Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Observare Statistica

Observare Statistica

Ratings: (0)|Views: 670 |Likes:
Published by Răzvan Ciobanu
statistica
statistica

More info:

Published by: Răzvan Ciobanu on Jun 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2014

pdf

text

original

 
Observarea statistică
 Planul lecţiei 
1.Observarea statistică: definire, clasificări;2.Surse de date statistice;3.Programul observării statistice;
4.
 Metode de observare statistică special organizate;
5.
 Erorile observării statistice. Controlul datelor statistice.
1.
Observarea statistică: definire, clasificări 
Observarea denumită şi culegerea (înregistrarea) datelor reprezintă prima etapă a procesuluide cercetare statistică.În sensul cel mai general,
observarea statistică constă în
 
culegerea unitară a datelor despreunele caracteristici în prealabil stabilite de la unităţile care au fost incluse în obiectivul de cercetare statistică, după un program riguros elaborat 
.La efectuarea observării statistice trebuie să se ţină seama de unele recomandări generale ca:-datele culese cu privire la însuşirile proprii fenomenului observat trebuie să fie
autentice
;
-
caracterizarea colectivităţilor supuse studiului se bazează pe observaţii culese pentru fiecare unitate componena colectivităţii sau pentru o parte sufficient de mare aacestora;-datele oinute prin observarea statistică trebuie îndeplinească atât condia de
volum
cât şi de
calitate
;-datele statistice trebuie să se prezinte ca un material
informativ complet şi unitar 
atât sub aspectul organizatoric cât şi al conţinutului.Existenţa mai multor metode de observare statistică prezentând particularităţi de conţinut şimetodologie face posibilă clasificarea lor în funcţie de mai multe criterii.Un prim criteriu de clasificare este acela
al gradului de cuprindere al numărului de unităţi în procesul de observare
. În funcţie de aceasta, înlnim observări totale şi observări parţiale.
Observarea totală
presupune înregistrarea după criterii unitare a datelor - potrivit programului deobservare - de la toate unităţile colectivităţii. Ţinând seama de posibilităţile de obţinere a informaţiei,observările totale sunt: recensământul şi raportările statistice cunoscute şi sub denumirea de dări deseamă.
Observările parţiale
presupun că datele se obţin numai de la o parte a unităţilor colectivităţii, parte care poate să fie reprezentativă sau nu în raport cu întreaga colectivitate.Un alt criteriu de clasificare are în vedere
modul în care este caracterizat fenomenul.
Din acest punct de vedere se întâlnesc observări statice şi observări dinamice.
Observaţiile statice
sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul şi structura unei colectivităţi statice delimitată ca volum şicircumscrisă în aceleaşi condiţii de timp, adică la un moment dat.
Observările dinamice
au ca obiectînregistrarea unui proces ce evoluează în timp. În cadrul observărilor statice se includ recensăminteleşi în general orice inventariere statistică indiferent de colectivitatea la care se referă, iar celelalteobservări statistice totale sau parţiale, care înregistrează fenomenele în continua lor transformare suntobservări cu caracter dinamic.Din punct de vedere al
modului de organizare
observările statistice pot fi
observări cucaracter permanent 
 ,
deci, în mod sistematic intdate statistice în sistemul informaţional şi
observări speciale
care vin să completeze pe cele permanente, organizându-se de fiecare dată cândeste necesar.Din punct de vedere al
timpului de efectuare
 
se pot întâlni
o
bservări curente
 ,
 periodice
şi
unice
.La selectare metodei de culegere a datelor se ţine seama de natura fenomenelor studiate, demodul de organizare a activităţii agenţilor economici, de posibilităţile de înregistrare a fenomenelor,de mijloacele tehnice de prelucrare existente la un moment dat.
1
 
2. Surse de date statistice
 preluarea datelor din documente de evidenţă primară, documente contabile şifinanciare, documente de personal, documente de stare civilă, documente vamale etc. încare au fost înregistrate în alte scopuri;
extragerea datelor necesare din publicaţii statistice (Anuarul statistic al României,Buletine statistice lunare sau trimestriale pe diverse domenii);
organizarea unor înregistrări speciale de către organismele de statistică.
3. Programul observării statistice
Culegerea datelor necesită numeroase operaţii efectuate în conformitate cu programul specialelaborat care trebuie să cuprindă o serie de probleme metodologie şi organizatorice.Principalele probleme, care trebuie rezolvate pentru realizarea unei observări statistice, sereferă la: scopul observării; obiectul observării; programul observării propriu-zise: unitatea deobservare; timpul şi locul observării; formularele; instrucţiunile; problemele organizatorice necesaredesfăşurării normale a operaţiei de culegere a datelor.
 Scopul observării 
 
se determină în funcţie de necesităţile specifice de informaţii pentrudomeniul în care se organizează cercetarea şi care se încadrează în scopul general al acesteia.Corespunzător obiectivului final urmărit de cercetarea statistică respectivă se pot delimita obiectivele parţiale care, în cazul observării statistice, se vor referi concret la volumul şi calitatea datelor necesare.
Obiectul observării 
îl formează colectivitatea de fenomene despre care urmează să se culeagădate statistice. Colectivitatea supusă observării trebuie delimitaca volum, în timp şi spaţiu,indiferent dacă este o colectivitate statică sau o colectivitate dinamică. De remarcat este faptul că nuîntotdeauna obiectul cercetării coincide cu obiectul observării. Astfel, în cazul când se foloseşte oobservare parţială, colectivitatea observată este mai mică decât colectivitatea totală. Indiferent însă,de felul observării utilizate este necesar ca atunci când caracterizarea finală se referă la întreagacolectivitate să se definească nu numai colectivitatea parţială - pentru care se culeg datele - ci şi ceatotală pentru care se generalizează rezultatele. În cazul fenomenelor cu un grad mai mare decomplexitate, colectivitatea se structurează pe subcolectivităţi cu un grad mai mare de omogenitate.Aceste subcolectivităţi pot fi observate separat sau împreună cu întregul ansamblu.
 Programul propriu-zis
 
al observării este format din totalitatea caracteristicilor pentru careurmează să se culeagă date de la toate unităţile colectivităţii. Programul observării se concretizează înîntrebări care sunt înscrise în formulare statistice şi la care trebuie să se obţină răspunsuri cu privire lanivelul de dezvoltare sau la forma lor de manifestare. De menţionat faptul că, în programul observăriitrebuie să se includă acele caracteristici care prezintă interes pentru cercetarea statistică şi suntesenţiale, adică răspund direct obiectivului stabilit. Întocmirea corectă a unui program de observareeste nerealizabilă fără consultarea specialiştilor din domeniul care face obiectul observării.
Unitatea de observare
poate să fie simplă sau complexă. Definirea unităţilor de observare,indiferent de felul lor, trebuie să se facă pe baza unor elemente clare, care să permită înţelegereaunitară a noţiunii respective de către toate persoanele care culeg datele. De regulă, definirea unităţiitrebuie să fie însoţită de exemple de manifestare concretă sub care se pot întâlni diferite cazuri. Deasemenea, la definirea unei unităţi de observare trebuie să se ţină seama şi de felul colectivităţii(statice sau dinamice). Astfel, unităţile colectivităţii statice există la momentul dat ca entităţi de sinestătătoare, bine determinate, cu o dimensiune precisă. Spre deosebire de acestea, unităţilecolectivităţilor dinamice (fenomenele apar, se dezvoltă, dispar în decursul unei perioade) pot fiînregistrate numai pe intervalul respectiv, numărul lor la un anumit moment fiind lipsit de sens. Ladefinirea unităţii de observare trebuie să se ţină seama şi de necesitatea de a asigura comparabilitateadatelor pe plan teritorial şi în dinamică.
Timpul observării.
Pentru efectuarea unitară a observării statistice trebuie să se precizeze atât
timpul la care se referă datele
culese, cât şi
timpul când se face înregistrarea.
Timpul la care se referădatele nu trebuie confundat cu timpul înregistrării. De regulă, timpul observării este considerat acelala care se referă datele culese şi poate fi un singur moment (pentru înregistrările statice) sau o
2
 
 perioadă (pentru înregistrările dinamice). Alegerea timpului observării se face în funcţie de felulobservării, de particularităţile obiectului şi mai ales de scopul cercetării statistice. Există şi situaţiicând timpul observării coincide cu timpul când se înregistrează datele, cum este cazul fotografieriizilei de lucru a muncitorului. Un alt aspect căruia trebuie să i se acorde o mare importanţă se referă laalegerea timpului observării. În practica statistică, ca timp al observării se alege perioada în carecolectivităţile prezintă gradul cel mai ridicat de stabilitate. De remarcat faptul că în prelucrareaulterioară a datelor nu apare decât timpul la care se referă datele.
 Locul observării 
este precizat în program cu scopul de a găsi mai uşor unităţile de observare.El coincide, de regulă, cu locul producerii fenomenelor. Cazul în care locul înregistrării diferă delocul producerii fenomenului se întâlneşte în special când observarea statistică se realizează prin preluarea datelor din diferite surse deja existente (alte forme de evidenţă, publicaţii etc.).
Formulare şi instrucţiuni.
Pentru a realiza o observare unitară este necesar ca formularele pecare se culeg datele statistice să fie întocmite pe baza programului observării, astfel încât să se poatăda răspunsuri la toate caracteristicile. În practică se folosesc două tipuri de formulare:
 fişa
şi
lista
. Înfişe se trec datele cu privire la o singură unitate de observare, conform programului. Fişa se foloseştecând programul de observare este mai bogat şi când unităţile de înregistrare sunt mai răspândite înspaţiu. Într-o
listă
se înscriu răspunsurile la caracteristicile din program pentru mai multe unităţi deobservare statistică concentrate în spaţiu. În unele situaţii se pot folosi şi combinat cele două tipuri deformulare. De exemplu, la recensămintele de populaţie se întocmeşte câte o fişă pentru fiecarefamilie, iar persoanele care locuiesc în colectivităţi numeroase (cămine, armată, spitale) suntînregistrate în liste. Normele metodologice şi tehnice privind completarea formularelor suntimprimate direct pe ele sau separat în broşuri speciale. Aceste instrucţiuni de completare aformularelor trebuie să fie cât mai scurte, dar complete, asigurând înţelegerea uniformă pentru toţiobservatorii statistici. Formularele trebuie să fie întocmite în aşa fel încât să permită codificarearăspunsurilor la întrebări, în vederea prelucrării ulterioare a datelor folosind o tehnică de calculadecvată.
Măsurile organizatorice
au drept scop asigurarea unor condii t mai bune pentrudesfăşurarea observării statistice. Între măsurile organizatorice necesare desfăşurării normale a uneiobservări statistice amintim: stabilirea listelor şi hărţilor necesare identificării tuturor unităţilor de lacare urmează să se culeagă date statistice; efectuarea instructajului cu toţi observatorii, pentru ca să seasigure de la început o înţelegere unitară a tuturor aspectelor legate de observarea respectivă;operaţiile de tipărire şi difuzare a formularelor aprobate în prealabil de forurile competente; măsurireferitoare la controlul modului cum se desfăşoară observarea statistică şi cum se transmit formularelede înregistrare. Când datele se culeg direct de la populaţie este necesar să se facă popularizareaacţiunii prin presă, radio şi televiziune pentru a informa populaţia asupra conţinutului şi scopuluiobservării respective.
4. Metode de observare statistică special organizate
Principalele metode de observare statistică special organizate sunt: recensământul, raportărilesondajul statistic, ancheta statistică, monografia etc.
 Recensământul 
este cea mai veche metodă de observare totală şi reprezintă fotografiereafenomenelor la un moment dat numit
moment critic
faţă de care ne raportăm atunci când culegemdatele. Recensămintele reprezintă observări cu caracter periodic,
 periodicitatea
recunoscută pe plannaţional şi internaţional fiind de 5-10 ani. La alcătuirea programului observării trebuie să se ţinăseama de scopul recensământului. În acelaşi timp pentru a putea surprinde mutaţiile de structurătrebuie să asigurăm
comparabilitatea
datelor pe plan naţional şi internaţional. În acest scop, seelaborează un număr mare de nomenclatoare folosind într-o mare măsură recomandările statisticeO.N.U. Pentru buna reuşită a recensământului se organizează un
recensământ de probă
cu care ocaziese verifică dacă normele pe un recenzor sunt bine stabilite şi în timpul preconizat se poate obţineîntreaga cantitate de informaţie. Recensămintele populaţiei reprezintă modelul general pentruobservările de acest tip. Ele reprezintă operaţii de mare amploare şi durata de pregătire de 1-2 ani.Prin analogie se pot folosi recensăminte şi în alte domenii ca de exemplu: anual, populaţia de vârstă
3

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
STAC121 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->