Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Labiolectura

Labiolectura

Ratings: (0)|Views: 218 |Likes:
Published by Alexandra Chis

More info:

Published by: Alexandra Chis on Jun 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2013

pdf

text

original

 
11
Teorii şi cercetări referitoare la achiziţia vorbirii 
Este o cale artificialăcare imprimăanumite caracteristiciîntregului proces de dezvoltare a limbajului (Stănică, Popa, 1994).Lectura labialăeste mai puţin eficientădecât recepţia limbajului pe caleauditivă. Din cauza existenţei sosiilor labiale, doar o parte a mişcărilor fonoarticulatorii sunt vizibile, restul trebuie săfie deduse. Aceastagenerează o serie de confuzii şi omisiuni. Persoanele cu deficienţeauditiveîşiînsuşesc labiolecturaîntr-un interval considerabil de timp şiajung la niveluri de competenţădiferite.Cercetările au arătat cănivelulde dezvoltare a labiolecturii nu corelea(sau corelează foarte puţin) cunivelul inteligenţei măsurat prin testele clasice de inteligenţă, ceeacesusţine existenţa unei abilităţi particulare pentru labiolectură.Înînsuşirea vorbirii dupămodel, copilul surd este nevoit săasambleze docategorii de date:-cele furnizate de canalul vizual, adisuccesiunea de mişcărifacio-labio-bucale,-cu cele furnizate de canalul tactil-kinestezic.-Ambele categorii de informaţii sunt incomplete impunându-se combinarea lor,în plus intrăîn rol, duColin (1991), atenţiavoluntară, concentratăşi imitarea voluntaa modelului oferit.Se impune intervenţia
 supleanţei mintale
care antreneatreitipuri de selecţie:
selecţia lexicală;
selecţia gramaticalăşi sintactică(mişcările labiale trebuieevoce o structulingvistică);
 
22
selecţia logică(apelul la context şi desprinderea firuluilogic, a ideiiprincipale.În ciuda dificultăţilor arătate, lectura labialăpoate devenifoarte eficientăpentru pe parcursul antrenării sale se ajunge la unnivel de automatizare care nu necesipercepţia izolatăa fieruielement purtător de sens, ci este suficientădepistarea reperelor care vo permite decodificarea structurilor logice şi lingvistice.O problemă care se ridică în legătură cu psihologia copiluluisurd este cea legată de existenţa “limbajului interior”. În definiţia datăde Leybaert (1996, citat de Lepot-Froment şi Clerebeau, 1996),
limbajul interior 
constă în acele reprezentări mintale derivate, dinlimba orală, care sunt folosite de către persoanele auzitoare în activităţiesenţiale ca: memorarea, lectura, mânuirea ortografiei. Copiii surzi, cueducaţie exclusiv oralistă, nu utilizează limbajul interior în aceeaşimăsură ca auzitorii, în activităţi de citire, scriere sau memorare.În domeniul educaţiei acestor copii se încearcă modalităţi deîmbunătăţire a percepţiei limbii orale pentru o mai bună achiziţie acomponentelor lexicale, semantice, sintactice. O astfel de modalitateeste folosirea
mediilor lingvistice noi
 pentru realizarea comunicării şivehicularea informaţiilor. S-au întreprins o serie de cercetări privind perceperea audio-orală a vorbirii, cercetări care încearcă să răspundă laîntrebarea dacăvorbirea poate fi percepută fără aportul informaţiilor acustice.Cercetările din ultimii ani au arătat că şisubiecţii auzitori potciti labial la fel ca şi surzii,deci nu există o lectură labială specifică
 
33surzilor; structurile comune permit tratarea vorbirii percepute vizual şia celei percepute auditiv.
2.1. Perceperea pe cale vizuală a vorbirii
Perceperea vorbirii pe cale vizuală nu este un fenomen izolat.Sunt multiple exemplele despre rolullabiolecturii:-iluzia provocată de către ventriloc,-urmărirea unui film la cinematograf când considerăm feţelede pe ecran ca fiind sursa vorbirii. Numeroase studii au arătat rolul labiolecturii: Dodd, 1977(citat de Simpson, 1995) constată că sunt identificate corect 50% dinconsoanele mascate de un sunet, iar în condiţiile adăugării labiolecturii proporţia identificărilor corecte creşte până la 80%.Alte cercetări care evidenţiază strânsa legătură dintre caleaauditivă şi cea vizuală se referă la
 fenomenul interacţiunii audio-vizuale
. McGurk şi Mac Donald (1976, citat de Lepot-Froment şiClerebaut, 1996) au studiat acest fenomen în legătură cu percepereavorbirii. Ei au arătat că, dacă pe canalul auditiv sunt date informaţiicare le contrazic pe celefurnizate prin lectura labială, informaţiavizuală influenţează inevitabil ceea ce este auzit.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->