional îngust şi de a le situa într-o serie deraporturi mai generale, raporturi ce îngduie şi
ă
 profanului cultivat s beneficieze de experienele
ă ţ
 unei discipline anume. N-aş fi cutezat s procedez
ă
  în acest mod, care ar putea fi lesne interpretatgreşit ca intervenie în alte sfere de preocupri,
ţ ă
 dac
ă
nu aş fi convins c punctele de vedere
ă
 psihologice înfate aici au semnificaie şi
ăţ ţ
 aplicabilitate general şi c deci ele pot fi mai bine
ă ă
 tratate într-un context general, decît
sub forma uneiipoteze
inînd de un domeniu ştiinific particular.
ţ ţ
 Potrivit scopului urmrit, m-am limitat la
ă
 confruntarea cu ideile acelor autori care au studiatproblema de fa şi am renunat s menionez tot
ţă ţ ă ţ
 ceea ce s-a spus în legtur cu aceast chestiune.
ă ă ă
 Abstracie fnd
ţ ă
de faptul c a atinge fie şi numai o
ă
 completitudine aproximativ
ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->