Notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara

Sistemul cardiovascular

inima

vasele de sange

Cele din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Atriul stang comunica cu ventriculul stang prin valva tricuspida B. Ventriculii au pereti mai grosi decat atriile

C. Venele cave se varsa in atriul stang

D. Atriul stang primeste sange oxigenat din mica circulatie E. In mod normal atriile comunica intre ele

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ventriculul stang pompeaza sangele in trunchiul pulmonar B. Ventriculul drept ejecteaza sange in aorta

C. Venele pulmonare se varsa in atriul drept

D. Ventriculul drept are o masa miocardica mai dezvoltata decat ventriculul stang E. Inima este invelita de un sac fibrinos numit pericard

Inima
organ format din 4 camere: doua atrii si 2 ventriculi capacitate de 500 - 700 centimetri cubi invelita de un sac membranos fibrino - seros care poarta numele de pericard

Caracteristicile generale ale atriilor

sunt cuboidale - au 6 pereti au un volum mai mic si pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii atriul drept primeste sange din circulatia venoasa sistemica

atriul stang primeste sange prin venele pulmonare din mica circulatie

Caracteristicile generale ale ventriculilor

sunt piramidali pereti mai grosi si volum mai mare comparativ cu atriile

ventriculul stang prezinta o masa miocardica de 3 ori mai dezvoltata decat cea a ventriculului drept

Inima

primeste sangele din vene in diastola in sistola impinge sangele in artere

functioneaza ca o pompa musculara aspiro respingatoare

Care afirmatii sunt adevarate:

A. Mica circulatie se mai numeste si circulatia pulmonara B. Mica circulatie se mai numeste circulatie sistemica C. Marea circulatie se mai numeste circulatie pulmonara D. Circulatia pulmonara transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi

E. Circulatia sistemica cedeaza dioxidul de carbon din sange la nivel pulmonar

Afirmatiile adevarate sunt:

A. Circulatia pulmonara are originea in ventriculul drept B. Venele pulmonare aduc sange oxigenat de la plamani in atriul stang

C. Circulatia sistemica are originea in ventriculul stang

D. Aorta face parte din circulatia pulmonara E. Venele cave aduc sange neoxigenat in atriul drept

Mica circulatie
cedeaza dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen

are urmatorul traseu: ventricul drept - trunchiul pulmonar si ramificatiile lui - reteaua alveolo - capilara vene pulmonare - atriul stang

Circulatia sistemica (marea circulatie)

transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, de unde se incarca cu produsi care ulterior vor fi eliminati la nivel pulmonar, renal sau fecal

are urmatorul traseu: ventricul stang - aorta si arborele arterial - reteaua capilara a intregul organism - venele cave - atriul drept

Tipuri de circulatie ale sangelui

circulatia arteriala circulatia venoasa

circulatia capilara
circulatia limfatica

Circulatia arteriala

are sens centrifug: de la cord la celelalte organe este determinata de sistolele ventriculare

Circulatia venoasa

are sens centripet, de la periferie spre cord

sangele circula cu o viteza mai redusa decat in circulatia arteriala

Factori care favorizeaza intoarcerea venoasa

presiunea hidrostatica de la capatul venos al capilarelor

sistola ventriculara - trage in jos planseul atrioventricular

contractiile musculaturii scheletice sistemul valvular din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

presiunea negativa produsa de dilatarea toracica in timpul inspirului

forta gravitationala - pentru venele situate de asupra nivelului cordului

Circulatia capilara

faciliteaza schimburile dintre sange si lichidul interstitial contine aproximativ 5% din sangele circulant

sangele circula cu viteza mica - 0, 5 - 0, 7 milimetri /secunda

transporta catre tesuturi substante nutritive, oxigen, apa si electroliti

Circulatia limfatica
este o cale colaterala a marii circulatii prin intermediul circulatiei limfatice intra in sistemul venos o parte din lichidele interstitiale are sens centrifug de la periferie spre centru sunt readuse in circulatia sanguina proteine si imunoglobuline sintetizate in ganglionii limfatici, lipide din tractul digestiv, limfocite, enzime extracelulare

Ciclul cardiac
succesiunea sistola diastola durata depinde de frecventa cardiaca

pentru o frecventa de 75 batai / minut durata este de 0,8 secunde

Fazele unei revolutii cardiace normale:

sistola atriala - 0,11 secunde - atriile se contracta iar ventriculii primesc o cantitate suplimentare de sange 30% din volumul total de umplerea fata de umplerea pasiva diastola atriala - 0, 69 secunde - inceputul coincide cu debutul sistolei ventriculare sistola ventriculara - succede sistola atriala - are o durata de 0, 27 secunde diastola ventriculara - are o durata de 0, 53 secunde diastola generala a inimii - 0, 42 secunde - atat atriile cat si ventriculii se gasesc in diastola

Ciclul cardiac
irigatia miocardului se face in diastola cresterea frecventei contractiilor ventriculilor determina scurtarea ciclului cardiac, pe seama scurtarii diastolei ventriculare cresterea marcata si prelungita a frecventei ventriculare determina scaderea irigarii miocardului si scaderea importante a debitului cardiac, din cauza scurtarii timpului de umplere ventriculara

Proprietatile miocardului
excitabilitatea conductibilitatea

automatismul
contractilitatea tonicitatea

Excitabilitatea (functia batmotropa)

proprietatea de a raspunde la stimuli prag si supraliminari in sistola ventriculara miocardul este in perioada refractara absoluta

Conductibilitatea (functia dromotropa)

proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce potentialul de actiune de la nivelul nodulului sinoatrial la nodulul atrioventricular, fasciculului Hiss, reteaua Purkinje, catre celulele miocardice

Automatismul (functia cronotropa)

proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

Sistemul excito - conductor se compune din:

nodulul sinoatrial nodulul atrioventricular

fasciculul Hiss
reteaua Purkinje

Contractilitatea (functia inotropa)

proprietatea miocardului de lucru de a raspunde la stimuli prin schimbarea dimensiunilor si a tensiunii forta de contractie creste proportional cu lungimea initiala a sarcomerului mecanism de autoreglare

adapteaza forta de contractie in functie de umplerea diastolica (legea inimii - Franck-Starling)

Tonicitatea

proprietatea fibrelor miocardice contractile de a mentine un tonus contractil bazal

Parametrii functionali ai sistemului circulator

frecventa cardiaca

tensiunea arteriala

Frecventa cardiaca

numarul de cicluri cardiace pe minut

masurarea pulsului arterial, auscultatia cordului, analiza traseului ECG

Pulsul arterial
expansiune ritmica a peretilor arteriali, determinata de cresterea presiunii sanguine in timpul sistolei ventriculare frecventa normala 60 - 1 00 / minut peste 100 / minut tahicardie mai putin de 60 / minut - bradicardie

Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)

presiunea exercitata de sange asupra unitatii de suprafata a arborelui circulator maxima la nivelul aortei
scade pe masura ce sangele se indeparteaza de inima

Factori de care depinde tensiunea arteriala

forta de contractie a miocardului rezistenta vasculara periferica, data in special de tonusul arteriolelor

volumul de sange
vascozitatea sangelui elasticitatea peretilor arteriali - mai ales arterele mari T A = DC*RV P

Debitul cardiac

volumul de sange ejectat de ventriculul stang pe minut

DC= DS*A V

Cresterea debitului cardiac se poate realiza prin:

cresterea debitului sistolic

cresterea alurii ventriculare

Reglarea hemodinamicii

mecanisme intrinseci - legea Frank-Starling

mecanisme extrinseci nervoase mecanisme extrinseci - umorale

Mecanisme nervoase

sistemul nervos vegetativ simpatic - nervi cardiaci efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului sistemul nervos parasimpatic - nervi vagi - efecte negative asupra proprietatilor miocardului - doar pe etajul supraventricular

Mecanisme extrinseci umorale

catecolaminele (adrenalina, noradrenalina) - efecte pozitive asupra proprietatilor miocardului

hormoni corticosuprarenalieni, tiroxina, insulina au efecte inotroppozitive

Miocard

tesut muscular de lucru adult

tesut excitoconductor nodal - embrionar

Generarea impulsului

depolarizarea este indusa de patrunderea pasiva a ionilor de sodiu in celula

Repolarizarea

consecinta a iesirii ionilor de sodiu prin interventia pompelor de membrana

Curba potentialului de actiune

in repaus exista un gradient intre interiorul si exteriorul fibrei musculare cardiace

interiorul are un potential electronegativ de - 90 millivolti

Curba potentialului de actiune

faza 0 - depolarizare, potentialul creste brusc de la - 90 la + 30 millivolti faza 1 - scadere brusca faza 2 - repolarizare lenta faza 3 - repolarizare rapida faza 4 - revenirea la repolarizarea diastolica

Potentialul de actiune

miocitele contractile (de lucru) au faza 4 orizontala

fibrele miocardice de tip embrionar au o faza 4 oblic ascendenta, datorita unor canale ionice care permit intrarea lenta a ionilor de sodiu