Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Protectionist i

Protectionist i

Ratings: (0)|Views: 20 |Likes:
Published by Catalina Chelaru

More info:

Published by: Catalina Chelaru on Jun 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2012

pdf

text

original

 
Protectionismul si SubminareaProsperitatii
Protectionismul, adesea respins si aparent abandonat, a revenit, cu forte proaspete. Japonezii,care si-au revenit de la nivelul pierderilor devastatoare din al doilea război mondial au reusitsă uimească lumea prin producerea de produse inovatoare, de înaltă calitate, la preturi mici,sunt serviti ca o baza convenabila a propagandei protectioniste. Rememorarea miturilor dintimpul razboiului se dovedeste un amestec imbietor, pentru protectionisti ca sa poata avertizadespre reinventatul "imperialism japonez", care va fi "chiar mai rău decât Pearl Harbor".Acest "imperialism" precum se poate observa consta in vanzarea catre americani aminunatelor televizoare, masini, microchipuri, etc. la preturi mai mult decat competitive incomparatie cu firmele americane.Este acest val de produse japoneze intr-adevar o amenintare care merita sa fie combatuta deguvernul SUA? Sau reprezinta aceasta noua Japonie o salvare divina pentru consumatoriiamericani?Inspre formularea unei pozitii ar trebui sa realizam ca orice actiune guvernamentala esteechivalenta cu constrangerea, sau mai exact, apelarea la forta Guvernului Federal deinterventie, reprezinta o indemnare inspre a folosi forta si violenta pentru a restrange comertul pasnic. Ne-am putea exprima convingerea ca protectionistii nu sunt dispusi sa isi urmareascaratiunea pana la capat, adica inspre un nou Hiroshima sau Nagasaki.
SA NE ORIENTAM ATENTIA INSPRE CLIENTI
Odata ce analizam mai atent argumentarea protectionistilor, ar trebui sa ne dirijam atentiainspre doua puncte esentiale:(1)Protectionismul inseamna folosirea fortei inspre restrangerea comertului(2) Esenta este reprezentata de ceea ce se intampla clientilor.Invariabil, vom afla ca protectionistii au intentia de a paraliza, exploata, si impune pierderimasive nu numai asupra clientilor straini dar in mod special asupra acelor clienti americani. Si pentru ca fiecare dintre noi este un client, asta inseamna ca protectionismul este pregatit sa neconstranga pe noi toti inspre beneficiul catorva speciali privilegiati, catorva subventionati sicatorva incapabili sa reziste in conditiile unei piete libere si lipsite de interventii.Sa luam spre exemplu, asa spusa amenintare japoneza. Comertul, ca un intreg este reciprocavantajos pentru ambele parti - in acest caz producatorii japonezi si clientii americani - altfelnu ar fi existat acest comert. In incercarea de a opri acest comert, protectionistii incearca saopreasca clientii americani sa se bucure de un standard ridicat de viata prin cumpararea de bunuri de inalta calitate, la preturi scazute din Japonia. In schimb, suntem fortati de catreguvern sa ne intoarcem catre produsele ineficiente si scumpe pe care deja le desconsideram.Pe scurt, producatorii ineficienti incearca sa ne lipseasca pe noi toti de produsele pe care le
 
dorim astfel incat sa alegem din nou produsele lor slabe. Clientii americani sunt pe calea cea buna inspre a fi jefuiti.
CUM SA PRIVIM COTELE DE PIATA SI TARIFELE?
Cea mai buna metoda de a privi tarifele si cotele de import sau cine stie ce alta constrangere protectionista, este sa uitam de granitele politicii. Granitele politice ale natiunilor sunt sigur ca pot fi importante din alte ratiuni, dar din punct de vedere economic nu au nici o justificare.Sa presupunem, spre exemplu, ca fiecare stat al SUA ar reprezenta o natiune separata. In acestcaz, am auzi o gramada de aiureli protectioniste de care slava Domnului acum suntem lipsiti.Sa ne gandim la urletele disperate ale producatorilor textili scumpi din zona New York sauRhode Island, care s-ar plange de concurenta “neloiala”, forta de munca “ieftina” de la diversistraini inferiori din Tenessee sau Carolina de Nord, sau vice-versa.Slava Domnului, absurditatea ingrijorarii asupra balantei de plati este evidenta daca luamexemplul schimbului inter-statal. Nimeni nu isi face griji asupra balantei de plati dintre NewYork si New Jersey sau daca tot suntem la acest subiect, asupra balantei de plati dintreManhattan si Brooklyn, pentru ca nu exista vreun reprezentant al vreunei vami care sainregistreze aceste schimburi comerciale sau diverse balante de plati.Daca ne gandim mai exact, este defapt clar ca orice incercare a firmelor din New York de a bloca producatorii din Carolina de Nord este un jaf pe fata al clientilor din New York (precumsi a celor din Carolina de Nord), o incercare lipsita de substanta de a aduna diverse privilegii“speciale” de catre unele afaceri mai putin eficiente. Daca cele 50 de state ar fi natiuniseparate, atunci protectionistii ar putea sa foloseasca capcanele oferite de “patriotism” si deneincredere in straini pentru a isi ascunde jaful care il fac asupra clientilor din propria lor regiune.Din fericire, tarifele inter-statale sunt neconstitutionale. Dar chiar si cu aceasta clara bariera, sichiar fiind lipsiti de modalitati de a se ascunde in spatele nationalismului, protectionistii aureusit sa ascunda tarifele inter-statale in alta forma. O buna parte din cresterile constante adusede catre guvernul federal salariului minim au scopul de a impune o mantie protectionistaimpotriva costului mai redus cu forta de munca din Carolina de Sud si alte state sudiste insprea mai micsora diferenta dintre ele si competitia lor din nord formata spre exemplu din statele New England si New York.Spre exemplu, in timpul “luptei” din cadrul Congresului din 1966 care avea scopul de a crestesalariul minim la nivel federal, actualmente regretatul senator Jacob Javitz (Republican de New York), a recunoscut ca unul dintre motivele sale principale de a sustine aceasta lege estede a schilodi competitia sudista a firmelor din industria textila a New York-ului. Din momentce salariile din Sud sunt in general mai scazute fata de cele din nord, companiile care suntlovite din plin de asemenea cresteri ale salariului minim (precum si angajatii lor care vor fiamenintati de somaj) sunt in general pozitionate in sudul Americii.Alte metode prin care comertul interstatal a fost restrictionat a fost in numele “sigurantei”.Carteluri din industria laptelui din New York, au reusit sa opreasca importurile din zonaadiacenta, New Jersey sub motivul ca orice traversare a raului Hudson ar avea efecte nefasteasupra calitatii laptelui, prin urmare acesta devenind “nesigur”.Daca tarifele si constrangerile asupra comertului sunt bune pentru o tara, de ce atunci sa nu leaplicam si la nivel national? Principiul este absolut identic. In timpul primei mari crizeeconomice, “Panica din 1819”, Detroit era doar un orasel mic de granita care avea doar cateva
 
sute de locuitori. Dar evident vocile protectioniste au aparut - slava Domnului ca nu au avutnici un efect - , ele spunand ca toate importurile ar trebui oprite, si ca cetatenii ar trebui sacumpere bunuri doar din Detroit. Daca aceste absurditati ar fi fost puse in aplicare, foameteagenerala si moartea ar fi rezolvat toate problemele economice pentru cetatenii Detroit-ului.Asa ca de ce sa nu restricionam si sa interzicem si mai mult comertul, spre exemplu“importurile” catre anumite orase, sau catre unele cartiere, sau poate doar la nivel de blocuri,sau defapt de ce sa nu le ducem la nivelul primordial al ratiunii economice, sa interzicemimporturile la nivel familial?De ce, spre exemplu, familia Jones sa nu dea un decret ca de acum incolo, nici un membru alfamiliei sa nu cumpere bunuri si sau servicii care nu sunt produse in interiorul propriei case?Foametea cred ca ar linisti foarte rapid asemenea conceptii ridicole ale auto-suficientei.Si totusi ar trebui sa realizam ca asemenea absurditati sunt inerente logicii protectionistilor.Protectionismul standard este la fel de revoltator, dar retorica nationalista si a granitelor nationale a fost in stare sa ascunda aceasta realitate evidenta. Consecinta este ca, protectionismul nu este doar o aberatie, el reprezinta o aberatie periculoasa, distrugatoare aoricarei prosperitati economice. Noi nu reprezentam, nici nu cred ca am reprezentat vreodata, o lume a unor fermieri auto-suficienti. Economia de piata este o retea deosebit de vasta la nivel mondial, o retea in carefiecare individ, fiecare regiune, fiecare tara produce ceea ce el/ea pot cel mai bine, la care ar ficel mai eficienti, si fac comert cu aceste bunuri pentru a obtine bunuri si servicii de la ceilalti.Fara existenta diviziunii in munca sau a comertului bazat pe aceasta, intreaga planeta ar muride foame. Restrictiile fortate asupra comertului - precum protectionismul - mutileaza siimpiedica comertul. Protectionismul reprezinta doar un motiv ca si clientii, precum si prosperitatea generala, sa fie prejudiciate astfel incat sa le fie oferite privilegii speciale unor grupuri restranse de producatori mai putin eficienti, totul pe cheltuiala unor firme mai bune sia clientilor. Dar acesta reprezinta un mod deosebit de periculos de interventie, pentru ca acestainhiba in permanenta comertul sub acoperirea patriotismului.
Calea Ferata Inversa (sau negativa)
Protectionismul este deasemenea deosebit de distructiv pentru ca actioneaza ca o crestereartificiala si fortata a costurilor de transport dintre regiuni. Una dintre cele mai importantecaracteristici ale Revolutiei Industriale, una dintre metodele prin care a adus prosperitateamaselor infometate, a fost prin reducerea drastica a costurilor de transport. Spre exemplu,dezvoltarea cailor ferate la inceputul secolului 19, a insemnat ca, pentru prima oara in istoriaumanitatii, bunurile pot fi transportate cu costuri scazute pe uscat. Inainte de acest moment,apele-raurile si oceanele, reprezentau singura metoda viabila economic de transport. Prinaducerea costurilor transportului pe uscat la un nivel scazut, caile ferate au permistransporturilor inter-regionale sa demonteze monopolurile locale ineficiente. Rezultatul a fosto imbunatatire considerabila a standardului de viata al tuturor clientilor. Iar ceea ce protectionistii ar dori sa faca este sa blocheze acest principiu progresist minunat.
Nu este nici o surprindere ca, Frederic Bastiat, marele economist laissez-faire francez al mijlocului secolului 19,
defineste tarifele ca fiind
“o cale feratainversa”.Protectionistii sunt aproape la fel de daunatori economiei, precumdistrugerea bucata cu bucata a cailor ferate, a avioanelor sau a

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->